Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013. Excepţia a fost ridicată de Elena Cosma în Dosarul nr. 4.020/3/2016 (număr vechi 5.683/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.508D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă autoarea excepţiei. Lipsesc părţile Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti şi Casa Locală de Pensii Sector 4. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autoarei excepţiei, care arată că indicele de corecţie a pensiilor trebuie aplicat în conformitate cu prevederile legii pensiilor. Casa de pensii procedează de o altă manieră, folosindu-se de legea bugetului. Până în luna ianuarie 2014 s-a folosit un indice de 1,17, dar din luna februarie a aceluiaşi an s-a aplicat un indice de 1,07, fapt pe care îl consideră neconstituţional, întrucât influenţează dreptul la pensie. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că situaţia diferită în care se pot afla anumite persoane raportat la principiul tempus regit actum, sub aspectul aplicării unor indici de corecţie cu valoare diferită la calculul pensiei, nu contravine prevederilor art. 16 din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi. De asemenea, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 27 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.020/3/2016 (număr vechi 5.683/2016), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013. Excepţia a fost ridicată de Elena Cosma cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 340/2013 încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, întrucât îi îngrădesc dreptul de a beneficia de indicele de corecţie stabilit ca rezultat al aplicării formulei de calcul prevăzute de art. 170 din Legea nr. 263/2010, aşa cum au beneficiat ceilalţi cetăţeni ale căror drepturi de pensie au fost deschise în anii 2011-2013. Astfel, consideră că indicele de corecţie prevăzut de art. 19 din Legea nr. 340/2013 nu a fost stabilit ca rezultat al aplicării formulei de calcul prevăzute de dispoziţiile art. 170 din Legea nr. 263/2010. 7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că art. 19 din Legea nr. 340/2013 nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, deoarece norma este aplicabilă tuturor persoanelor care se încadrează în domeniul său de aplicare, fără distincţie, iar existenţa discriminării nu poate fi dedusă din adoptarea unor dispoziţii legale succesive, acestea aplicându-se nediferenţiat în perioada cât sunt în vigoare. 8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că norma legală criticată este aplicabilă tuturor persoanelor aflate în ipoteza sa, fără privilegii sau discriminări. De asemenea apreciază că art. 19 din Legea nr. 340/2013 nu instituie o derogare de la prevederile art. 170 din Legea nr. 263/2010, ci stabilesc nivelul indicelui de corecţie aplicabil în anul 2014, având în vedere că dispoziţiile Legii nr. 263/2010 prevăd doar modalitatea de stabilire a acestui indice, fără a-l determina în mod concret. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, dispoziţii potrivit cărora: „În anul 2014 indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,07.“ 13. Autoarea excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 16 din Constituţie referitoare la egalitatea în drepturi, precum şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 18 august 2016, paragrafele 14 şi 16, Curtea a reţinut, în esenţă, că deşi art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecţie (raportul dintre 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule - şi anume câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie - variază de la an la an. Aşadar, legiuitorul are posibilitatea să stabilească o valoare fixă a indicelui de corecţie aplicabilă într-un anumit an, evident, cu respectarea prevederilor constituţionale. 15. Tot prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, paragraful 17, Curtea a statuat că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. 16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia Deciziei nr. 351 din 24 mai 2016 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Cosma în Dosarul nr. 4.020/3/2016 (număr vechi 5.683/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
