Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 197 teza finală, art. 209 alin. (4) şi (6) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 30 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată Societatea Elegant Hair Studio - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 6.640/301/2015 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 29D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu Decizia nr. 211 din 15 aprilie 2014, nr. 98 din 25 februarie 2016 sau nr. 277 din 10 mai 2016. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.640/301/2015, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 197 teza finală, art. 209 alin. (4) şi (6) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 30 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Elegant Hair Studio - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni formulate de unitatea administrativ-teritorială de obligare a autoarei excepţiei de neconstituţionalitate la plata sumelor restante, penalităţi şi majorări de întârziere, pentru folosinţa spaţiului închiriat în baza unui contract de închiriere. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 209 alin. (4) şi (6) din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale întrucât, în cadrul procesului pendinte, precizarea cererii de chemare în judecată a fost făcută de partea reclamantă ulterior depunerii întâmpinării şi după două termene date în cauză, precum şi din cauza lipsei de accesibilitate şi previzibilitate a dispoziţiilor legale, generată de absenţa unei definiţii exacte a noţiunii cerere de modificare/precizare a cererii de chemare în judecată. 6. Referitor la dispoziţiile art. 197 teza finală din Codul de procedură civilă şi ale art. 30 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, se apreciază, în esenţă, că sunt neconstituţionale întrucât încalcă egalitatea părţilor, dreptul la un proces echitabil, precum şi cerinţele de calitate a legii. Se susţine că lipsa de accesibilitate şi previzibilitate derivă din enumerarea instituţiilor publice care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru, precum şi din menţiunea că de această scutire beneficiază şi persoanele juridice care au şi venituri publice, dar care nu au însă legătură cu obiectul acţiunii. De asemenea, se arată că, în lipsa prevederii exprese în cuprinsul art. 30 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă a bugetului municipiului Bucureşti, instanţa nu poate aprecia în locul legiuitorului extinderea dispoziţiei legale şi la acesta. 7. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând, în esenţă, că stabilirea unui termen pentru formularea cererii reconvenţionale nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiţie, iar principiul egalităţii consfinţit de Constituţie nu are semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 197 teza finală, art. 209 alin. (4) şi (6) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 30 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Textele legale criticate au următorul cuprins: - Art. 197 teza finală din Codul de procedură civilă: „Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.“; – Art. 209 alin. (4) şi (6) din Codul de procedură civilă: "(4) Cererea reconvenţională se depune, sub sancţiunea decăderii, odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecată. […](6) Când reclamantul şi-a modificat cererea de chemare în judecată, cererea reconvenţională se va depune cel mai târziu până la termenul ce se va încuviinţa pârâtului în acest scop, dispoziţiile alin. (5) fiind aplicabile.;" – Art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: "(1) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.(2) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe şi din dobânzi şi comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum şi veniturile bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, precum şi veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.;" – Art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege.“ 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă dispoziţiile art. 14 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 20 privind egalitatea în faţa legii, art. 21 privind nediscriminarea, art. 47 privind dreptul la o cale eficientă şi la un proces echitabil, art. 48 privind prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la apărare, art. 49 privind principiile legalităţii şi proporţionalităţii infracţiunilor şi pedepselor, art. 50 privind dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeaşi infracţiune, art. 52 privind întinderea şi interpretarea drepturilor şi principiilor şi art. 54 privind interzicerea abuzului de drept din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că sancţiunea anulării cererii de chemare în judecată prevăzută de art. 197 din Codul de procedură civilă este justificată de faptul că taxele judiciare de timbru reprezintă o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, instituirea unei asemenea exigenţe nefiind de natură să obstrucţioneze, în sine, accesul liber la justiţie. De altfel, art. 200 din Codul de procedură civilă reglementează procedura de regularizare a cererilor de chemare în judecată, oferindu-se reclamantului posibilitatea să complinească eventualele lipsuri ale acesteia, inclusiv pe cele referitoare la neplata taxei de timbru corespunzătoare, astfel că anularea cererii nu intervine de plano. Totodată, legiuitorul a prevăzut un remediu procesual constând în formularea unei cereri de reexaminare a încheierii de anulare a cererii, conform art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 457 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 12 august 2015, paragrafele 17 şi 18). 