Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificat prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, respectiv prin art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, în ceea ce priveşte plafonarea cuantumului pensiilor militare de stat“, excepţie ridicată de Lucian Daniel Oprean în Dosarul nr. 4.687/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.750D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a transmis la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că, în raport cu data pensionării, pot apărea situaţii juridice distincte, care justifică un tratament juridic diferit, ceea ce nu încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi. De asemenea, nu sunt încălcate dispoziţiile art. 53 din Constituţie, având în vedere că legiuitorul este liber să stabilească condiţiile şi criteriile pe baza cărora se stabilesc pensiile şi cuantumul acestora, conform art. 47 alin. (2) din Constituţie. Totodată, ordonanţele de urgenţă sunt adoptate de Guvern în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţie, care nu impune existenţa unei legi speciale de abilitare, condiţie stabilită de art. 115 alin. (1) din Constituţie doar pentru ordonanţele simple ale Guvernului. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 22 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.687/117/2018, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, respectiv prin art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea un or măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, în ceea ce priveşte plafonarea cuantumului pensiilor militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Lucian Daniel Oprean într-o cauză având ca obiect contestaţia împotriva unei decizii de pensionare. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că plafonarea pensiilor militare, prin modificarea adusă art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, încalcă prevederile art. 115 alin. (1), (2) şi (4) din Constituţie. Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără să existe o lege de abilitare a Guvernului pentru a modifica Legea nr. 223/2015, iar, în acest sens, arată că domeniul pensiilor militare de stat nu se regăseşte la art. 1 din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, care prevede domeniile vizate de această lege, cu privire la care Guvernul a fost abilitat să emită ordonanţe. Totodată, sunt invocate prevederile art. 66 alin. (1) din Constituţie şi se susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, respectiv în perioada dintre sesiunile parlamentare, fără ca Guvernul să fie abilitat să emită ordonanţe în domeniul pensiilor militare de stat. Se arată că, ulterior promovării acţiunii în speţa dedusă judecăţii, art. 60 din Legea nr. 223/2015 a fost din nou modificat, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, care, de asemenea, nu a respectat dispoziţiile art. 115 alin. (1)-(2) şi (4) din Constituţie, în condiţiile în care singura lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe în anul 2018 a fost Legea nr. 183/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 18 iulie 2018, care viza: perioada cuprinsă între data „intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2018, şi până la data de 31 august 2018“. Însă pentru perioada cuprinsă între încheierea celei de-a doua sesiuni parlamentare a anului 2018 şi începutul primei sesiuni parlamentare a anului 2019 a existat un proiect de lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe, care însă nu a intrat în vigoare. Mai mult, acest proiect de lege nu cuprinde nici el domeniul pensiilor militare. În concluzie, întrucât ordonanţele de urgenţă care au modificat prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 nu au fost adoptate în baza unei legi speciale de abilitare a Guvernului, aşa cum prevede art. 115 din Constituţie, dispoziţiile referitoare la plafonarea pensiei sale sunt neconstituţionale, astfel că în mod nelegal au fost aplicate la calcularea pensiei la data trecerii în rezervă a autorului excepţiei. 7. De asemenea, se arată că dispoziţiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate şi completate, sunt discriminatorii, încălcând art. 16 alin. (1) din Constituţie şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1.733 din 16 mai 2014. Ca urmare a intrării în vigoare la data de 15 septembrie 2017 a prevederilor articolului VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, art. 60 din Legea nr. 223/2015 a fost modificat în sensul că „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“. Ulterior, prin dispoziţiile art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, modificarea adusă prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost menţinută, textul art. 60 din Legea nr. 223/2015 fiind completat. Se susţine că dispoziţiile mai sus indicate instituie o discriminare, în contextul în care toate sistemele de pensii de serviciu şi speciale se raportează în mod exclusiv şi imperativ la o medie a salariilor brute realizate, aplicându-se un plafon, nu mai mult de 100%. Prin urmare, niciun sistem de referinţă nu operează cu plafon raportat la salariul net, cum este în situaţia dedusă judecăţii. 