Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale anexei nr. 5 la aceeaşi lege. Excepţia a fost ridicată de Viorel Silistru în Dosarul nr. 164/44/2019 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 891D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 8 din 21 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 164/44/2019, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale anexei nr. 5 la aceeaşi lege. Excepţia a fost ridicată de Viorel Silistru în cadrul unei acţiuni având ca obiect drepturi de asigurări sociale. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât instituie condiţii de pensionare mai favorabile pentru femei în raport cu bărbaţii. Astfel, dacă s-ar avea în vedere la calculul pensiei stagiul de cotizare prevăzut de lege pentru o femeie, ar rezulta o pensie mai mare decât aceea care rezultă pentru un bărbat născut la aceeaşi dată, prin aplicarea stagiului de cotizare prevăzut de lege pentru bărbaţi. 6. Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014 şi Decizia nr. 243 din 29 aprilie 2014. 7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale anexei nr. 5 la aceeaşi lege, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Dispoziţiile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevăd că „Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5“. Prevederile anexei nr. 5 stabilesc, în mod distinct pentru femei şi pentru bărbaţi, vârstele standard de pensionare, stagiile complete şi stagiile minime de cotizare. 11. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 stabilesc vârste şi stagii de cotizare diferite pentru femei în raport cu bărbaţii. Astfel, spre exemplu, în timp ce pentru femei condiţia unui stagiu complet de cotizare de 35 de ani este cerută începând cu luna ianuarie 2030, pentru bărbaţi, acelaşi stagiu este necesar începând cu luna ianuarie 2015. 13. Autorul excepţiei, pensionat în anul 2015, critică această diferenţă de tratament juridic, considerând că, dacă i s-ar fi aplicat stagiul de cotizare complet prevăzut pentru femei la data pensionării sale, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 ar fi rezultat un cuantum al pensiei mai mare decât acela care a rezultat prin luarea în calcul a stagiului complet de cotizare prevăzut pentru bărbaţi. 14. Faţă de această critică, Curtea reţine că reglementările anterioare Legii nr. 263/2010 au prevăzut condiţii de pensionare diferite pentru femei în raport cu bărbaţii. Astfel, dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, publicată în Buletinul Oficial nr. 82 din 6 august 1977, au prevăzut că „(1) Personalul muncitor care are o vechime în muncă de minimum 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile are dreptul la pensie pentru muncă depusă şi limita de vârstă, la împlinirea vârstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile. (2) Persoanele încadrate în muncă care au o vechime de cel puţin 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile, sunt pensionate, la cererea lor, şi la împlinirea vârstei de 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile“. Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, - care a abrogat Legea nr. 3/1977 - a stabilit, de asemenea, în art. 41 că „(1) Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public. (2) Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei şi de la 62 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3. (3) Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani. Creşterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3. (4) Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei şi de la 30 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3.“ 15. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la diferenţa de tratament juridic dintre femei şi bărbaţi din perspectiva condiţiilor de pensionare a cunoscut o evoluţie graduală, de la respingerea criticilor de neconstituţionalitate ca neîntemeiate, justificată de faptul că „datorită imperativelor legate de creşterea şi educarea copiilor, îndeosebi în primii ani, sarcinilor sporite ce revin femeilor în gospodărie, lipsei unor modalităţi sociale şi economice larg accesibile, în perioada actuală de tranziţie, care să le degreveze de aceste obligaţii, precum şi altor aspecte care îngreunează ascensiunea lor profesională (concedii de maternitate, concedii postnatale, concedii pentru îngrijirea copilului bolnav, interdicţiile cu scop de protecţie de a lucra în anumite condiţii etc.), precum şi altor împrejurări, femeile sunt în situaţii ce le dezavantajează faţă de bărbaţi“ (Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996), până la a admite, de principiu, că realităţile sociale au cunoscut modificări, permiţând evoluţia gradată către o reglementare uniformă, sub aspectul condiţiilor de pensionare, pentru femei şi bărbaţi (Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010). 16. Cu toate acestea, Curtea, recunoscând evoluţia realităţilor sociale într-un sens care permite legiuitorului să aibă în vedere, în viitor, o egalizare treptată a tratamentului juridic între bărbaţi şi femei sub aspectul vârstei de pensionare, prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, antereferită, nu s-a pronunţat tranşant asupra oportunităţii unei asemenea măsuri şi a amintit că între condiţiile sociale din România şi standardele întrunite în alte ţări, care justifică instituirea unei reglementări nediferenţiate între bărbaţi şi femei sub aspectul pensionării, sunt încă deosebiri. 17. Adoptând Legea nr. 263/2010, legiuitorul a optat pentru păstrarea diferenţei de tratament juridic între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte condiţiile de pensionare, atenuând însă aceste deosebiri. Astfel, prin art. 53 alin. (1) din lege s-a stabilit că „Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5“. Pe de altă parte, fără a mai face nicio distincţie, următoarele alineate stabilesc: „(2) Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5. (3) Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.“ 18. Prin urmare, Curtea constată că obiectivul urmărit de legiuitor este acela de a atenua diferenţele de reglementare privind condiţiile de pensionare pentru femei şi bărbaţi, singurul beneficiu păstrat în favoarea femeilor fiind acela al posibilităţii de a se pensiona la o vârstă mai mică. 19. Se impune a fi amintit că, prin Decizia nr. 387 din 5 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 24 iulie 2018, Curtea a decis că dispoziţiile din Codul muncii care prevedeau încetarea de drept a contractului individual de muncă al femeilor la o vârstă mai redusă decât cea a bărbaţilor, ca urmare a atingerii vârstei legale de pensionare, erau constituţionale în măsura în care sintagma „condiţii de vârstă standard“ nu excludea posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiţii identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani. 20. Curtea observă şi că legiuitorul a continuat procesul de majorare a vârstelor legale de pensionare şi a stagiilor complete şi minime necesare obţinerii dreptului la pensie început odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, stabilind, în plus, şi o diminuare a diferenţei dintre vârstele de pensionare ale femeilor faţă de bărbaţi de la 5 la 2 ani. 21. Pentru a atenua discrepanţele de tratament juridic dintre persoanele pensionate în temeiul legislaţiei anterioare şi cele care se pensionează după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, legiuitorul a stabilit ca modificările condiţiilor de pensionare să se realizeze eşalonat, pe o perioadă care, în cazul femeilor, se întinde până în anul 2030, iar, pentru bărbaţi, până în anul 2015. Acest decalaj este justificat de faptul că vârsta de pensionare şi stagiul de cotizare ale femeilor la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 erau mai reduse decât cele prevăzute la aceeaşi dată pentru bărbaţi, astfel că, în vederea diminuării diferenţei dintre vârstele de pensionare ale celor două sexe şi a egalizării stagiului de cotizare, eşalonarea se întindea, în mod firesc, pe o perioadă mai lungă. 22. Prin urmare, Curtea constată că existenţa unor prevederi legale diferite referitoare la condiţiile de pensionare pentru bărbaţi în raport cu femeile este justificată de situaţii obiective şi raţionale care nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 16. 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Silistru în Dosarul nr. 164/44/2019 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale anexei nr. 5 la aceeaşi lege sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
