Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 3.422/1/2019
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │- preşedintele Secţiei │
│Daniel │penale a Înaltei Curţi de│
│Grădinaru │Casaţie şi Justiţie - │
│ │preşedintele completului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Leontina │- judecător la Secţia │
│Şerban │penală │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Săndel │- judecător la Secţia │
│Lucian │penală │
│Macavei │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ana Hermina │- judecător la Secţia │
│Iancu │penală │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Rodica Cosma│- judecător la Secţia │
│ │penală │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Anca │- judecător la Secţia │
│Mădălina │penală │
│Alexandrescu│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Simona │- judecător la Secţia │
│Cristina │penală │
│Neniţă │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Lavinia │- judecător la Secţia │
│Valeria │penală │
│Lefterache │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Lucia │- judecător la Secţia │
│Tatiana Rog │penală │
└────────────┴─────────────────────────┘
S-a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 215/230/2019, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal, în cazul săvârşirii mai multor fapte concurente, în stare de pluralitate intermediară, în sensul de a se stabili: a) dacă se aplică doar regulile concursului de infracţiuni (primul termen al pluralităţii intermediare fiind tratat ca un termen al concursului de infracţiuni, contopindu-se nedistinct toate pedepsele aplicate conform art. 39 din Codul penal); b) dacă se dă mai întâi eficienţă sancţionării concursului de infracţiuni şi apoi sancţionării pluralităţii intermediare (aceasta presupune contopirea pedepselor stabilite pentru infracţiunile concurente şi apoi contopirea pedepsei rezultante cu pedeapsa anterioară, conform dispoziţiilor de la pluralitatea intermediară); c) dacă se dă mai întâi eficienţă sancţionării pluralităţii intermediare şi apoi sancţionării concursului de infracţiuni (aceasta presupune contopirea pedepsei anterioare cu fiecare dintre pedepsele aplicate pentru infracţiunile concurente, iar apoi pedepsele rezultante parţiale să fie contopite între ele, conform dispoziţiilor de la concursul de infracţiuni). Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală şi ale art. 36 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat. Şedinţa a fost prezidată de preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul judecător Daniel Grădinaru. La şedinţa de judecată a participat doamna Mihaela Mustaţă, magistrat-asistent-şef în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 38 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat. Judecător-raportor a fost desemnat, conform art. 476 alin. (7) din Codul de procedură penală, doamna judecător Rodica Cosma, judecător în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de doamna procuror Marinela Mincă. Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătând că au fost transmise hotărâri relevante pronunţate în materie şi opiniile magistraţilor din cadrul următoarelor instanţe: Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, Judecătoria Lehliu-Gară, Tribunalul Giurgiu şi instanţele arondate, Tribunalul Teleorman, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Bacău, Judecătoria Moineşti, Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Judecătoria Bistriţa, Judecătoria Năsăud, Tribunalul Cluj şi instanţele arondate, Tribunalul Maramureş, Judecătoria Vişeu de Sus, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Călăraşi, Tribunalul Ialomiţa şi instanţele arondate, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Roşiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Brăila, Judecătoria Piatra-Neamţ, Judecătoria Roman, Tribunalul Bacău, Judecătoria Oneşti, Judecătoria Baia Mare, Tribunalul Constanţa, Tribunalul Tulcea şi Curtea de Apel Oradea, punctul de vedere al specialiştilor Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, Raportul din data de 17 februarie 2020, întocmit de judecătorul-raportor, care, la aceeaşi dată, a fost comunicat părţilor, potrivit dispoziţiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală, şi concluzii scrise din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind rezolvarea de principiu a chestiunii de drept supuse dezlegării. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut că prezenta sesizare este inadmisibilă, nefiind îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. Astfel, a arătat că problema de drept ce formează obiectul acestei sesizări a fost deja soluţionată prin Decizia nr. 7 din data de 17 februarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii în Dosarul nr. 3.033/1/2019. Preşedintele completului, domnul judecător Daniel Grădinaru, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reţinut dosarul în pronunţare asupra problemei de drept supuse dezlegării. ÎNALTA CURTE, asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării Prin Încheierea din 3 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 215/230/2019, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal, în cazul săvârşirii mai multor fapte concurente, în stare de pluralitate intermediară, în sensul de a se stabili: a) dacă se aplică