8. Autorul mai susţine că există o diferenţă de tratament între persoanele care au aceeaşi vechime şi care au făcut aceleaşi demersuri, dar care au primit soluţii diferite, contrar principiului egalităţii, prevăzut de art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015. Astfel, la calculul pensiei se ajunge să nu se mai ia în considerare anumite sporuri prevăzute expres de lege, ceea ce echivalează şi cu încălcarea principiului recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special, în sensul că nu se mai face nicio diferenţiere între cadre militare care au vechime diferită în serviciul patriei. Ca efect al dispoziţiilor criticate se ajunge ca un militar care, în raport cu vechimea în funcţie şi cu sporurile ce i se cuvin conform legii, depăşeşte media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul folosită la stabilirea pensiei să beneficieze de acelaşi cuantum al pensiei ca un alt militar care are o vechime mai mică în funcţie şi care nu beneficiază de aceste drepturi. În aceste condiţii, este evident că această plafonare este contrară principiului egalităţii în drepturi şi determină o restrângere a aplicării unor drepturi contributive câştigate anterior. 9. În acelaşi timp, rezultă că pensia netă a militarilor care au depus cerere de pensionare înainte de data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 este mult mai mare, fiind egală cu media salariilor brute, deşi aceştia sunt în aceeaşi situaţie juridică, respectiv aceleaşi condiţii de muncă, cu cei care au depus cererile de pensionare după data intrării în vigoare a ordonanţei, în ambele situaţii cererile fiind soluţionate ulterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, modul de calcul al pensiei fiind diferit. Prin urmare, este mai mult decât evidentă situaţia discriminatorie creată, prin plafonarea pensiilor, între persoanele care au trecut în rezervă cu drept de pensie până la intrarea în vigoare a acestei modificări a Legii nr. 223/2015 şi cele care au trecut în rezervă cu drept de pensie ulterior, în contextul în care cererile ambelor categorii de persoane au fost soluţionate concomitent. Astfel, simpla trecere a timpului nu poate reprezenta o justificare legitimă a unei intervenţii legislative de o asemenea amploare, care creează situaţii juridice diferite de la o zi la alta. 10. Invocând considerente reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa privind principiul egalităţii, se susţine că, în situaţia de faţă, dispoziţiile legale criticate nu respectă principiul egalităţii în drepturi, în cazul în care deşi două persoane au făcut aceleaşi demersuri, soluţiile lor diferă considerabil prin prisma datei la care cererile de pensionare ale acestora au fost înregistrate, cu toate că ambele cereri au fost soluţionate ulterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi în cazul în care nu există nicio diferenţiere între cadre militare care au vechime diferită în serviciul patriei. 11. Nu în ultimul rând, art. 60 din Legea nr. 223/2015, aşa cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 (art. VII pct. 3), creează o discriminare nepermisă a pensionarilor militari atât faţă de pensionarii civili, cât şi faţă de alte categorii de pensionari ale căror pensii nu au fost plafonate sau, chiar dacă au fost plafonate, nu au fost afectate sporurile acordate. Aşadar, intervenţia legiuitorului prin plafonarea pensiilor militare la media salariilor nete, prin modificările aduse art. 60 din Legea nr. 223/2015, a reprezentat o discriminare, neputând fi justificată în mod obiectiv. 12. De asemenea, se susţine încălcarea principiului previzibilităţii legii şi al securităţii raporturilor juridice, deoarece modificările legislative periodice, adoptate printr-o succesiune de ordonanţe de urgenţă, fără ca Guvernul să fie abilitat în acest sens printr-o lege organică, au dus la lipsa de coerenţă şi previzibilitate a normelor legale în materie, acestea fiind complet arbitrare. 13. Se mai arată că pensia militară de stat, aşa cum este în prezent reglementată şi având cuantumul stabilit prin lege, constituie un „drept de proprietate“ în sensul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi al protocoalelor adiţionale, iar reducerea prin plafonare a acestui drept ar echivala cu o expropriere. În cazul de faţă, pentru autorul excepţiei a existat „speranţa legitimă“, izvorâtă din lege, că, la momentul trecerii în rezervă cu drept de pensie, statul, a cărui forţă a reprezentat-o şi la a cărui linişte şi ordine de drept a vegheat, îi va asigura o pensie stabilă şi corespunzătoare. 14. Se susţine şi încălcarea art. 53 din Constituţie, deoarece plafonarea pensiilor militare de stat este vădit discriminatorie şi îngrădeşte exerciţiul unor drepturi pecuniare recunoscute prin lege (cu titlu de exemplu: art. 29 şi 108 din Legea nr. 223/2015, art. 12 din Legea nr. 573/2004 privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiţeri, funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri, şi preoţi militari şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare). În situaţia de faţă, statul nu a probat că, prin plafonarea pensiilor cadrelor militare la media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei şi neaplicarea sporurilor la care autorul era îndreptăţit, ar exista vreunul din cazurile prevăzute în art. 53 alin. (1) din Constituţie. Este adevărat că în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a statuat că se acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor“, însă această marjă este limitată de obligaţia ca măsurile adoptate să respecte principiul proporţionalităţii, să fie adecvate, rezonabile şi să asigure un just echilibru între interesul individual şi cel al societăţii, condiţie care nu este respectată în cazul de faţă. 15. