Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Alina Tănase în Dosarul nr. 331/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.108D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.109D/2017-1.132D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, excepţie ridicată de Radu Antonescu, Gabriela Bitere, Roxana-Elena Grecu, Camelia Bîrdîzău, Bogdan Dobrin, Eduard Badea, Andreea Vlăsceanu, Anamaria Moise, Luminiţa Ciobănel, Monica Gavrilă, Castela Roşu, Ruxandra Dumitra, Adriana Simon, Alexandru Popica, Venera Mitran, Dana Angelescu, Nicoleta Croitoru, Mariana Teodorov, Cătălin Roşu, Corina Slăvasile, Silviana Marcela Simion, Veronica Guţă, Viorela Florescu şi Ilinca Bălan în dosarele nr. 333/3/2017, nr. 332/3/2017, nr. 334/3/2017, nr. 274/3/2017, nr. 278/3/2017, nr. 279/3/2017, nr. 273/3/2017, nr. 275/3/2017, nr. 338/3/2017, nr. 339/3/2017, nr. 315/3/2017, nr. 277/3/2017, nr. 320/3/2017, nr. 326/3/2017, nr. 327/3/2017, nr. 329/3/2017, nr. 340/3/2017, nr. 247/3/2017, nr. 248/3/2017, nr. 295/3/2017, nr. 298/3/2017, nr. 294/3/2017, nr. 261/3/2017 şi nr. 266/3/2017 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.108D/2017-1.132D/2017, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.109D/2017-1.132D/2017 la Dosarul nr. 1.108D/2017, care este primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 396 din 14 iunie 2016 şi nr. 759 din 13 decembrie 2016. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Sentinţa civilă nr. 935 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 331/3/2017, Sentinţa civilă nr. 937 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 333/3/2017, Sentinţa civilă nr. 936 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 332/3/217, Sentinţa civilă nr. 938 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 334/3/2017, Sentinţa civilă nr. 988 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 274/3/2017, Sentinţa civilă nr. 991 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 278/3/2017, Sentinţa civilă nr. 992 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 279/3/2017, Sentinţa civilă nr. 987 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 273/3/2017, Sentinţa civilă nr. 989 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 275/3/2017, Sentinţa civilă nr. 942 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 338/3/2017, Sentinţa civilă nr. 943 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 339/3/2017, Sentinţa civilă nr. 922 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 315/3/2017, Sentinţa civilă nr. 990 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 277/3/2017, Sentinţa civilă nr. 925 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 320/3/2017, Sentinţa civilă nr. 931 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 326/3/2017, Sentinţa civilă nr. 932 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 327/3/2017, Sentinţa civilă nr. 933 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 329/3/2017, Sentinţa civilă nr. 944 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 340/3/2017, Sentinţa civilă nr. 972 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 247/3/2017, Sentinţa civilă nr. 973 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 248/3/2017, Sentinţa civilă nr. 1.004 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 295/3/2017, Sentinţa civilă nr. 1.005 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 298/3/2017, Sentinţa civilă nr. 1.003 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 294/3/2017, Sentinţa civilă nr. 982 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 261/3/2017, şi Sentinţa civilă nr. 983 din 15 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 266/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Alina Tănase, Radu Antonescu, Gabriela Bitere, Roxana-Elena Grecu, Camelia Bîrdîzău, Bogdan Dobrin, Eduard Badea, Andreea Vlăsceanu, Anamaria Moise, Luminiţa Ciobănel, Monica Gavrilă, Castela Roşu, Ruxandra Dumitra, Adriana Simon, Alexandru Popica, Venera Mitran, Dana Angelescu, Nicoleta Croitoru, Mariana Teodorov, Cătălin Roşu, Corina Slăvasile, Silviana Marcela Simion, Veronica Guţă, Viorela Florescu şi Ilinca Bălan în cadrul unor acţiuni în contencios administrativ privind funcţionari publici. