Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (6) şi ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. Excepţia a fost ridicată de Ion Stolojan în Dosarul nr. 7.611/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 639D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În ceea ce priveşte constituţionalitatea dispoziţiilor art. 35 alin. (6) din Legea nr. 72/2016, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 588 din 8 octombrie 2019. Referitor la dispoziţiile art. 130 din Legea nr. 72/2016 arată că susţinerile autorului excepţiei sunt neîntemeiate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 26 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 7.611/63/2018, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (6) şi ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. Excepţia a fost ridicată de Ion Stolojan cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), ale art. 16, 20, 41, 47, 50 şi 53. Arată că în vreme ce pensionarul care cumulează veniturile din avocatură cu pensia din alte sisteme de asigurări sociale, pensie stabilită anterior datei de 28 mai 2001, va fi radiat din Tabloul avocaţilor cu drept de practică, celelalte persoane pensionate pentru limită de vârstă, în baza aprobării Consiliului Baroului, îşi pot continua activitatea profesională şi pot cumula pensia din avocatură cu veniturile din profesie. Astfel, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale invocate întrucât limitează discriminatoriu dreptul la muncă, contrar principiilor constituţionale care statuează că dreptul la pensie şi dreptul la muncă nu se suprimă unul pe celălalt, fiind garantate de Constituţie. 6. Autorul excepţiei arată că invocarea excepţiei de neconstituţionalitate este impusă de soluţionarea favorabilă a contestaţiei împotriva deciziei prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a drepturilor de pensie pentru limită de vârstă din sistemul de pensii al avocaţilor, având în schimb dreptul la pensie pentru retragere din profesie, cu consecinţa anulării dreptului de a mai profesa avocatura. Atât în cazul persoanei pensionate anterior datei de 28 mai 2001, cât şi în cazul celei care s-a pensionat ulterior acestei date este vorba despre dreptul de a munci al persoanei pensionate, de a-şi asigura traiul, astfel încât limitarea (distincţia) realizată de textele de lege criticate apare ca nejustificată şi discriminatorie. 7. Autorul excepţiei arată şi faptul că la data pensionării pentru limită de vârstă în sistemul public a beneficiat de reducerea vârstei de pensionare prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999, fiind persoană cu dizabilităţi cu un handicap grav, permanent, nerevizuibil, iar cererea de pensionare la limită de vârstă în sistemul de pensii al avocaţilor a formulat-o la data împlinirii vârstei biologice de pensionare, context în care statul nu îşi mai îndeplineşte obligaţia de a acorda o protecţie specială persoanelor cu handicap. 8. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate încalcă şi principiul consacrat de Constituţie potrivit căruia nicio lege nu poate îngrădi dreptul la muncă şi libertatea în alegerea profesiei sau a locului de muncă. 9. De asemenea, susţine că interdicţia de a beneficia de pensie la limită de vârstă şi de a mai lucra este contrară prevederilor constituţionale, întrucât reprezintă o încălcare a drepturilor subiective ale persoanelor, dreptul de pensie - preexistent - şi, respectiv, dreptul decurgând din exercitarea profesiei de avocat. 10. În aprecierea dispoziţiilor legale contestate, autorul excepţiei consideră că trebuie avute în vedere prevederile constituţionale potrivit cărora exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de textul constituţional. 11. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile art. 35 alin. (6) şi ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 sunt neconstituţionale, fiind încălcate dispoziţiile art. 16, 47 şi 53 din Constituţie. Consideră că există o discriminare între persoanele pensionate din alte sisteme de asigurări sociale anterior datei de 28 mai 2001 şi celelalte persoane pensionate ulterior acestei date, care pot beneficia de pensie pentru limită de vârstă din sistemul propriu de asigurări al avocaţilor, diferenţa de tratament juridic dintre cele două categorii neavând vreo justificare obiectivă. 