Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 şi art. 88 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Excepţia a fost ridicată de Artur Timofte în Dosarul nr. 489/99/2018 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 458D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de autorul excepţiei, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Sentinţa civilă nr. 234 din 15 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 489/99/2018, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 şi art. 88 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Excepţia a fost ridicată de Artur Timofte. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 44, 15, 20, 21, 50 şi 52. În acest sens, arată că nimeni nu avea dreptul să îi diminueze pensia prin recorelări, recalculări, prin înlocuirea stagiului complet de cotizare de 25 de ani, conform anexei nr. 2 la Legea nr. 19/2000, cu stagiul complet de cotizare de 35 de ani, din anexa nr. 5 la aceeaşi lege, prin diminuarea punctajului mediu anual de la valoarea de 3,43646 puncte la valoarea de 1,68007 puncte şi prin neacordarea unor majorări ale punctului de pensie. De asemenea, arată că prevederile constituţionale nu prevăd condiţionarea garantării creanţelor asupra statului - respectiv pensiile - de contestarea în termen a deciziilor de pensionare. 7. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că instituirea unor condiţii sau termene pentru introducerea unor acţiuni în justiţie nu poate fi apreciată ca lezând dreptul de acces la instanţă sau dreptul de proprietate şi nici dreptul la protecţie specială a persoanelor cu handicap. Dispoziţia legală criticată nu încalcă nici principiul neretroactivităţii legii câtă vreme se aplică doar deciziilor de pensie emise după intrarea sa în vigoare. În susţinerea opiniei sale, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 439 din 10 mai 2007 şi Decizia nr. 1.007 din 14 iulie 2011. 8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 şi art. 88 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea constată că Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere însă cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, precum şi constatările instanţei de judecată referitoare la incidenţa în cauza în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea art. 87 şi art. 88 din Legea nr. 19/2000, care au următorul conţinut: - Art. 87: "(1) Decizia emisă în condiţiile art. 86 alin. (1) poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.(2) Decizia emisă în condiţiile art. 86 alin. (1) poate fi anulată, la cererea titularului, în termen de 45 de zile de la comunicare.;" – Art. 88: „Decizia casei teritoriale de pensii, necontestată în termen, este definitivă.“ 12. Autorul excepţiei susţine că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legilor civile, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 50 referitor la protecţia persoanelor cu handicap şi art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 87 şi art. 88 din Legea nr. 19/2000 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, analizând critici ce vizau încălcarea dreptului de acces liber la justiţie şi a dreptului la pensie, Curtea, prin Decizia nr. 439 din 10 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2007, şi Decizia nr. 1.007 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 20 septembrie 2011, a reţinut că „accesul liber la justiţie nu este un drept absolut, a cărui exercitare nu ar putea fi condiţionată prin lege de îndeplinirea unor cerinţe prealabile şi de respectarea unor termene de prescripţie sau de decădere. Important este ca persoana care se consideră lezată în drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime să aibă efectiv posibilitatea de a se adresa instanţei judecătoreşti competente, iar în cadrul judecării cauzei sale să beneficieze de toate garanţiile şi mijloacele procedurale prevăzute, care condiţionează desfăşurarea unui proces echitabil. Atacarea în justiţie a oricărui act juridic de dispoziţie poate fi făcută în termenele stabilite de lege. În acest sens, textul de lege criticat este în conformitate cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie, deoarece prevede posibilitatea titularului dreptului de asigurări sociale, deci şi a pensionarului, de a ataca decizia casei teritoriale de pensii cu contestaţie introdusă la tribunal în termen de 45 de zile de la data comunicării. Acest termen este rezonabil pentru persoana interesată să se convingă asupra corectitudinii stabilirii drepturilor sale şi, dacă este cazul, să conteste decizia de pensionare. De asemenea, în faţa instanţei de judecată, beneficiază de toate drepturile procesuale legale“. 14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 15. În ceea ce priveşte celelalte critici formulate de autorul excepţiei, Curtea apreciază că acestea nu vizează dispoziţiile art. 87 şi art. 88 din Legea nr. 19/2000, întrucât acestea nu se referă la recalcularea sau recorelarea pensiei şi nici nu stabilesc stagiile de cotizare necesare pentru acordarea dreptului la pensie. 16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Artur Timofte în Dosarul nr. 489/99/2018 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 87 şi art. 88 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
