Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Camelia Lidia Soos în Dosarul nr. 3.338/62/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.143D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 3.144D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, excepţie ridicată de Georgeta Cucu în Dosarul nr. 3.347/62/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.143D/2019 la Dosarul nr. 3.144D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin încheierile din 30 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 3.338/62/2018 şi nr. 3.347/62/2018, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Camelia Lidia Soos şi Georgeta Cucu în cauze având ca obiect contestaţii împotriva unor decizii de pensionare. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia susţin, în esenţă, că prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-au stabilit interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, instanţa judecătorească arogându-şi în fapt puteri legislative. Instanţa supremă a adăugat la lege atunci când a stabilit că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, fiind ignorate dispoziţiile art. 3 lit. n) din Legea nr. 263/2010 care definesc „punctajul mediu anual“. Deşi cadrul normativ privind sistemul unitar de pensii publice a fluctuat în ceea ce priveşte dimensionarea stagiului complet de cotizare prevăzut pentru unele categorii de lucrări, nu era nevoie de o lămurire în condiţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, legislaţia asigurărilor sociale lămurind pe deplin aspectele privitoare la valoarea stagiului complet de cotizare ce ar urma să se folosească pentru determinarea punctajului mediu anual, stabilind, ca regulă, folosirea cuantumului acestuia de la data pensionării, iar în situaţii de excepţie, ca, de exemplu, cele prevăzute de Legea nr. 155/2016, noul cuantum fiind stabilit începând cu luna următoare înregistrării cererii de recalculare. Astfel, nu este permis ca prin interpretarea unei norme legale în vederea unificării practicii judiciare să se adauge la lege. De asemenea, Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de instanţa supremă, a fost dată cu încălcarea regulii potrivit căreia judecătorii se supun numai legii, iar justiţia se înfăptuieşte în numele legii. Astfel, decizia precitată confirmă regula de stabilire a punctajului mediu anual adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, prin care a fost completat art. 134 din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. Practic, Guvernul a stabilit printr-o hotărâre o regulă de determinare a stagiului complet de cotizare în contradicţie cu art. 3 lit. n) din Legea nr. 263/2010, ceea ce contravine regulilor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000, deoarece adaugă la lege. Recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în modalitatea în care acest articol ar urma să se aplice potrivit Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv potrivit art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, induce o situaţie de discriminare evidentă între persoanele pensionate anterior adoptării Legii nr. 263/2010 şi persoanele pensionate ulterior adoptării acestui act normativ, în condiţiile aplicării prevederilor Legii nr. 155/2016. 9. Autoarele excepţiei susţin şi încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, precitată, creează o situaţie de ultraactivitate a Legii nr. 263/2010 în varianta acesteia anterioară adoptării Legii nr. 155/2016. Este evident că reglementarea criticată, astfel cum a fost ea interpretată, ar urma să se aplice unor situaţii juridice anterioare intrării în vigoare a actului normativ atacat, fiind astfel afectat modul de determinare a stagiului total de cotizare, cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile. 10. Se mai arată că dispoziţiile legale criticate anterior şi ale art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece, prin adoptarea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, o categorie importantă de pensionari este supusă unei discriminări evidente. Această categorie cuprinde pensionari care au prestat activitatea în zone de expunere la radiaţii (I sau II) şi au fost pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010. Astfel, acestor pensionari le sunt calculate în prezent punctajul mediu anual şi, implicit, drepturile de pensie, prin raportare la un stagiu de cotizare de 22 de ani şi 6 luni, stagiu de cotizare care nu era prevăzut nici de legea în vigoare la data pensionării lor, nici de legea în vigoare la data emiterii deciziilor de recalculare şi nici de legea în vigoare la această dată. 11. În opinia autoarelor excepţiei, se încalcă şi dispoziţiile art. 53 din Constituţie, deoarece modul de determinare a punctajului mediu anual în cazul persoanelor cărora li se aplică dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 constituie o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la pensie, fără a fi respectate exigenţele prevăzute de textul constituţional invocat. Se subliniază că nu este aplicată în mod nediscriminatoriu măsura restrângerii exerciţiului dreptului la pensie (materializată prin dispoziţiile legale criticate) al persoanelor care au prestat activitatea în zonă de expunere la radiaţii şi cărora li se aplică art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. 12. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Însă, din examinarea notelor scrise ale autoarelor excepţiei, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, şi dispoziţiile art. 169^2 alin. (1) din acelaşi act normativ, urmând a fi reţinute ca obiect al excepţiei aceste prevederi de lege. 17. Dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) au fost introduse prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, şi au următorul cuprins: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“ 18. Prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“. 