15. Faptul că instituţiile publice sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru nu este de natură a crea discriminare între justiţiabili, întrucât această măsură are o justificare obiectivă şi raţională în faptul că autorităţile respective - beneficiare de alocaţii bugetare -, fiind finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective făcându-se venit tot la bugetul de stat, ar fi absurd să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget. Totodată, principiul egalităţii prevăzut de Constituţie nu poate să primească, prin extensie, semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 747 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 8 februarie 2018, paragrafele 15 şi 16). 16. În ceea ce priveşte calitatea de autoritate/instituţie publică, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că existenţa acesteia nu este suficientă pentru a beneficia de scutirea prevăzută la art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, aceasta nefiind aplicabilă decât în cazul special al veniturilor publice, iar nu şi în cazul în care instituţia formulează cereri ca urmare a pretenţiilor ce decurg din contracte civile sau comerciale sau alte raporturi ce excedează domeniului strict delimitat al noţiunii de venituri publice. Aşa fiind, nu toate pretenţiile pecuniare formulate de instituţiile prevăzute în art. 30 alin. (1) din actul normativ menţionat sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 747 din 23 noiembrie 2017, precitată, paragraful 17, sau Decizia nr. 277 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 1 iulie 2016, paragraful 23). 17. Competenţa de a califica obiectul cauzei deduse judecăţii şi, implicit, modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente litigiului reprezintă însă atributul exclusiv al instanţei de judecată. O eventuală interpretare şi aplicare greşită a normelor legale incidente cauzei de către instanţă excedează controlului Curţii Constituţionale, aceasta neputându-se substitui instanţei de judecată în stabilirea legii aplicabile litigiului. 18. Faptul că în cuprinsul alin. (2) al art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu este prevăzut expres „bugetul municipiului Bucureşti“, astfel cum susţine autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, având în vedere că textul legal criticat conţine suficiente elemente care să permită judecătorilor aplicarea corectă a acestuia în cauza dedusă judecăţii. 19. Potrivit art. 32 din ordonanţa de urgenţă, taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, fiind o dezvoltare a dispoziţiilor art. 1 din acelaşi act normativ potrivit cărora acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru. Astfel, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii. 20. În fine, referitor la cererea reconvenţională, Curtea reţine că dispoziţiile art. 209 alin. (4) şi (6) din Codul de procedură civilă reglementează momentul până la care pot fi formulate pretenţii noi în cadrul unui proces pendinte pe calea cererii reconvenţionale. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că stabilirea unui termen până la care poate fi depusă cererea reconvenţională este o măsură necesară pentru a se asigura soluţionarea proceselor într-un termen rezonabil. Obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor. În ceea ce priveşte instituirea anumitor termene pentru exercitarea unui drept, în jurisprudenţa sa, instanţa constituţională a statuat că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, soluţie ce rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2), astfel că, pentru situaţii deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procesuale, astfel încât liberul acces la justiţie să nu fie afectat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 211 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 29 mai 2014, paragrafele 17 şi 18, sau Decizia nr. 171 din 29 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 17 august 2018, paragrafele 19 şi 20). 21. Faptul că noţiunea de cerere modificatoare nu este definită în mod expres de textul legal criticat nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, având în vedere că o normă legală nu poate exista independent în cadrul actului normativ din care face parte, ci va fi întotdeauna aplicată şi interpretată în coroborare cu restul reglementării. În acest sens, Curtea reţine că art. 204 din Codul de procedură civilă reglementează noţiunea şi regimul juridic al modificării cererii de chemare în judecată, care poate fi făcută până la primul termen de judecată, iar cu acordul tuturor părţilor, şi peste aceste termen, fiind astfel ocrotite drepturile şi interesele tuturor subiectelor de drept. De asemenea, din analiza comparată a art. 201 alin. (1) cu ale art. 204 alin. (1) din Codul de procedură civilă rezultă faptul că în cazul în care reclamantul îşi modifică cererea de chemare în judecată, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat. Prin urmare, Curtea reţine că stabilirea de către legiuitor a cadrului juridic pentru modificarea cererii de chemare în judecată contribuie la buna desfăşurare a procesului civil, protejând, în egală, măsură drepturile şi interesele legitime ale celeilalte părţi şi nu aduce nicio îngrădire a accesului liber la justiţie, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării acestuia în concordanţă cu exigenţele generale proprii unui stat de drept. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Elegant Hair Studio - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 6.640/301/2015 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 197 teza finală, art. 209 alin. (4) şi (6) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 30 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