12. În ceea ce priveşte data de 28 mai 2001, raportat la succesiunea legilor în timp, instanţa observă că atât sub imperiul Decretului Consiliului de Stat privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor nr. 251/1978, în vigoare până la data de 28 mai 2001, abrogat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000, cât şi ulterior acestei date, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 72/2016, respectiv data de 3 iulie 2016, avocaţii pensionaţi din alte sisteme de asigurări sociale puteau cumula această pensie cu pensia pentru limită de vârstă din sistemul propriu al avocaţilor. 13. O dispoziţie asemănătoare celei criticate pentru neconstituţionalitate [art. 35 alin. (6) din Legea nr. 72/2016] a fost cuprinsă în art. 36 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor, adoptat în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000, însă instanţele au considerat că dispoziţia statutară este nelegală, în sensul că adaugă la lege (de exemplu, Decizia nr. 5.703R din 19 octombrie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. 4.632/2009). 14. Prin urmare, această diferenţă de tratament juridic între persoanele pensionate din alte sisteme de asigurări sociale anterior datei de 28 mai 2001 şi cele pensionate ulterior acestei date nu este justificată nici de evoluţia legislaţiei în timp, nici de o nevoie socială actuală, deoarece la ora actuală persoanele pensionate din alte sisteme de asigurări sociale pot beneficia de pensie pentru limită de vârstă din sistemul propriu de asigurări al avocaţilor, pot cumula această pensie cu pensia din alte sisteme de asigurări sociale şi îşi pot desfăşura activitatea după pensionarea din sistemul propriu de asigurări al avocaţilor în baza aprobării Consiliului Baroului. 15. Mai mult decât atât, prin intermediul dispoziţiilor legale criticate, se produc alte efecte juridice decât cele avute în vedere de autorul excepţiei potrivit legislaţiei anterioare, acesta având reprezentarea că va beneficia de pensie pentru limită de vârstă din sistemul propriu de asigurări al avocaţilor la împlinirea vârstei de 65 de ani ca urmare a contribuţiei sale la acest sistem un număr de ani, respectiv stagiul minim de cotizare de 15 ani. 16. În ceea ce priveşte dreptul la pensie pentru limită de vârstă, suprimat de dispoziţiile legale contestate, instanţa are în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 387 din 5 iunie 2018, paragraful 30, în care s-a reţinut că „este necesară sublinierea distincţiei dintre problematica vizând condiţiile de pensionare de cea referitoare la încetarea de drept a contractului individual de muncă“. Astfel s-a reţinut că, prin Hotărârea din 18 noiembrie 2010, pronunţată în Cauza Pensionsversicherungsanstalt împotriva Christine Kleist, paragraful 24, instanţa europeană a subliniat că „problema condiţiilor de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, pe de o parte, şi cea a condiţiilor de încetare a raportului de muncă, pe de altă parte, sunt distincte“. 17. În cauza dedusă judecăţii, pentru a beneficia de acordarea unei pensii din sistemul propriu de asigurări al avocaţilor, autorul excepţiei, care îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dar nu poate beneficia de aceasta, este nevoit să se retragă definitiv din profesie fără posibilitatea de a reveni ulterior. În cazul unui avocat, retragerea definitivă din profesie echivalează cu imposibilitatea acestuia de a-şi desfăşura activitatea. Or, dreptul la pensie şi dreptul la muncă nu pot fi condiţionate unul de celălalt. 18. Având în vedere motivele expuse anterior, instanţa apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt în contradicţie şi cu art. 53 din Constituţie, întrucât suprimarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă şi condiţionarea obţinerii unei pensii de retragerea definitivă din profesie nu îndeplinesc condiţiile cerute de acest text constituţional. 19. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 35 alin. (6) şi ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016. Textele de lege criticate au următorul conţinut: - Art. 35 alin. (6): „În cazul avocaţilor care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale, stabilite anterior datei de 28 mai 2001, contribuţiile achitate la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesie.“; – Art. 130: "(1) Contribuţiile achitate la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor de asiguraţii care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale obligatorii stabilite anterior datei de 28 mai 2001 vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă sau a altor drepturi de asigurări sociale.