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul social, bucurându-se de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor în acest domeniu, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de calcul al pensiilor personalului militar. 16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl constituie prevederile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Se observă că prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au fost modificate şi prin art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, având următorul cuprins: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“ 20. Totodată, având în vedere că autorul excepţiei formulează şi critici de neconstituţionalitate extrinsecă asupra dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi ale art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, Curtea urmează a reţine ca obiect al excepţiei şi aceste prevederi legale. 21. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind trăsăturile statului şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 66 privind sesiunile în care lucrează Camera Deputaţilor şi Senatul şi art. 115 alin. (1), (2) şi (4) privind delegarea legislativă. De asemenea, sunt invocate prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, ale Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi ale Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. Curtea a reţinut că dispoziţiile de lege criticate, potrivit cărora pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, sunt în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. 23. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeaşi funcţie, dar au ieşit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, sunt relevante cele reţinute prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 şi 26, potrivit cărora persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 545 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 18 noiembrie 2020). 24. Cât priveşte susţinerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispoziţiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionarii din sistemul public, Curtea a reţinut că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie (în acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, şi Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019). 25. Referitor la critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, Curtea a reţinut că nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunţată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, articolul 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea Constituţională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“. În aceste condiţii, nu se încalcă dispoziţiile art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată. 26. În acest context, Curtea reţine că cele enunţate mai sus răspund şi criticilor de neconstituţionalitate raportate în prezenta cauză la dispoziţiile din actele juridice internaţionale invocate prin prisma art. 20 din Constituţie. 27. Întrucât nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, Curtea reţine că invocarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 28. În continuare, analizând susţinerile potrivit cărora adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4), Curtea constată că, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, instanţa de contencios constituţional a reţinut că în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 545 din 2 iulie 2020, precitată). 29. De asemenea, raportat la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114//2018, în ceea ce priveşte susţinerile potrivit cărora la momentul adoptării actelor normative menţionate nu exista o lege specială de abilitare a Guvernului, Curtea reţine că, potrivit art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, fiind vorba însă de ordonanţe simple, şi nu de ordonanţe de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă nu este o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituţionale, care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă faţă unui caz excepţional (a se vedea în acest sens, Decizia nr. 98 din 23 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 8 august 2000). Cum în prezenta cauză este vorba despre ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, şi nu de ordonanţe simple, nu se poate vorbi despre necesitatea existenţei unei legi de abilitare, aşa încât critica formulată din această perspectivă este neîntemeiată şi, prin urmare, art. 115 alin. (1) şi (2) şi art. 66 din Constituţie nu sunt încălcate. 30. Întrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia cuprinse în deciziile anterior evocate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză. 31. Distinct, Curtea subliniază că aspectele referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale criticate excedează controlului de constituţionalitate, soluţionarea acestora fiind de competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei ad quo. 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucian Daniel Oprean în Dosarul nr. 4.687/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că prevederile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, ale art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi ale art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 ianuarie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