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 abrogă art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare, care prevedea o majorare salarială pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din Ministerul Finanţelor Publice - aparat propriu, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - aparat propriu, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. Prin urmare, dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 115 alin. (6) şi art. 53 din Constituţie, întrucât drepturile salariale nu puteau fi restrânse pe calea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului fără a fi supuse dezbaterilor din cadrul Parlamentului. De asemenea, aşa cum reiese din art. 3 lit. d) şi art. 9 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010, salariile de bază aferente funcţiei publice nu pot decât să fie menţinute sau majorate în aplicarea prevederilor Statutului funcţionarului public, ce conferă acestuia dreptul la salariu. Prin urmare, tocmai ca o aplicaţie a principiului stabilităţii raporturilor juridice tradus în teoria drepturilor câştigate, salariile aferente funcţiei publice nu pot fi diminuate, ci doar menţinute, în cazul în care nu există resurse necesare pentru majorarea lor, ori majorate în cazul în care aceste resurse există. În acelaşi sens sunt şi principiile sistemului de salarizare unitară care se referă la sintagma „sustenabilitate financiară“. Acest principiu se traduce prin „stabilirea de majorări salariale în baza legilor speciale anuale“. Or, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 nu se referă la legile speciale anuale de salarizare şi nici la rectificarea bugetului de stat ori la alte măsuri bugetare, ci la măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. 9. Autorii excepţiei amintesc că, potrivit art. 53 din Constituţie, restrângerea drepturilor trebuie să se dispună numai prin lege şi numai dacă este necesară, iar dreptul la salariu derivă din dreptul la muncă, ce este un drept fundamental. 10. De asemenea invocă cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006 şi Decizia nr. 706 din 19 octombrie 2006, potrivit cărora „stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept şi o obligaţie a legiuitorului“, iar „stabilirea principiilor şi a condiţiilor de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului.“ Consideră însă că aceste condiţii esenţiale nu au fost respectate, întrucât o singură autoritate a procedat la restrângerea unui drept fundamental printr-o ordonanţă şi nu prin lege. 11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în mod contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă în sensul admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate, fără a-şi exprima opinia asupra temeiniciei acesteia. 12. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 13. Guvernul, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 396 din 14 iunie 2016, arată că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. 14. Avocatul Poporului, făcând trimitere la aceeaşi decizie a Curţii Constituţionale, consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 4 noiembrie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 79/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 6 mai 2016, cu modificările şi completările ulterioare. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată însă că autorii excepţiei au în vedere doar dispoziţiile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015, dispoziţii potrivit cărora: „Articolul 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 29 octombrie 2015, se abrogă.“ Dispoziţiile art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 au prevăzut că: "(1) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2015, funcţionarii publici şi personalul contractual din Ministerul Finanţelor Publice - aparat propriu, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - aparat propriu, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili beneficiază de 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută.(2) Acordarea claselor de salarizare prevăzute la alin. (1) se realizează prin majorarea salariului de bază, astfel cum a fost acordat pentru luna octombrie 2015, cu numărul de clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul prevăzut la art. 10 alin. (5) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică personalului asimilat din punct de vedere al salarizării cu personalul din Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.(4) Cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul prevăzut la art. 12 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna octombrie 2015, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.(5) Prevederile alin. (1) nu se aplică personalului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - aparat propriu, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - aparat propriu, Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice şi Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili pe perioada în care acesta intră sub incidenţa art. 2 alin. (1) din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare." 18. