Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, excepţie ridicată de Magdalena Rapolti în Dosarul nr. 1.539/301/2018 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 144D/2019. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa din data de 3 noiembrie 2020, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 50 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru buna desfăşurare a activităţii jurisdicţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 4 noiembrie 2020, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 20 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.539/301/2018, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme. Excepţia a fost ridicată de Magdalena Rapolti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că actul normativ criticat instituie o discriminare între persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, pe de o parte, şi persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sub forma libretelor de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme, pe de altă parte. Astfel, se susţine că actul normativ criticat exclude de la beneficiul acestei legi cu caracter reparator acea categorie de persoane care a depus spre economisire o sumă mai mică de bani, numai pe considerentul că aceasta nu a fost destinată achiziţionării unui autoturism, ci constituirii depozitelor sub forma libretelor de economii cu dobândă, cu posibilitatea de a participa la o tragere la sorţi, cu câştiguri în autoturisme. Se arată că în acest mod actul normativ criticat instituie o măsură care nu era necesară într-o societate democratică şi încalcă astfel dispoziţiile art. 53 din Constituţie. 5. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, actul normativ criticat nu încalcă art. 16 din Constituţie, câtă vreme cele două categorii de depozite au determinat drepturi şi obligaţii diferite pentru depunători, iar măsurile instituite sunt destinate exclusiv persoanelor care au urmărit cumpărarea unui autoturism, prin depunerea contravalorii acestuia la Casa de Economii şi Consemnaţiuni. Or, depunerea unei sume de bani, acumularea dobânzii contractuale şi obţinerea unui eventual câştig, sub forma unui autoturism, nu se încadrează în scopul urmărit de depunătorii din prima categorie, astfel încât existenţa unor situaţii juridice distincte justifică instituirea unui tratament juridic diferit. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 21 decembrie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 232/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 6 noiembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare. Analizând motivarea excepţiei, Curtea reţine că obiect al acesteia îl reprezintă prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, potrivit cărora: "(1) Persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., precum şi cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziţionării de autoturisme, au dreptul să obţină despăgubiri băneşti dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial.(2) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial, conform alin. (1), sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziţionării de autoturisme, existente în sold, fără dobânda aferentă şi din care nu s-au efectuat retrageri.“" 10. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 4 alin. (2) privind criteriile nediscriminării, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 38 - Dreptul de a fi ales în Parlamentul european, art. 41 - Munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 56 - Contribuţii financiare şi art. 62 - Alegerea Camerelor. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a şi libertăţilor fundamentale, art. 1 - Protecţia proprietăţii cuprins în Primul Protocol adiţional la Convenţie, precum şi art. 14 referitor la egalitatea în faţa tribunalelor şi curţilor de justiţie şi art. 26 privind egalitatea în faţa legii cuprinse în Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. 11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile art. 16 din Constituţie, şi cu o motivare identică celei formulate în prezenta cauză. Astfel, cu privire la depozitele constituite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A., în vederea achiziţionării de autoturisme, pe de o parte, şi depozitele constituite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A., sub forma libretelor de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme, pe de altă parte, prin Decizia nr. 168 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 20 mai 2019, paragrafele 17, 18 şi 20, Curtea Constituţională a stabilit regimul juridic al acestora, respectiv cel aplicabil contractelor de depozit neregulat. Cu acel prilej, instanţa de contencios constituţional a reţinut că, deşi cele două categorii de librete de economisire (libretul de economii constituit în vederea achiziţionării de autoturisme, respectiv libretul de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme) aveau aceeaşi natură juridică, fiind contracte de depozit neregulat, constituite în scop de economisire, totuşi acestea generau situaţii juridice diferite pentru deponenţi. Astfel, în cazul depozitului constituit în vederea achiziţionării de autoturisme, deponentul nu putea retrage suma depusă, în caz contrar pierzând dreptul de prioritate pe lista viitorilor cumpărători. Aşadar, în acest caz, depozitul devenea scadent doar când se constituia suma necesară achiziţionării unui autoturism, respectiv la finalul perioadei contractuale. În acest sens, şi în prezent actul normativ criticat menţine condiţia neafectării soldului iniţial, respectiv să nu fi fost efectuate retrageri din contul curent constituit cu acest scop. Pe de altă parte, în cazul depozitelor cu dobândă şi câştiguri în autoturisme, acestea urmau regimul juridic al unor depozite cu dobândă, cu posibilitatea retragerii sumei iniţiale, precum şi a dobânzii, la fiecare termen de scadenţă, iar câştigurile în autoturisme erau doar un efect al elementului aleatoriu - tragerea la sorţi, care se adăuga la contractul de depozit neregulat. 12. Totodată, prin Decizia nr. 63 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 14 aprilie 2020, paragrafele 23-28, Curtea a statuat că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, potrivit expunerii de motive şi preambulului acesteia, s-a realizat ca urmare a necesităţii instituirii unor reglementări care să permită acordarea efectivă a despăgubirii pentru persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, indiferent de marca acestora, având în vedere faptul că prin legislaţia anterioară se acordau despăgubiri numai pentru o anumită marcă. Astfel, în virtutea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., precum şi cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziţionării de autoturisme, au dreptul să obţină despăgubiri băneşti dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial. Suma reprezentând despăgubirea prevăzută la art. 2 este asigurată de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin emisiunea de titluri de stat de valoare nominală totală egală cu valoarea totală a despăgubirii [art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007]. 13. În aceeaşi decizie, paragrafele 25-27, Curtea a statuat cu privire la cele două instrumente de economisire/produse bancare aduse în discuţie de autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, reţinând că, în înţelesul legii, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial, sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziţionării de autoturisme, existente în sold, fără dobânda aferentă şi din care nu s-au efectuat retrageri [art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007]. Prin urmare, din evaluarea prevederilor legale mai sus prezentate, Curtea a statuat că legiuitorul a instituit două instrumente de economisire/produse bancare distincte, respectiv (i) libretele de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme şi (ii) conturi curente personale pentru cumpărarea de autoturisme, fiecare având scopuri şi finalităţi diferite. Astfel, titularul libretului de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme urmăreşte obţinerea unei dobânzi pentru suma depusă, în conformitate cu cele stabilite prin contractul bancar (termen depozit, scadenţa dobânzii etc.), iar dobândirea autoturismului constituie un potenţial câştig pe care îl va obţine în condiţiile stabilite prin norme legale la momentul constituirii depozitului respectiv (respectiv prin tragere la sorţi). În cazul depozitelor, respectiv al conturilor curente personale constituite în vederea cumpărării de autoturisme, titularul depozitului vizează achiziţionarea unui autoturism, de asemenea, în condiţiile legii. 14. Astfel, prin aceeaşi decizie, la paragraful 28, Curtea a reţinut că nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale şi convenţionale cu privire la principiul egalităţii şi nediscriminării, deoarece cele două produse bancare/instrumente de economisire şi depozitare, respectiv libretele de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme şi depozitele constituite în vederea achiziţionării de autoturisme, potrivit legii, sunt diferite. Prin urmare, tratamentul juridic diferit este justificat în mod obiectiv şi rezonabil de obiectivul urmărit de legiuitor, de scopul urmărit de titularii acestor conturi/depozite, de natura juridică diferită şi de efectele pe care le produc cele două produse bancare/instrumente de economisire şi depozitare. 15. Cele statuate în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Magdalena Rapolti în Dosarul nr. 1.539/301/2018 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
