Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. VIII subcapitolul 1: A. Salarizarea personalului contractual din administraţia publică centrală de specialitate, servicii deconcentrate ale ministerelor şi ale altor organe centrale de specialitate, prefecturi, consilii judeţene, municipii, administraţia publică locală - consilii, primării şi servicii publice din subordinea acestora, secţiunea I: Salarii pentru administraţia publică centrală, pct. 2.6, la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Mădălina Enache, Alina Iacob, Marius Florin Lupea Vasiliu şi de Maria-Teodora Ionescu (Mărgărit) în Dosarul nr. 7.038/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.545D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorii excepţiei au comunicat la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, se arată că, în cazul autoarei excepţiei Mărgărit Maria-Teodora a intervenit modificarea numelui, acesta fiind în prezent Ionescu Maria-Teodora, sens în care este ataşată, în copie, cartea de identitate a acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, de vreme ce prevederile legale criticate sunt expresia opţiunii legiuitorului în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, fără a încălca dispoziţiile din Constituţie invocate de autorii excepţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 11 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 7.038/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. VIII subcapitolul 1: A. Salarizarea personalului contractual din administraţia publică centrală de specialitate, servicii deconcentrate ale ministerelor şi ale altor organe centrale de specialitate, prefecturi, consilii judeţene, municipii, administraţia publică locală - consilii, primării şi servicii publice din subordinea acestora, secţiunea I: Salarii pentru administraţia publică centrală, pct. 2.6, la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Mădălina Enache, Alina Iacob, Marius Florin Lupea Vasiliu şi de Maria-Teodora Ionescu (Mărgărit) într-o cauză având ca obiect pretenţii. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate, care stabilesc nivelul salariului de bază, gradaţia „0“, pentru funcţia de consilier pentru afaceri europene, încalcă prevederile art. 16 alin. (1) şi ale art. 41 alin. (1) din Constituţie. Se arată că nivelul stabilit pentru gradaţia „0“ nu a avut în vedere salariile consilierilor pentru afaceri europene aflate în plată la data adoptării actului normativ, astfel încât, începând cu data de 1 ianuarie 2018, nu mai este posibilă menţinerea drepturilor salariale câştigate. Mai mult decât atât, acest nivel nu permite ca pentru această categorie de salariaţi să fie acordată majorarea de 25% prevăzută de art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. Sub aspectul salarizării, se creează astfel o discriminare a consilierilor pentru afaceri europene în raport cu alte categorii de personal salarizate din fondurile publice, care au primit majorarea prevăzută de 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. 7. Autorii excepţiei consideră, aşadar, că, raportat la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, prin valoarea stabilită pentru salariul de bază pentru consilierii pentru afaceri europene s-au creat premisele aplicării diferenţiate a prevederilor legale referitoare la menţinerea în plată a drepturilor salariale anterioare şi majorarea acestora începând cu data de 1 ianuarie 2018. Astfel, stabilirea nivelurilor de salarizare, potrivit dispoziţiilor legale criticate, a determinat diminuarea salariilor pentru consilierii pentru afaceri europene, nefiind aplicate prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 cu privire la acordarea începând cu 1 ianuarie 2018 a unei majorări salariale de 25%, iar faţă de prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a impus, în fapt, o reducere salarială. 8. Invocând principiile care stau la baza reglementării sistemului de salarizare, prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, se susţine că importanţa socială a muncii depuse de către consilierii pentru afaceri europene, stabilită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene, a fost redusă sub nivelul celei a consilierilor diplomatici, deşi, iniţial, cele două categorii erau tratate similar sub aspectul salarizării. Or, potrivit legii-cadru analizate, importanţa socială a muncii depuse de către consilierii pentru afaceri europene a fost redusă până la nivelul de doar 65% din cea a consilierilor diplomatici, salariul de bază pentru consilierii pentru afaceri europene fiind stabilit la 6.580 lei, în timp ce pentru consilierii diplomatici la valoarea de 10.000 lei. 9. De asemenea, prin aplicarea neunitară a majorării salariale pentru categoriile de personal din cadrul administraţiei publice centrale este nesocotit şi principiul egalităţii, fiind evident tratamentul diferenţiat, consilierii pentru afaceri europene nebeneficiind de majorarea salarială de 25% a salariului brut. Acest tratament diferenţiat este de natură să aducă atingere drepturilor autorilor excepţiei, cu atât mai mult cu cât legea-cadru a salarizării prevede reguli cu privire la salariile de bază în cuantumul lor brut, iar începând cu data de 1 ianuarie 2018 au intrat în vigoare prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017, care stabilesc contribuţiile sociale exclusiv în sarcina salariaţilor, ceea ce conduce la o diminuare accentuată a veniturilor nete ale consilierilor pentru afaceri europene, care nu doar că nu beneficiază de majorarea valorii brute a salariilor de bază, dar vor avea de suportat şi contribuţii sociale în cuantumuri majorate. În plus, o altă ingerinţă nejustificată şi neproporţională a intervenit şi prin diminuarea unei alte componente a sistemului de salarizare a consilierilor pentru afaceri europene, care prin natura activităţii curente gestionează fonduri europene, respectiv prin diminuarea sporului specific, care anterior era în cuantum de până la 75%, iar în prezent este de până la 35%. 