Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (5) şi art. 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Elena Minona Pavel în Dosarul nr. 4.223/197/2012 al Judecătoriei Braşov şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.362D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că dispoziţiile constituţionale invocate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu sunt încălcate, deoarece oricare dintre părţile care formulează o cerere principală, reconvenţională sau modificatoare poate solicita şi, eventual, obţine acordarea ajutorului public judiciar. De asemenea, arată că instanţa de judecată poate fi sesizată de partea adversă cu privire la valoarea reală a veniturilor celui care solicită acordarea ajutorului public judiciar. Menţionează şi jurisprudenţa Curţii în materie, spre exemplu, Decizia nr. 63 din 11 februarie 2014. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 23 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.223/197/2012, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (5) şi art. 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Elena Minona Pavel într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind partajarea bunurilor comune. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 43 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale prin faptul că reglementează o procedură lipsită de publicitate în camera de consiliu de un complet de judecată care se pronunţă irevocabil, fără ca partea adversă să aibă dreptul la apărare atunci când facilitatea la plată a taxei judiciare de timbru este acordată celeilalte părţi în urma soluţionării cererii de reexaminare. În lipsa posibilităţii părţii adverse de a ataca încheierea irevocabilă, raporturile de egalitate procesuală sunt denaturate şi se încalcă dreptul de proprietate al acesteia. Prin urmare, dispoziţia legală criticată dă posibilitatea instanţei să dispună fără posibilitatea exercitării unui control judiciar acordarea facilităţilor în dauna şi în prejudicierea intereselor celeilalte părţi care, la sfârşitul procesului, este obligată să suporte un risc patrimonial imprevizibil la momentul acordării facilităţii. 6. Judecătoria Braşov apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 43 alin. (5) şi ale art. 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, dispoziţii potrivit cărora: - Art. 43 alin. (5): „Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.“; – Art. 44: "(1) În cazul încuviinţării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul ori termenele de plată şi cuantumul ratelor.(2) Eşalonarea plăţii taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni şi pentru maximum 12 termene.(3) În cazul eşalonării sau amânării, instanţa transmite hotărârea de încuviinţare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa datorată, la termenele stabilite.(4) În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru, instanţa de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie titlu executoriu. Prevederile art. 41 sunt aplicabile." 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, încheierea prin care se soluţionează cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru se comunică solicitantului şi părţii adverse, dacă este cazul, aceştia putând formula cerere de reexaminare, ce va fi soluţionată în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă. Instanţa de judecată încuviinţează acordarea ajutorului judiciar printr-o încheiere motivată, fără ca textul de lege să prevadă caracterul irevocabil al acestei încheieri, iar soluţionarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective şi presupune verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului şi a familiei sale. În acest mod, legiuitorul nu a restrâns dreptul de acces liber la justiţie sau dreptul la apărare, ci a asigurat celeritatea soluţionării cererii prin care se contestă modul de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru. 15. Faptul că cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet care se pronunţă prin încheiere irevocabilă nu este de natură a aduce atingere prevederilor constituţionale invocate, întrucât, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, „competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar potrivit art. 129 din Legea fundamentală, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii“. 16. De altfel, Curtea reţine că judecarea cererii de reexaminare nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părţilor, şi inexistenţa căii de atac a recursului la o instanţă superioară. Totodată, judecarea cererii se face pe baza unor criterii obiective ce pot fi dovedite prin înscrisuri. 17. În continuare, Curtea are în vedere şi dispoziţiile art. 17 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, potrivit cărora „Orice persoană interesată va putea sesiza oricând instanţa care a încuviinţat ajutorul public judiciar, prezentând dovezi cu privire la situaţia reală a celui căruia i s-a încuviinţat cererea; ajutorul public judiciar nu se suspendă în cursul noilor cercetări“. Aşadar, având în vedere că situaţia materială a celui care a solicitat acordarea ajutorului judiciar se poate modifica pe parcursul procesului, precum şi luând în considerare eventualele cazuri în care solicitantul ar fi de rea-credinţă, legea a prevăzut, prin dispoziţiile art. 17 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa instanţei tocmai pentru a se restabili situaţia legală. 18. În aceste condiţii, nu poate fi reţinută încălcarea dreptului la un proces echitabil sau a dreptului de proprietate al vreuneia dintre părţi. 19. În ceea ce priveşte art. 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea reţine că acesta prevede modalităţile concrete de punere în executare a încheierii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru şi se aplică în mod egal tuturor celor care au formulat cerere şi li s-au acordat facilităţi la plata taxei judiciare de timbru. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Minona Pavel în Dosarul nr. 4.223/197/2012 al Judecătoriei Braşov şi constată că dispoziţiile art. 43 alin. (5) şi art. 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Braşov şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