doar regulile concursului de infracţiuni (primul termen al pluralităţii intermediare fiind tratat ca un termen al concursului de infracţiuni, contopindu-se nedistinct toate pedepsele aplicate conform art. 39 din Codul penal); b) dacă se dă mai întâi eficienţă sancţionării concursului de infracţiuni şi apoi sancţionării pluralităţii intermediare (aceasta presupune contopirea pedepselor stabilite pentru infracţiunile concurente şi apoi contopirea pedepsei rezultante cu pedeapsa anterioară, conform dispoziţiilor de la pluralitatea intermediară); c) dacă se dă mai întâi eficienţă sancţionării pluralităţii intermediare şi apoi sancţionării concursului de infracţiuni (aceasta presupune contopirea pedepsei anterioare cu fiecare dintre pedepsele aplicate pentru infracţiunile concurente, iar apoi pedepsele rezultante parţiale să fie contopite între ele, conform dispoziţiilor de la concursul de infracţiuni). II. Dispoziţii legale incidente - art. 44 alin. (2) din Codul penal - „În caz de pluralitate intermediară, pedeapsa pentru noua infracţiune şi pedeapsa anterioară se contopesc potrivit dispoziţiilor de la concursul de infracţiuni.“; – art. 39 din Codul penal: "(1) În caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi se aplică pedeapsa, după cum urmează: a) când s-au stabilit o pedeapsă cu detenţiune pe viaţă şi una sau mai multe pedepse cu închisoare ori cu amendă, se aplică pedeapsa detenţiunii pe viaţă; b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite; c) când s-au stabilit numai pedepse cu amendă, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite; d) când s-au stabilit o pedeapsă cu închisoare şi o pedeapsă cu amendă, se aplică pedeapsa închisorii, la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii; e) când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoare şi mai multe pedepse cu amendă, se aplică pedeapsa închisorii conform lit. b), la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii conform lit. c).(2) Atunci când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoarea, dacă prin adăugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea stabilite s-ar depăşi cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei închisorii, iar pentru cel puţin una dintre infracţiunile concurente pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detenţiunii pe viaţă." III. Expunerea succintă a cauzei Prin Sentinţa penală nr. 110 din 17 septembrie 2019, pronunţată de Judecătoria Filiaşi în Dosarul nr. 215/230/2019, sa dispus, în baza art. 335 alin. (1) din Codul penal şi, respectiv, art. 336 alin. (1) din Codul penal, condamnarea inculpatului C.I. la pedepsele de câte 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, respectiv conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. S-a constatat că, prin Sentinţa penală nr. 52 din 29.03.2017, pronunţată de Judecătoria Strehaia, s-a dispus revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 1 an închisoare, aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 58 din 10.11.2015 a Judecătoriei Filiaşi. În temeiul art. 96 alin. (5) din Codul penal, raportat la art. 44 din Codul penal şi art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, a fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare (aplicată inculpatului C.I. prin Sentinţa penală nr. 58 din 10.11.2015 a Judecătoriei Filiaşi, definitivă prin neapelare) şi pedeapsa de 1 an închisoare (aplicată inculpatului prin hotărâre) pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere şi a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, în final inculpatul executând pedeapsa închisorii de 1 an şi 4 luni. În temeiul art. 96 alin. (5) din Codul penal, raportat la art. 44 din Codul penal şi art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, a fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare (aplicată inculpatului C.I. prin Sentinţa penală nr. 58 din 10.11.2015 a Judecătoriei Filiaşi, definitivă prin neapelare) şi pedeapsa de 1 an închisoare (aplicată inculpatului prin hotărâre), pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, fiind aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa închisorii de 1 an şi 4 luni. În baza art. 40 alin. (1) din Codul penal, s-a constatat că infracţiunile ce fac obiectul prezentei judecăţi au fost săvârşite de inculpat în concurs real, în sensul art. 38 alin. (1) din Codul penal, cu infracţiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal, pentru care a fost condamnat inculpatul C.I. la pedeapsa închisorii de 1 an 2 luni şi 20 de zile închisoare, prin Sentinţa penală nr. 52 din 29.03.2017, pronunţată de Judecătoria Strehaia în Dosarul nr. 2.413/313/2016, astfel cum a fost modificată de Curtea de Apel Craiova prin Decizia penală nr. 1.166 din 28.06.2017 şi din executarea căreia a fost liberat condiţionat prin Sentinţa penală nr. 275 din 14.02.2018, pronunţată de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 1.188/225/2018, definitivă prin necontestare. În baza art. 105 alin. (1) din Codul penal a fost anulată liberarea condiţionată de care a beneficiat inculpatul prin Sentinţa penală nr. 275 din 14.02.2018, pronunţată de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 1.188/225/2018, definitivă prin necontestare (rest rămas de executat 167 de zile). În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, raportat la art. 105 alin. (1) din Codul penal, au fost contopite pedepsele rezultante de 1 an şi 4 luni închisoare, 1 an şi 4 luni închisoare (aplicate prin hotărâre) şi 1 an 2 luni şi 20 de zile închisoare (aplicată prin Sentinţa penală nr. 52 din 29.03.2017, pronunţată de Judecătoria Strehaia în Dosarul nr. 2.413/313/2016, astfel cum a fost modificată de Curtea de Apel Craiova prin Decizia penală nr. 1.166 din 28.06.2017), fiind aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din celelalte pedepse (adică 10 luni şi 6 zile), în final inculpatul executând pedeapsa închisorii de 2 ani 2 luni şi 6 zile. