Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 nr. 7/2017 şi ale art. II din Legea nr. 160/2017 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Elisabeta Postelnicu în Dosarul nr. 21.179/3/2018 (număr în format vechi 6.174/2018) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 790D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de autoarea excepţiei, prin care solicită judecarea în lipsă a cauzei. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că stabilirea indicelui de corecţie a pensiilor reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 13 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 21.179/3/2018 (număr în format vechi 6.174/2018), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 nr. 7/2017 şi ale art. II din Legea nr. 160/2017 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Elisabeta Postelnicu în cadrul apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 7.296 din 12 octombrie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 21.179/3/2018, în contradictoriu cu Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că art. II din Legea nr. 160/2017 este neconstituţional, întrucât prestabileşte valoarea indicelui de corecţie la 1,14 pentru anul 2017, în loc de 1,36, calculat conform art. 170 din Legea nr. 263/2010. Susţine că „indicele de corecţie se calculează după formula - 0,433 x salariul mediu brut 2016/valoarea punctului de pensie din P.L.V., respectiv 0,433 x 2887/917,5 = 1,36, în loc de 1,14 din decizia de pensie pentru limită de vârstă“. Consideră că sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (2) şi ale art. 47 alin. (2), deoarece îi sunt vătămate drepturile băneşti aferente pensiei pentru limită de vârstă. 6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 156 din 18 martie 2014 şi Decizia nr. 1.073 din 14 octombrie 2008 referitoare la libertatea de care dispune legiuitorul în reglementarea drepturilor de asigurări sociale. 7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 nr. 7/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 17 februarie 2017, şi ale art. II din Legea nr. 160/2017 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare: - Art. 18 din Legea nr. 7/2017: „Indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,14 până la data de 30 iunie 2017 şi de 1,05 începând cu 1 iulie 2017.“; – Art. II din Legea nr. 160/2017: „Prin derogare de la prevederile Legii nr. 7/2017 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2017, în anul 2017 indicele de corecţie este de 1,14.“ 11. Autoarea excepţiei consideră că textele de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi şi art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate stabilesc valoarea indicelui de corecţie aplicabil pensiilor dobândite după data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în temeiul art. 170 din acest act normativ. Dispoziţiile alin. (1) al acestui articol de lege stabilesc că „Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011“. Potrivit dispoziţiilor alin. (2) din acelaşi articol de lege, „Începând cu anul 2013, câştigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Naţional de Statistică“. 13. Autoarea excepţiei critică dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 7/2017 şi pe cele ale art. II din Legea nr. 160/2017 care stabilesc că, în anul 2017, valoarea indicelui de corecţie este de 1,14, considerând că, aplicând formula de calcul stabilită potrivit art. 170 alin. (1) şi (2), ar rezulta un indice cu o valoare diferită, respectiv de 1,36. 14. Faţă de această critică, Curtea reţine că, potrivit celor arătate în Expunerea de motive la Legea nr. 7/1017, „obiectivele importante ale construcţiei bugetare pe anul 2017 sunt aplicarea prevederilor legislaţiei din domeniul pensiilor şi asigurărilor sociale şi ale Programului de guvernare pe anii 2017-2020“. Prin urmare, Curtea constată că legiuitorul afirmă în mod deschis intenţia sa de a se subordona prevederilor legale din domeniul pensiilor şi nu invocă nicio derogare de la acestea atunci când stabileşte valoarea indicelui de corecţie de 1,14, respectiv de 1,05 începând cu luna iulie 2017. 