Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 80 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Maria Mihoc şi Vasile Mihoc în Dosarul nr. 3.265/96/2013/a11 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 897D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 898D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 80 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Maria Mihoc şi Vasile Mihoc în Dosarul 3.265/96/2013/a12 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul identic al excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 898D/2018 la Dosarul nr. 897D/2018. 6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 898D/2018 la Dosarul nr. 897D/2018, care este primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor legale criticate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin încheierile nr. 945 şi nr. 946 din 8 iunie 2018, pronunţate în dosarele nr. 3.265/96/2013/a11, respectiv nr. 3.265/96/2013/a12, Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 80 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Maria Mihoc şi Vasile Mihoc, în cauze având ca obiect procedura insolvenţei. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că prevederile legale sunt neconstituţionale, întrucât au o formulare neclară şi nu îndeplinesc condiţia previzibilităţii. Ele lasă, astfel, posibilitatea unei interpretări diverse şi contradictorii. Din formularea textului legal nu rezultă cu exactitate care este conduita pe care persoana trebuie să o adopte, având în vedere că sunt folosiţi termeni neclari. 10. Tribunalul Harghita - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa arată că formularea este suficient de clară încât să poată fi înţeleasă de subiectele cărora li se adresează şi suficient de precisă pentru a permite instanţelor judecătoreşti o interpretare previzibilă. 11. Interpretarea normei juridice este atributul instanţelor judecătoreşti care, în mod evident, trebuie să o facă fără încălcarea normelor constituţionale, dar chiar şi în cazul în care în practică ar apărea interpretări contradictorii ale unor texte de lege, unificarea practicii judecătoreşti este realizată prin alte mecanisme legale, şi nu pe calea mecanismului de verificare a constituţionalităţii. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 80 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins: - Art. 80 alin. (1) lit. c): "(1) Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin următoarele acte: [...] c) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor părţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;" – Art. 80 alin. (2) lit. e): "(2) Următoarele operaţiuni, încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, să fie anulate şi prestaţiile recuperate, dacă sunt în dauna creditorilor: [...] e) cu orice altă persoană fizică ori juridică, deţinând o poziţie dominantă asupra debitorului sau a activităţii sale;" 16. Curtea observă că Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei a fost abrogată prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate. 17. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii şi în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, se constată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra soluţiei legislative criticate, constatând constituţionalitatea acesteia. 19. Astfel, prin Decizia nr. 386 din 9 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 29 mai 2006 şi prin Decizia nr. 74 din 26 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 1 aprilie 2004, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate ce conţineau aceeaşi soluţie legislativă ca în prezenta cauză constituie o aplicare - în cadrul procedurii falimentului - a prevederilor art. 975 din Codul civil din 1864 privind acţiunea pauliană, prin care se stabileşte dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor. Spre deosebire de titularii acţiunii pauliene, şi anume creditorii, titularii acţiunii în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor săi pot fi administratorul sau lichidatorul desemnat în cauză. Totodată, Curtea Constituţională a reţinut că dispoziţiile legale criticate sancţionează tocmai reaua-credinţă în exercitarea de către debitori a drepturilor lor, prin acte juridice încheiate în dauna creditorilor. Dacă scopul părţilor contractante sau cel puţin al debitorului la încheierea actului juridic respectiv l-a constituit fraudarea creditorilor, atunci actul are o cauză ilicită, iar, potrivit art. 966 din Codul civil din 1864, acesta nu poate avea niciun efect. 20. De asemenea, distinct de cele de mai sus, Curtea constată că art. 1.562 din noul Cod civil reglementează acţiunea revocatorie, care conturează chiar un regim juridic mai coerent. 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Mihoc şi Vasile Mihoc în dosarele nr. 3.265/96/2013/a11 şi nr. 3.265/96/2013/a12 ale Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 80 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 noiembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