10. Se susţine, de asemenea, încălcarea dreptului fundamental la muncă, ce are un conţinut complex, incluzând dreptul la salariu, de vreme ce în cazul autorilor excepţiei a intervenit o diminuare salarială prin raportare la limita stabilită de textul de lege criticat. Această diminuare salarială nu respectă cerinţele expres prevăzute de art. 53 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale. Se invocă în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale nr. 872 din 25 iunie 2010 şi nr. 874 din 25 iunie 2010. Diminuarea salarială nu poate fi justificată nici prin prisma expunerii de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, care nu pleacă de la premisa existenţei unei situaţii de criză, ci, din contră, de la ideea că salariile din domeniul public vor fi majorate începând cu data de 1 ianuarie 2018 cu 25%. 11. Se mai susţine că stabilirea unui venit salarial mai mic decât cel avut anterior contravine principiului garantării drepturilor câştigate, putând fi asimilată unei exproprieri cu privire la un drept de proprietate, fără existenţa unei justificări care să analizeze proporţionalitatea măsurii. 12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale nu îşi exprimă opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, apreciind că, în raport cu motivele invocate în acţiunea introductivă, aceasta ar echivala cu o antepronunţare. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, note scrise depuse la dosar de autorii excepţiei, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile pct. 2.6 secţiunea I: Salarii pentru administraţia publică centrală, subcapitolul 1: A. Salarizarea personalului contractual din administraţia publică centrală de specialitate, servicii deconcentrate ale ministerelor şi ale altor organe centrale de specialitate, prefecturi, consilii judeţene, municipii, administraţia publică locală - consilii, primării şi servicii publice din subordinea acestora, capitolul II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prevederile legale care constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate instituie, pentru anul 2022, salariul de bază corespunzător gradaţiei „0“ şi coeficientul, specifice funcţiei de consilier pentru afaceri europene din administraţia publică centrală de specialitate, la nivelul studiilor superioare. 17. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă. Este invocat, de asemenea, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate instituie salariul de bază pentru gradaţia „0“ la nivelul anului 2022 şi coeficientul corespunzător, pentru funcţia de consilier de afaceri europene, la nivelul studiilor superioare, din aparatul administraţiei publice centrale de specialitate, astfel cum aceasta este calificată în cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017. Analizând prevederile legale criticate în ansamblul actului normativ din care fac parte, Curtea reţine că Legea-cadru nr. 153/2017 are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, începând cu data de 1 iulie 2017, data intrării în vigoare a legii. În privinţa modului de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, art. 12 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 dispune că acestea se stabilesc potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 şi anexelor nr. I-IX la lege, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor şi proiectelor stabilite. Începând cu anul 2023, potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) din lege, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se vor stabili pentru toate funcţiile cuprinse în anexele nr. I-VIII la lege, prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare. 19. În vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017, prin art. 36 din acest act normativ s-a stabilit că, la data intrării în vigoare, trebuie să se procedeze la reîncadrarea personalului salarizat „pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38“. Astfel, art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde dispoziţii prin care se determină în mod specific condiţiile de aplicare în timp a legii. Prevederile art. 38 alin. (6) din legea-cadru stabilesc faptul că, în situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit acestei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. 20. În aceste condiţii, reţinând că prevederile legale criticate sunt integrate ansamblului normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care vizează reglarea în timp a disfuncţionalităţilor existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, Curtea constată că normele legale supuse controlului de constituţionalitate nu încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, prevăzut de art. 16 din Constituţie. 