15. Curtea mai reţine că dispoziţiile de lege referitoare la valoarea indicelui de corecţie de 1,05, începând cu luna iulie 2017, au fost modificate prin art. II din Legea nr. 160/2017, în sensul menţinerii la valoarea de 1,14. Aşa cum reiese din Raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială nr. 4c-7/370 din 19 iunie 2017, această modificare a fost determinată de faptul că „odată cu majorarea valorii punctului de pensie la 1.000 lei, de la data de 1 iulie 2017, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017, între persoanele care se înscriu la pensie până la această dată şi cele care se înscriu la pensie începând cu data de 1 iulie 2017 se creează inegalitate de tratament din punctul de vedere al cuantumului pensiei. Pensiile persoanelor care devin pensionari după data de 30 iunie 2017 sunt mai mici decât cele stabilite anterior cu aproximativ 9%. Acest fapt se produce din cauza micşorării indicelui de corecţie de la 1,14 la 1,05 [alin. (1) şi (2) de la art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 18 din Legea nr. 7/2017] şi trebuie corectat pentru a nu prejudicia persoanele care urmează să devină pensionari şi pentru a nu se ajunge la nemulţumiri sociale.“ 16. Curtea observă că, şi în acest caz, legiuitorul a invocat prevederile art. 170 din Legea nr. 263/2010 ca temei al modului de stabilire a indicelui de corecţie. 17. Prin urmare, Curtea apreciază că, în reglementarea valorii indicelui de corecţie al pensiilor aplicabil în anul 2017, legiuitorul s-a subordonat prevederilor legale care reglementează formula de calcul al acestui indice, acestea fiind invocate ca temei al stabilirii acestei valori, neexistând temeiuri care să justifice o concluzie contrară. 18. Cât priveşte verificarea modului de calcul al valorii indicelui de corecţie, Curtea reţine că aceasta reprezintă o chestiune tehnică ce excedează competenţei instanţei de contencios constituţional. 19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elisabeta Postelnicu în Dosarul nr. 21.179/3/2018 (număr în format vechi 6.174/2018) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 nr. 7/2017 şi ale art. II din Legea nr. 160/2017 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
COSTIN Paraschiv
17 Martie 2022
Legea pensiilor 19 actualizat? 2010 este în vigoare din 4 aprilie 2011 .Dar pe avocatnet.ro Caut
legea 19 actualizat? 2010 ?i îmi d? con?inutul legii 19/2000 .DE CE ??? asta este abrogat? din
aprilie 2011 Legea 19 actualizat? are texte t?iate ?i deci abrogate ?i teste scrise bold care sunt
modificate .Aici ar?t ART 167 Ind 1 ?i tabel 4 care este trcut la legea 263 la ANEXA 6 care a fost
valabil? pîn? în 2018 pentru fosta grup? 1 .Dar legea este pus? inten?ionat s? fure . Cu legea 19
/2000 sa furat dreptul de reducere cu stagiu minim la grupe 1 ?i 2 .La anexa 6 lege 263 arat? clar
dup? ce legea sa actualizat .Justi?iea mia furat dreptul de?i leam ata?at dovezi din legea 263
ANEXA 6 ?i a?tept de 3 ani la SIIJ care vor s?l desfiin?eze ?i iar s? tergiverseaz? .LA LEGEA 263
LA ART 57 SCRIE PENTRU GRUPE STAGIILE MINIME ?I STAGIU COMPLET ÎN ÎN?ELESUL
LEGII grupa 1- 22 ani ?i 6 luni STAGIU MINIM 15 ANI A?A A FOST DIN 1969 .Stagiu complet de
35 ani se cere la gr 1 35 ani dar la cei care au sub stagiu minim 15 ani .Adic? cei ce 14 ani ?i
minim 2 ani gr 1 .Condi?iea asta este . Dar stagiile minime sunt în art 57 ?i este pentru toate
activit??ile din grupele 1 ?i 2 .Cei din radia?ii au ?i gr 0care au 12 luni la an redus .Calculul puntaj la
grupe se face la gr 1 cu înp?r?irea la 20 ani ?i ce reese se adaug? înc? 50% la fiecare punct .Sunt
fura?i to?i .DE CE ??? Dac? sesizarea mea de la Comisiea European? o trimite la CJUE am multe
de ar?tat cum ia furat pe to?i din 2000 în coace .Mam judecat cu Casa din Gala?i în dosar
nr8926/121/2012 justi?iea mia eliminat dovezile din dosar de?i am scris ce depun ca dovezi este
scris pe Cererea de la C apel ?i Trb GL .?i un CD cu legile 19/2010?i 263/2010.Au dat ?i legea 221
?i cici cu asta nu mia dat pensiea de?i am total 26 ani ?i 2 luni .Casele de pensii în?eal? nu le trece
grupa de?i are pe cartea de munc? activitatea ?i stagiu militar iar nul trece la cei cu 65 ani ?i iar
cere bani ?i au dat dar îi fur? Casa den Tecuci am oameni care sunt aici .De?i la legea 221 îmi
cere 25 ani cu ce am total 26 nu mi sa dat .Legea 19/2010 s? fie pe NET nu cea din 2000
abrogat? cu care sa furat .Min Muncii nu mai are nici legea 263 pe sait de cînd a comentat pe
Faceb c? este ENEXA 6 acolo c? avocatnet.ro au ascuns tot .