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 sunt contrare art. 53 şi art. 115 alin. (6) din Constituţie, privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, respectiv limitele în care Guvernul poate reglementa pe calea ordonanţelor de urgenţă. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 396 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 26 august 2016, paragrafele 29 şi 30, Curtea a analizat nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 şi a reţinut, în esenţă, că „adoptarea art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 apare ca fiind justificată, în esenţă, de două aspecte principale: unul dintre aspecte se referă la un eventual deficit bugetar pe care aplicarea art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 l-ar genera, iar cel de-al doilea are în vedere necesitatea asigurării unui tratament juridic unitar pentru categoriile de personal din sectorul bugetar.“ Curtea a apreciat că aceste aspecte apar ca fiind justificate nu doar prin prisma oportunităţii şi utilităţii lor, dar şi sub aspectul caracterului obiectiv şi urgent al motivelor care au impus abrogarea art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015. Astfel, Curtea a observat că majorarea salarială prevăzută de acest din urmă text de lege a avut în vedere o categorie relativ restrânsă de funcţionari publici şi personal, respectiv numai funcţionarii publici şi personalul contractual din Ministerul Finanţelor Publice - aparat propriu, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - aparat propriu, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, creându-se un tratament juridic favorizant pentru aceştia, într-un context economic şi social marcat profund de multiple revendicări salariale, dar şi de o incapacitate a statului de a răspunde acestor solicitări. Aşa fiind, Curtea a apreciat că, în realitate, majorarea salarială prevăzută de art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 a fost o măsură care a creat o discriminare între diferitele categorii de funcţionari publici şi personal bugetar, efectele concrete ale acestei măsuri neîntârziind să apară sub forma unor justificate solicitări de creşteri salariale din partea sindicatelor reprezentative ale funcţionarilor publici şi ale personalului contractual din cadrul altor instituţii publice. Prin urmare, îndepărtarea efectelor discriminatorii, precum şi a consecinţelor financiare pe care lea atras aplicarea art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2015 a impus în mod obiectiv şi justificat intervenţia promptă a Guvernului. 20. Păstrând acelaşi raţionament, prin paragrafele 31 şi 32 ale Deciziei nr. 396 din 14 iunie 2016, Curtea a arătat că, în măsura în care atingerea adusă unui drept fundamental, aşa cum este dreptul la salariu, s-a realizat pentru a combate, în fapt, afectarea, prin discriminare, a drepturilor fundamentale ale unui număr mult mai semnificativ de persoane, condiţia impusă de art. 115 alin. (6) din Constituţie, referitoare la interdicţia afectării prin dispoziţiile unei ordonanţe de urgenţă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, este respectată. Pentru aceleaşi raţiuni, Curtea a apreciat că nu poate fi reţinută nici încălcarea dispoziţiilor art. 41 şi art. 44 din Constituţie, restrângerea adusă drepturilor ocrotite de aceste texte constituţionale fiind rezonabilă, proporţională cu obiectivul urmărit şi netransformând dreptul la salariu ori dreptul de proprietate într-unul iluzoriu/teoretic. 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia Deciziei nr. 396 din 14 iunie 2016 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alina Tănase, Radu Antonescu, Gabriela Bitere, Roxana-Elena Grecu, Camelia Bîrdîzău, Bogdan Dobrin, Eduard Badea, Andreea Vlăsceanu, Anamaria Moise, Luminiţa Ciobănel, Monica Gavrilă, Castela Roşu, Ruxandra Dumitra, Adriana Simon, Alexandru Popica, Venera Mitran, Dana Angelescu, Nicoleta Croitoru, Mariana Teodorov, Cătălin Roşu, Corina Slăvasile, Silviana Marcela Simion, Veronica Guţă, Viorela Florescu şi Ilinca Bălan în Dosarele nr. 331/3/2017, nr. 333/3/2017, nr. 332/3/2017, nr. 334/3/2017, nr. 274/3/2017, nr. 278/3/2017, nr. 279/3/2017, nr. 273/3/2017, nr. 275/3/2017, nr. 338/3/2017, nr. 339/3/2017, nr. 315/3/2017, nr. 277/3/2017, nr. 320/3/2017, nr. 326/3/2017, nr. 327/3/2017, nr. 329/3/2017, nr. 340/3/2017, nr. 247/3/2017, nr. 248/3/2017, nr. 295/3/2017, nr. 298/3/2017, nr. 294/3/2017, nr. 261/3/2017 şi nr. 266/3/2017 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