21. Astfel, referitor la critica de neconstituţionalitate vizând instituirea unei discriminări între consilierii pentru afaceri europene şi alte categorii de personal plătit din fonduri publice, Curtea reţine că prevederile art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). Totodată, este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferenţierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuţiile, competenţele, sarcinile specifice, responsabilităţile şi importanţa activităţii desfăşurate sunt diferite chiar şi pentru personalul care este încadrat pe funcţii similare la diferite autorităţi sau instituţii publice şi, prin urmare, stabilirea unui tratament juridic diferenţiat, în cazul de faţă, apare ca justificată. 22. Aplicarea regulii plafonării la nivelul anului 2022 a drepturilor salariale anumitor categorii de personal plătit din fonduri publice nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea prevederilor din lege criticate, de vreme ce premisele specifice fiecărei categorii profesionale sunt diferite. Situaţia obiectiv diferită a diferitelor categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică, aşa cum s-a arătat, un tratament juridic diferit (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 14 iulie 2014, paragraful 20). 23. Totodată, referitor la invocarea reglementărilor anterioare care plasau consilierii pentru afaceri europene la acelaşi nivel de salarizare cu consilierii diplomatici, Curtea precizează că neconstituţionalitatea unui text legal nu se poate pretinde prin simpla comparaţie dintre reglementarea veche şi cea nouă, ultima, apreciată ca fiind mai puţin favorabilă, declanşând automat un aşa-zis conflict de constituţionalitate. În jurisprudenţa sa în materie, de exemplu, prin Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea a reţinut în mod constant că nu constituie discriminare dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile. 24. În ceea ce priveşte aspectele referitoare la scăderea cuantumului venitului net în luna ianuarie 2018 faţă de luna decembrie 2017, în cazul autorilor excepţiilor, invocate prin prisma art. 16 din Constituţie, se reţine că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecţii şi corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislaţiei, aspecte de competenţa autorităţii legiuitoare. Astfel, în aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a intervenit prin articolul unic pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 22 mai 2018, stabilind că, „Începând cu luna mai 2018, în situaţia în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar şi nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condiţiile pentru acordarea acesteia“. 25. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că stabilirea principiilor şi a condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 619 din 17 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1122 din 13 decembrie 2005). Constituţia prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaţilor la protecţia socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe ţară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). 26. Curtea a mai statuat că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014 şi Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). În acelaşi sens, este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor lor din bugetul de stat, şi anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele Felicia Mihăieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, paragraful 15. 27. În raport cu cele enunţate şi aplicând aceste considerente de principiu în cauză, Curtea constată că prevederile legale criticate, prin conţinutul lor normativ, nu pun în discuţie o restrângere a exerciţiului dreptului fundamental la salariu, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. 28. Cât priveşte invocarea unor aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind restrângerea exerciţiului dreptului fundamental la salariu (Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), Curtea observă că acestea vizează ipoteze juridice distincte de cea avută în vedere prin prevederile legale criticate, motiv pentru care nu au relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 29. Referitor la invocarea principiului securităţii juridice, care rezultă din dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie, şi a dreptului la respectarea unui „bun“, prevăzut de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea Constituţională a observat că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Convenţie nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu într-un anumit cuantum (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Vilho Eskelinen şi alţii împotriva Finlandei, paragraful 94). Prin urmare, stabilirea prin lege a unui anumit cuantum al salariilor de bază plătite din fonduri publice pentru consilierii pentru afaceri europene, la nivelul prevăzut pentru anul 2022, nu are semnificaţia încălcării regulilor constituţionale şi convenţionale invocate. 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mădălina Enache, Alina Iacob, Marius Florin Lupea Vasiliu şi de Maria-Teodora Ionescu (Mărgărit) în Dosarul nr. 7.038/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că prevederile pct. 2.6 secţiunea I: Salarii pentru administraţia publică centrală, subcapitolul 1: A. Salarizarea personalului contractual din administraţia publică centrală de specialitate, servicii deconcentrate ale ministerelor şi ale altor organe centrale de specialitate, prefecturi, consilii judeţene, municipii, administraţia publică locală - consilii, primării şi servicii publice din subordinea acestora, capitolul II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 februarie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
