Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Melania Voinea în Dosarul nr. 26.533/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.469D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 183 din 29 martie 2016. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 26.533/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Melania Voinea cu prilejul soluţionării unei cauze în care a solicitat acordarea pensiei pentru împlinirea limitei de vârstă de la data când a îndeplinit condiţiile privind vârsta legală de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, care prevăd că pensia se acordă de la data înregistrării cererii, sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că nedepunerea cererii de pensionare la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege se sancţionează cu decăderea din drepturile patrimoniale vizând pensia pentru limită de vârstă aferente perioadei cuprinse între data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi data depunerii cererii. Arată că dreptul la pensie este un drept fundamental, care se acordă în temeiul principiului contributivităţii şi nu poate fi afectat de nerespectarea unui termen procedural. 6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 47 din Constituţie, întrucât stabilesc că pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, însă se acordă în funcţie de categoria de pensie pe care o solicită asiguratul, de la data înregistrării cererii prin care asiguratul solicită acordarea unui anumit tip de pensie, conferindu-i astfel acestuia dreptul de a-şi manifesta în mod liber opţiunea momentului în care alege să îşi înceteze calitatea de asigurat. 7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 8. Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. 9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 183 din 29 martie 2016. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora: „Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data înregistrării cererii.“ 13. Autoarea excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie referitoare la dreptul la pensie. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 fac parte din ansamblul reglementărilor care se referă la procedura de stabilire şi plată a pensiilor. Dispoziţiile art. 103 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 dispun că dreptul la pensie „se acordă la cerere“, solicitare care se depune, începând cu data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana. 15. Depunerea cererii de pensionare, la data îndeplinirii condiţiilor legale pentru acordarea dreptului la pensie, reprezintă o opţiune a asiguratului. Astfel, asiguratul poate opta pentru depunerea acestei cereri la o dată ulterioară sau poate retrage cererea, în condiţiile art. 103 alin. (4) din Legea nr. 263/2010. 16. Dispoziţiile art. 104 şi art. 105 din Legea nr. 263/2010 folosesc în continuare trei termeni diferiţi în ceea ce priveşte dreptul la pensie. Astfel, art. 104 alin. (1) prevede că „pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, în funcţie de categoria de pensie solicitată.“ Prin aceste dispoziţii se reiterează vocaţia asiguratului care îndeplineşte condiţiile legale de pensionare de a solicita acordarea acestui drept. 17. Art. 104 alin. (2) din aceeaşi lege prevede însă, ca regulă, că pensiile „se acordă de la data înregistrării cererii“. Acest text de lege nu are un caracter superfluu în raport cu prevederile alineatului anterior amintit, atât timp cât, aşa cum s-a reţinut şi mai sus, asiguratul este liber să aleagă momentul de la care solicită acordarea dreptului la pensie, aşa încât data înregistrării cererii şi data îndeplinirii condiţiilor legale de pensionare nu corespund întotdeauna. Astfel, spre exemplu, în lumina celor reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 387 din 5 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 24 iulie 2018, femeia are dreptul, la data îndeplinirii condiţiilor legale de pensionare, să opteze pentru continuarea executării contractului individual de muncă, în condiţii identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani, fără a solicita deschiderea dreptului la pensie. 18. În sfârşit, dispoziţiile art. 105 din Legea nr. 263/2010 prevăd că „în sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, care se plătesc de la data încetării calităţii de asigurat.“ Curtea, prin Decizia nr. 601 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, a reţinut că acest text de lege „are în vedere doar momentul efectiv din care pensia este plătită, fiind firesc ca acesta să se plaseze doar după stabilirea cuantumului acesteia prin decizia casei de pensii. Acest fapt nu trebuie interpretat însă că, până la emiterea acestei decizii, pensionarul nu are drept la pensie, întrucât acesta se cuvine, aşa cum s-a arătat, de la data îndeplinirii condiţiilor legale de pensionare. Cu toate acestea, plata efectivă a acestor drepturi urmează să se facă doar începând cu momentul stabilit la art. 105 din Legea nr. 263/2010.“ Faţă de cele reţinute prin decizia mai sus amintită trebuie precizat că, în situaţia în care momentul introducerii cererii pentru acordarea dreptului la pensie nu corespunde cu momentul îndeplinirii condiţiilor legale de pensionare, data acordării pensiei este data înregistrării cererii, potrivit dispoziţiilor art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. 19. Curtea apreciază că acest mod de reglementare a procedurii de stabilire şi plată a pensiilor nu afectează dreptul la pensie consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, întrucât nu împiedică asiguratul ca, la data îndeplinirii condiţiilor legale pentru a obţine dreptul la pensie, să solicite şi să obţină plata acestui drept. Din contră, permite asiguratului ca, în funcţie de interesele pe care le are, să stabilească momentul de la care solicită acordarea acestui drept. Faptul că dreptul la pensie este consacrat la nivel constituţional nu îi dă un caracter absolut şi nu echivalează cu posibilitatea asiguraţilor de a ignora cerinţele legale privind acordarea pensiei. Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că, în temeiul art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucură de competenţa exclusivă „de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor.“ (A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007) În plus, Curtea apreciază că instituirea unor termene referitoare la acordarea dreptului la pensie este necesară pentru asigurarea unui echilibru între veniturile şi cheltuielile sistemului public de pensii, astfel încât să nu se ajungă la situaţia plăţii în mod retroactiv, pe termene lungi, a unor drepturi de asigurări sociale al căror cuantum nu poate fi evaluat în mod concret. 20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Melania Voinea în Dosarul nr. 26.533/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
