Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ioan Metea în Dosarul nr. 2.226/97/2016 al Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.042D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă. În acest sens arată că autorul excepţiei solicită, în fapt, o modificare legislativă, în sensul schimbării modului de calcul al pensiei, aspect ce excedează competenţei instanţei de contencios constituţional. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.226/97/2016, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ioan Metea cu prilejul soluţionării unei cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, care stabilesc că, în vederea determinării punctajului lunar, se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de bază minim brut pe ţară atunci când sunt avute în vedere perioade necontributive care potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 au constituit vechime în muncă utilă la pensie, sunt contrare art. 16 şi art. 52 din Constituţie. În acest sens arată că, în calitate de şomer, este asigurat în temeiul art. 6 alin. (1) pct. III din Legea nr. 263/2010 şi consideră că la calcularea pensiei ar trebui să i se ia în considerare cuantumul indemnizaţiei de şomaj, iar nu salariul de bază minim brut pe ţară din perioadele respective. De asemenea consideră că se află într-o situaţie comparabilă cu persoanele care realizează stagiu de cotizare asimilat, prevăzut la art. 49 din Legea nr. 263/2010, şi ar trebui să se bucure de un tratament egal cu acestea. 6. Totodată, autorul excepţiei se consideră o persoană vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, motiv pentru care invocă şi încălcarea art. 52 din Constituţie. 7. Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât situaţiile obiective în care se află diferite categorii de persoane justifică aplicarea unor prevederi legale diferenţiate, fără a se încălca principiul egalităţii în drepturi şi al nediscriminării. 8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 9. Guvernul, apreciind că aspectele invocate de autorul excepţiei pun în evidenţă probleme de interpretare şi aplicare a legii, a căror soluţionare nu revine Curţii Constituţionale, arată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 10. Avocatul Poporului, considerând că autorul excepţiei solicită, în realitate, modificarea textelor de lege criticate, aspect ce excedează competenţei Curţii Constituţionale, arată, de asemenea, că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, potrivit cărora: „Pentru perioadele necontributive care, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au constituit vechime în muncă utilă la pensie, la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de bază minim brut pe ţară din perioadele respective.“ 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 fac parte din cadrul reglementărilor cu caracter tranzitoriu ale acestui act normativ şi se referă la situaţia persoanelor care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, respectiv data de 1 aprilie 2001, s-au aflat în situaţii care au constituit vechime în muncă utilă la pensie, fără a constitui însă şi perioade contributive. Pentru acestea, legiuitorul stabileşte că venitul în funcţie de care se va determina punctajul lunar al persoanei este salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de bază minim brut pe ţară din perioadele respective. 15. Autorul excepţiei consideră că este discriminat în raport cu două categorii de persoane. Astfel, pe de o parte, se consideră defavorizat în raport cu persoanele încadrate în ipoteza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, articol potrivit căruia „Pentru perioadele în care persoana a fost şomer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale“. Pe de altă parte, susţine că ar trebui să i se aplice acelaşi tratament juridic ca cel aplicabil persoanei care beneficiază de perioade de cotizare asimilate, în temeiul art. 49 alin. (1) din acelaşi act normativ, respectiv persoanei care s-a aflat în următoarele situaţii: „a) a beneficiat de pensie de invaliditate; b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă; c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001-1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii; e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale; f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani.“ 16. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că, din perspectiva aplicării principiului tempus regit actum, persoanele aflate în ipoteza art. 164 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sunt într-o situaţie diferită faţă de persoanele încadrate în ipoteza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. Astfel, perioadele necontributive considerate vechime în muncă, la care se referă art. 164 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sunt realizate sub imperiul reglementărilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000. Din contră, dispoziţiile art. 98 alin. (2) din acelaşi act normativ se referă la perioade în care persoana a fost şomer ulterior acestei date. 17. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că „situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări“. (în acest sens este, spre exemplu, Decizia nr. 542 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 11 decembrie 2014.) 18. Mai mult, Curtea observă că art. 164 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se referă la perioade necontributive care, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au constituit vechime în muncă utilă la pensie, în timp ce art. 98 alin. (2) se referă la perioadele în care persoana a fost şomer şi care, potrivit legislaţiei în vigoare după data de 1 aprilie 2001, constituie perioade contributive aşa cum reiese, spre exemplu, din dispoziţiile art. 5 alin. (1) pct. III, art. 18 alin. (1) lit. d) şi art. 21 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 19/2000, din art. 6 alin. (1) pct. III şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, precum şi din art. 136 lit. d) şi art. 137 lit.c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Perioadele în care persoanele au beneficiat de ajutor de şomaj anterior datei de 1 aprilie 2001, deşi au constituit vechime în muncă, nu reprezintă perioade contributive. În acest sens sunt dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 1/1991 privind protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 14 septembrie 1994, şi dispoziţiile lit. B pct. 41 lit. b) liniuţa a 5-a din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 10 mai 2001, dispoziţii potrivit cărora: „Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute de lege, sunt: (…) b) perioadele necontributive care au constituit vechime în muncă utilă la pensie în baza legislaţiei anterioare intrării în vigoare a legii: […]-perioadele în care s-a beneficiat de ajutor de şomaj şi/sau de ajutor de integrare profesională, prevăzute de Legea nr. 1/1991, republicată, cu modificările ulterioare.“ 19. Prin urmare, Curtea constată că reglementările diferite comparate de autorul excepţiei privesc categorii de persoane aflate în situaţii deosebite, ceea ce, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. În acest sens este, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011, în care Curtea Constituţională a statuat că „principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 din Constituţie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite.“ 20. În ceea ce priveşte a doua susţinere a autorului excepţiei, potrivit căreia se află într-o situaţie comparabilă cu persoanele care beneficiază de un stagiu de cotizare asimilat pentru perioade necontributive, potrivit art. 49 din Legea nr. 263/2010, astfel că ar trebui să fie supus aceluiaşi tratament juridic, Curtea aminteşte că, prin Decizia nr. 933 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 22 ianuarie 2007, a statuat că „asimilarea perioadelor necontributive stagiilor de cotizare, în anumite situaţii, reprezintă (…) o opţiune a legiuitorului.“ Desigur, opţiunea de reglementare a legiuitorului este limitată de respectarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Curtea constată însă că, în mod contrar celor susţinute de autorul excepţiei, criteriul determinant în selectarea categoriilor de persoane care beneficiază de asimilarea stagiului de cotizare nu îl reprezintă faptul că aceştia s-au aflat într-o perioadă în care nu au contribuit, ci împrejurările concrete - diferite de la caz la caz - care au împiedicat asiguraţii să contribuie, a căror selectare reprezintă opţiunea exclusivă a legiuitorului. 21. În sfârşit, referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 52 din Constituţie, Curtea constată că autorul excepţiei consideră că acest text constituţional a fost încălcat, întrucât pensia i-a fost calculată avându-se în vedere dispoziţiile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Or, Curtea apreciază că aceste susţineri nu constituie o veritabilă critică de constituţionalitate, ci vizează aspecte de interpretare şi aplicare a legii, de competenţa instanţei de judecată. 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Metea în Dosarul nr. 2.226/97/2016 al Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