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că la data de 22 august 2016 inculpatul a condus mopedul marca Piaggio, cu numărul de înregistrare MH043, pe raza comunei Argetoaia, fără a poseda permis de conducere şi sub influenţa alcoolului, având o îmbibaţie alcoolică de 1,80 g ‰ alcool pur în sânge. Împotriva sentinţei a declarat apel inculpatul C.I. IV. Punctul de vedere al instanţei care a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită Curtea de Apel Craiova a apreciat că în cazul săvârşirii mai multor fapte concurente, în stare de pluralitate intermediară, se aplică regulile concursului de infracţiuni, primul termen al pluralităţii intermediare fiind tratat ca un termen al concursului de infracţiuni, contopindu-se nedistinct toate pedepsele aplicate conform art. 39 din Codul penal. V. Punctul de vedere al procurorului şi al părţilor cu privire la problema de drept a cărei dezlegare se solicită Procurorul şi apărătorul inculpatului au apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. VI. Punctele de vedere exprimate de către curţile de apel şi instanţele de judecată arondate Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în această materie, au fost conturate mai multe opinii, după cum urmează: A. Într-o primă opinie s-a apreciat că, în cazul săvârşirii mai multor fapte concurente, în stare de pluralitate intermediară, se vor aplica doar regulile concursului de infracţiuni, primul termen al pluralităţii intermediare urmând a fi tratat ca un termen al concursului de infracţiuni, contopirea făcându-se cu toate pedepsele, conform art. 39 din Codul penal. În susţinerea acestui punct de vedere s-a arătat că dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Codul penal fac trimitere la regulile concursului de infracţiuni, fără a opera vreo distincţie. Aplicarea altor reguli ar conduce la reţinerea unui spor multiplu (spor la spor). În fine, s-a arătat că, dacă legiuitorul ar fi dorit să reglementeze o altă modalitate de contopire a pedepselor în cazul pluralităţii intermediare, ar fi prevăzut-o în mod expres, astfel cum este prevăzut în cazul recidivei postcondamnatorii. În acest sens s-au pronunţat următoarele instanţe: Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, Judecătoria Lehliu-Gară, Tribunalul Giurgiu şi instanţele arondate, Tribunalul Teleorman, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Bacău, Judecătoria Moineşti, Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Judecătoria Bistriţa, Judecătoria Năsăud, Tribunalul Cluj şi instanţele arondate, Tribunalul Maramureş, Judecătoria Vişeu de Sus, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Alba Iulia şi Curtea de Apel Timişoara. B. În a doua opinie s-a apreciat că se va da mai întâi eficienţă concursului de infracţiuni şi apoi sancţionării pluralităţii intermediare. Aceasta presupune contopirea pedepselor stabilite pentru infracţiunile concurente şi apoi contopirea pedepsei rezultate cu pedeapsa anterioară, conform dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din Codul penal. S-a avut în vedere interpretarea teleologică a dispoziţiilor ce reglementează pluralitatea intermediară, în sensul că o persoană care a comis o infracţiune în stare de pluralitate intermediară prezintă un pericol social mai mare decât cel care a comis mai multe infracţiuni în concurs, dar mai redus decât cel care a comis infracţiunea în stare de recidivă postcondamnatorie. Contopirea tuturor pedepselor nu ar mai permite realizarea unei distincţii între concursul de infracţiuni şi pluralitatea intermediară, iar contopirea fiecărei pedepse ce constituie al doilea termen al pluralităţii intermediare, urmată de contopirea pedepselor rezultante parţiale ar fi excesivă şi ar conduce la un tratament sancţionator mai sever, nejustificat faţă de cel aplicat unei persoane care a comis fapta în stare de recidivă postcondamnatorie. În acest sens s-au pronunţat următoarele instanţe: Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Călăraşi, Tribunalul Ialomiţa, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Roşiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Brăila, Curtea de Apel Braşov, Judecătoria Piatra-Neamţ şi Curtea de Apel Constanţa. C. Într-o altă opinie s-a considerat că tratamentul sancţionator trebuie aplicat în două etape: prima dată se vor aplica regulile concursului de infracţiuni între cele două pedepse aplicate pentru infracţiunile concurente, ce formează al doilea termen al pluralităţii intermediare, iar rezultanta astfel obţinută va fi contopită, potrivit regulilor de la pluralitatea intermediară, cu pedeapsa aplicată pentru infracţiunea ce formează primul termen al pluralităţii intermediare. În acest sens s-au pronunţat următoarele instanţe: