Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mircea Ştefan │- judecător │
│Minea │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Răuţ Vasile în Dosarul nr. 2.430/95/2016/a2 al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.156D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia nr. 42 din 14 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.430/95/2016/a2, Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Răuţ Vasile, contestator într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei în anulare formulate împotriva unei decizii prin care a fost respinsă cererea de reexaminare a amenzii judiciare aplicate contestatorului. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul arată că dispoziţiile art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu respectă criteriile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate pe care un text de act normativ trebuie să le îndeplinească. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative a impus cerinţa ca actele normative să fie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific, normativ, concis, sobru, clar şi precis care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie. Or, textul de lege criticat nu menţionează în concret dacă este necesar ca instanţa să pună în vedere părţii că va fi sancţionată în cazul nerespectării dispoziţiilor instanţei sau dacă sancţiunea se dispune direct de instanţă, fără avertizare. Principiul securităţii juridice impune „protecţia cetăţenilor contra unui pericol care vine chiar din partea normei juridice, contra unei insecurităţi pe care aceasta a creat-o sau pe care riscă s-o creeze“. Acest principiu a fost consacrat şi a cunoscut o continuă îmbogăţire în dreptul european, atât la nivel general comunitar, cât şi în materia protecţiei drepturilor omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuând în mod explicit legătura acestui principiu cu unul dintre drepturile fundamentale reglementate de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv dreptul la un proces echitabil. 6. Prevederile art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă au primit interpretări diferite din partea instanţelor, împrejurare care este contrară dreptului la un proces echitabil, respectiv dreptului părţii de a-i fi soluţionată cauza de o instanţă imparţială. Poziţia dominantă pe care se află instanţa în cursul unui proces şi lipsa reglementării legale a unei opoziţii din partea părţii pentru stoparea derapajelor de la normele de procedură ale instanţei constituie o lipsă de protecţie a justiţiabilului în faţa abuzului dreptului. Aplicarea unei sancţiuni pentru afirmaţii care au legătură cu desfăşurarea legală a procesului conduce la intimidarea părţii în scopul îndepărtării sale de la participarea activă la soluţionarea cauzei şi de la stăruinţa în apărarea drepturilor sale. Nu se poate considera respectat dreptul la un proces echitabil dacă partea este obstrucţionată în a formula cereri şi a ridica excepţii. Este adevărat că legiuitorul a urmărit să limiteze posibilitatea justiţiabilului de a formula cereri de recuzare în scopul tergiversării judecăţii, dar la fel de adevărat este şi că justiţiabilul trebuie protejat împotriva abuzurilor instanţei, astfel că neconstituţionalitatea textului legal criticat rezidă în faptul că justiţia trebuie făcută în interesul justiţiabilului, iar nu împotriva acestuia. 7. Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă apreciază că textele legale criticate întrunesc toate exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Posibilitatea aplicării amenzii prevăzute de art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă are rolul de a asigura respectul cuvenit actului de justiţie, ordinii şi solemnităţii şedinţelor de judecată, neîmpiedicând accesul liber la justiţie şi nici dreptul la un proces echitabil. Aplicarea sancţiunii poate fi contestată potrivit art. 191 din Codul de procedură civilă prin formularea unei cereri de reexaminare. Aplicarea amenzii, în temeiul art. 188 alin. (1), nu opreşte cursul judecăţii şi nici nu influenţează soluţia ce urmează a se pronunţa, amenda neavând nicio legătură cu fondul litigiului. În concluzie, instanţa apreciază că dispoziţiile criticate nu încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie. 8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Potrivit dispoziţiilor, cu caracter de principiu fundamental al procesului civil, cuprinse în art. 12 din Codul de procedură civilă, drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi; partea care îşi exercită drepturile procesuale în mod abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate, ea putând fi obligată, potrivit legii, la plata unei amenzi judiciare; de asemenea, partea care nu îşi îndeplineşte cu bună-credinţă obligaţiile procesuale răspunde în condiţiile arătate de lege. Măsurile pe care le ia preşedintele completului, în cadrul poliţiei şedinţei, vizează numai acte de tulburare a şedinţei sau acte de indisciplină, fără caracter penal. 10. Aşa fiind, în opinia Guvernului, rămân de actualitate, mutatis mutandis, considerentele reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cu consecinţa neafectării de către prevederile legale criticate a dispoziţiilor constituţionale invocate. Dimpotrivă, dispoziţiile legale criticate instituie soluţii normative care dau expresie imperativului asigurării ordinii, bunei-cuviinţe şi a solemnităţii şedinţei de judecată, dar şi exigenţelor normelor constituţionale privitoare la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor în termen rezonabil, precum şi la dreptul la apărare. 11. Preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu următorul conţinut: „Nerespectarea de către oricare dintre părţi sau de către alte persoane a măsurilor luate de către instanţă pentru asigurarea ordinii şi solemnităţii şedinţei de judecată se sancţionează cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei.“ 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, deşi dispoziţiile art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, acestea au preluat soluţia legislativă consacrată de art. 108^2 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, normă procesuală care a fost analizată de Curte, din perspectiva aceloraşi critici de neconstituţionalitate, raportate la art. 21 din Constituţie, instanţa constituţională constatând conformitatea ei cu Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 8 din 17 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 28 februarie 2013, prin Decizia nr. 231 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 1 aprilie 2009, sau Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, Curtea a statuat că textele de lege criticate nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere dreptului de acces la justiţie. Dimpotrivă, dispoziţiile art. 108^5 din Codul de procedură civilă din 1865 [în prezent, preluate de art. 191 din actualul Cod de procedură civilă] prevăd că persoana obligată la amendă sau despăgubire poate face cerere de reexaminare, prin care solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii. De asemenea, Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate nu instituie inegalităţi sau discriminări între cetăţeni ori categorii de persoane, ci prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credinţă a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigenţelor art. 57 din Constituţie, care instituie îndatorirea fundamentală a cetăţenilor de a exercita drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi. 16. Mai mult, Curtea a statuat că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii“. 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, Curtea urmând a respinge prezenta excepţie de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. 18. Pe de altă parte, referitor la criticile autorului excepţiei în prezenta cauză, potrivit cărora „textul de lege criticat nu menţionează în concret dacă este necesar ca instanţa să pună în vedere părţii că va fi sancţionată în cazul nerespectării dispoziţiilor instanţei sau dacă sancţiunea se dispune direct de instanţă, fără avertizare“, astfel că „justiţiabilul trebuie protejat împotriva abuzurilor instanţei“, Curtea reţine că acestea nu vizează probleme de constituţionalitate a normei procesuale, ci de aplicare a acesteia de către instanţa de judecată care constată nerespectarea de către oricare dintre părţi sau de către alte persoane a măsurilor luate pentru asigurarea ordinii şi solemnităţii şedinţei de judecată, aplicare a legii care poate fi cenzurată, ulterior, de instanţa care soluţionează cererea de reexaminare a amenzii judiciare aplicate în cauză. 19. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Răuţ Vasile în Dosarul nr. 2.430/95/2016/a2 al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi constată că prevederile art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 ianuarie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