19. Dispoziţiile art. 169^2 alin. (1) au fost introduse în cuprinsul Legii nr. 263/2010 prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, şi au următorul cuprins: „Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.“ 20. În opinia autoarelor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separaţia şi echilibrul puterilor, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi dispoziţiile art. 169^2 alin. (1) din aceeaşi lege au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin mai multe decizii, instanţa de contencios constituţional a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 182 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, Decizia nr. 211 din 25 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 9 iulie 2021, Decizia nr. 230 din 6 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 24 iunie 2021, Decizia nr. 280 din 27 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 5 octombrie 2021, Decizia nr. 296 din 6 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 8 iulie 2021, Decizia nr. 367 din 3 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1069 din 8 noiembrie 2021, Decizia nr. 408 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1053 din 3 noiembrie 2021, Decizia nr. 463 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 26 octombrie 2021, Decizia nr. 506 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1015 din 25 octombrie 2021). 22. Astfel, referitor la criticile formulate în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi ale art. 124 din Constituţie, Curtea a reţinut că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu s-a substituit legiuitorului, prin crearea ab novo a unei reguli privitoare la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, ci s-a menţinut în limitele competenţei sale conferite de legiuitorul constituant prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. Clarificarea asupra legii aplicabile stagiilor de cotizare în vederea recalculării pensiilor a fost realizată de instanţa supremă prin interpretarea coroborată a mai multor prevederi legale, fără să instituie noi norme de drept, aşadar, fără să intervină în prerogativele exclusive ale puterii legislative. Soluţia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este rezultatul unui raţionament logic bazat pe prevederi legale deja existente în ansamblul legislativ, utilizând regulile de interpretare logico-juridică specifice activităţii judiciare, nicidecum celei de elaborare a legilor. Prin urmare, nu se poate reţine pretinsa încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a făcut altceva decât să interpreteze norma de drept, fără să îşi aroge atribute specifice puterii legislative. 23. În ceea ce priveşte criticile formulate în raport cu art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut, în esenţă, că aplicarea normei în vigoare la data recalculării pensiei nu are semnificaţia aplicării retroactive a acesteia şi că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie. 24. Referitor la susţinerile privind caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor legale criticate, Curtea a apreciat că acestea nu sunt întemeiate, reţinând, în esenţă, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii considerate mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. Împrejurarea că, în urma recalculării pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu creşte în mod obligatoriu nu are semnificaţia unei discriminări a titularilor acestora. Aceasta este consecinţa opţiunii legiuitorului, exercitată în limitele marjei de apreciere, în sensul neacordării beneficiului creşterii punctajelor anuale şi beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie, în cazul persoanelor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. 25. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dreptului la pensie şi a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, Curtea a reţinut că Legea nr. 263/2010, prin art. 169^1 alin. (4), prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel încât dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior, nu este afectat. În consecinţă, întrucât nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în cauză. 26. Totodată, Curtea a statuat că verificarea eventualităţii ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depăşeşte competenţele Curţii Constituţionale. 27. Curtea a mai reţinut că, potrivit art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct şi ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeaşi lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Astfel, aşa cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepţiei legislative în raport cu dispoziţiile art. 169^1 din aceeaşi lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât şi a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creşterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. 28. Curtea a mai observat că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, introdus prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege nu a avut loc se găseşte în aceea că, potrivit dispoziţiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu şi-au îndeplinit în unele cazuri obligaţia de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispoziţiilor art. 169^2 din aceeaşi lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituţionalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care trebuie interpretat, în continuare, că se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeaşi lege. 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză. 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Camelia Lidia Soos şi Georgeta Cucu în dosarele nr. 3.338/62/2018 şi nr. 3.347/62/2018 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi dispoziţiile art. 169^2 alin. (1) din aceeaşi lege sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