Tribunalul Ialomiţa şi instanţele arondate, Tribunalul Brăila, Curtea de Apel Braşov, Judecătoria Roman, Tribunalul Bacău, Judecătoria Oneşti, Judecătoria Baia Mare, Tribunalul Constanţa, Tribunalul Tulcea şi Curtea de Apel Oradea. VII. Jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. VIII. Jurisprudenţa relevantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. IX. Punctul de vedere al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Judiciară a apreciat că sesizarea este inadmisibilă, în condiţiile în care pe rolul instanţei supreme există înregistrat un recurs în interesul legii care are acelaşi obiect. X. Opinia specialiştilor consultaţi Universitatea de Vest din Timişoara a apreciat că tratamentul sancţionator aplicabil pluralităţii de infracţiuni, atunci când al doilea termen al pluralităţii intermediare este format dintr-un concurs de infracţiuni, va fi următorul: se aplică prima dată dispoziţiile de la pluralitatea intermediară şi apoi cele de la concurs. XI. Raportul judecătorului-raportor asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Opinia judecătorului-raportor a fost în sensul că sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 215/230/2019, este inadmisibilă, nefiind îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală. XII. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Examinând sesizarea formulată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reţine următoarele: Cu privire la condiţiile de admisibilitate a sesizării Potrivit dispoziţiilor art. 475 din Codul de procedură penală, dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective şi asupra căreia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. Din examinarea normei de procedură rezultă că, în prealabil, în cadrul analizei admisibilităţii sesizării, se impune verificarea a patru condiţii, şi anume: 1. să existe o cauză în curs de judecată; 2. cauza să se afle pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului; 3. chestiunea de drept invocată să fie indispensabilă soluţionării pe fond a cauzei respective; 4. asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. Prin această ultimă condiţie de admisibilitate s-a consfinţit caracterul subsidiar al hotărârii prealabile faţă de mecanismul recursului în interesul legii, întrucât recursul în interesul legii are un domeniu de aplicabilitate mai extins, legiuitorul statuând că, în cazul în care există aceeaşi chestiune de drept invocată, concomitent, prin intermediul ambelor mecanisme de unificare, interpretarea este atribuită completului învestit cu soluţionarea recursului în interesul legii. Analizându-se astfel condiţiile de admisibilitate a sesizării, se constată că nu este îndeplinită cea din urmă condiţie menţionată, dat fiind faptul că, prin Decizia nr. 7 din 17 februarie 2020*), pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, în Dosarul nr. 3.033/1/2019, a fost admis recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi s-a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal, în cazul pluralităţii intermediare de infracţiuni, în ipoteza în care primul şi/sau al doilea termen al pluralităţii intermediare este format dintr-un concurs de infracţiuni, contopirea tuturor pedepselor stabilite se realizează, în cadrul unei operaţiuni unice, potrivit dispoziţiilor referitoare la concursul de infracţiuni.“ *) La data pronunţării prezentei decizii, Decizia nr. 7 din 17 februarie 2020 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. În consecinţă, în raport cu argumentele prezentate anterior, se constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile impuse de dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală pentru admisibilitatea sesizării ce face obiectul prezentei cauze, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 477 din Codul de procedură penală, aceasta va fi respinsă, ca inadmisibilă. PENTRU ACESTE MOTIVE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 215/230/2019, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal, în cazul săvârşirii mai multor fapte concurente, în stare de pluralitate intermediară, în sensul de a se stabili: a) dacă se aplică doar regulile concursului de infracţiuni (primul termen al pluralităţii intermediare fiind tratat ca un termen al concursului de infracţiuni, contopindu-se nedistinct toate pedepsele aplicate conform art. 39 din Codul penal); b) dacă se dă mai întâi eficienţă sancţionării concursului de infracţiuni şi apoi sancţionării pluralităţii intermediare (aceasta presupune contopirea pedepselor stabilite pentru infracţiunile concurente şi apoi contopirea pedepsei rezultante cu pedeapsa anterioară, conform dispoziţiilor de la pluralitatea intermediară); c) dacă se dă mai întâi eficienţă sancţionării pluralităţii intermediare şi apoi sancţionării concursului de infracţiuni (aceasta presupune contopirea pedepsei anterioare cu fiecare dintre pedepsele aplicate pentru infracţiunile concurente, iar apoi pedepsele rezultante parţiale să fie contopite între ele, conform dispoziţiilor de la concursul de infracţiuni). Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 martie 2020. PREŞEDINTELE SECŢIEI PENALE A ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE judecător DANIEL GRĂDINARU Magistrat-asistent-şef, Mihaela Mustaţă -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