(2) Avocaţii aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) pot beneficia, la cerere, numai de pensia de retragere definitivă din profesie, în condiţiile art. 35.“" 23. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (3) privind statul român, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 referitor la dreptul la muncă, art. 47 privind nivelul de trai, art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare şi prin raportare la aceleaşi texte din Constituţie invocate şi în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 588 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 983 din 6 decembrie 2019, analizând evoluţia reglementărilor în materie, Curtea a reţinut că „avocaţii pensionaţi în alte sisteme de asigurări sociale obligatorii atât înainte, cât şi după 28 mai 2001 şi care cumulează veniturile din profesia de avocat cu pensiile antereferite pot dobândi, pe lângă pensia pentru limită de vârstă obţinută în alte sisteme de asigurări sociale obligatorii, numai o pensie de retragere definitivă din profesie. Astfel, nu se poate obţine mai întâi o pensie pentru limită de vârstă în alte sisteme de asigurări sociale obligatorii, la care să se adauge o pensie pentru limită de vârstă în sistemul de asigurări sociale al avocaţilor, care să se recalculeze şi să devină - la încetarea profesiei - o pensie de retragere definitivă din profesie.“ Curtea a observat că aceasta a fost opţiunea Uniunii Naţionale a Avocaţilor/Uniunii Naţionale a Barourilor din România, opţiune ulterior preluată în Legea nr. 72/2016, şi a considerat că „o asemenea opţiune ţine seama de exigenţa ca o persoană să nu încaseze două pensii pentru limită de vârstă, una din sistemul avocaţial, iar cealaltă din alte sisteme de pensii, şi să şi exercite în continuare profesia de avocat; în schimb, stagiul realizat ca avocat pensionar într-un alt sistem de pensii decât cel al avocaţilor se recunoaşte, cu acordarea unei pensii de retragere definitivă din profesie, alături de pensia pentru limită de vârstă rezultată dintr-un alt sistem de pensii decât cel al avocaţilor.“ Prin urmare, având în vedere că avocaţii pensionaţi atât înainte de 28 mai 2001, cât şi după această dată beneficiază de acelaşi tratament juridic, Curtea a apreciat că susţinerile vizând existenţa unei discriminări între persoanele pensionate din alte sisteme de asigurări sociale anterior datei de 28 mai 2001 şi celelalte persoane pensionate ulterior acestei date nu pot fi reţinute, fiind neîntemeiate. 25. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului la muncă şi a dreptului la pensie, reglementate de art. 41 şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea a apreciat că aceste texte constituţionale nu sunt incidente în cauză, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu privesc nici alegerea şi exercitarea profesiei de avocat şi nici dreptul la pensie publică, ci condiţiile de pensionare a avocatului în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, sistem care are un buget propriu [art. 10 alin. (1)], constituit, conform art. 11 din lege, din contribuţii lunare obligatorii ale fiecărui avocat înscris în barou, cu drept de exerciţiu al profesiei, stabilite periodic de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România - la propunerea Consiliului de administraţie al Casei de Asigurări a Avocaţilor - pentru acoperirea nevoilor de piaţă ale sistemului; contribuţii lunare facultative ale fiecărui avocat înscris în barou, cu drept de exerciţiu al profesiei, în cuantumul şi în condiţiile stabilite prin contractul dintre asigurător şi asigurat, în forma reglementată de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România; venituri realizate din folosirea patrimoniului sistemului în activităţi economice producătoare de venituri, în condiţiile legii; dobânzi din plasamente; majorări pentru plata cu întârziere a contribuţiilor lunare obligatorii; donaţii, subvenţii şi alte venituri prevăzute de lege sau de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. Acest buget nu face parte din bugetul asigurărilor sociale de stat din care se asigură pensiile contributive publice, pensii vizate de art. 47 alin. (2) din Constituţie. 26. Curtea apreciază că, în cauză, nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei sale în materie, astfel că soluţia şi considerentele Deciziei nr. 588 din 8 octombrie 2019 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Stolojan în Dosarul nr. 7.611/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 35 alin. (6) şi ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
