Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
│ │delegat │
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Zoltan Gheorghe în Dosarul nr. 1.698/97/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.600D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare, respectiv cea de înştiinţare au fost în mod legal îndeplinite. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.640D/2019, nr. 1.645D/2019, nr. 1.646D/2019, nr. 1.661D/2019, nr. 1.663D/2019, nr. 1.664D/2019, nr. 1.740D/2019, nr. 1.741D/2019, nr. 1.747D/2019 şi nr. 1.753D/2019, care vizează excepţii de neconstituţionalitate având ca obiect aceleaşi dispoziţii legale. 4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare, respectiv de înştiinţare au fost în mod legal îndeplinite. 5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea acestora. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.640D/2019, nr. 1.645D/2019, nr. 1.646D/2019, nr. 1.661D/2019, nr. 1.663D/2019, nr. 1.664D/2019, nr. 1.740D/2019, nr. 1.741D/2019, nr. 1.747D/2019 şi nr. 1.753D/2019 la Dosarul nr. 1.600D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care susţine respingerea criticilor de neconstituţionalitate ca neîntemeiate, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 16 din 14 ianuarie 2021 şi nr. 42 din 19 ianuarie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 14 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.698/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Zoltan Gheorghe şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.600D/2019. 8. Prin Încheierea din 22 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.388/97/2018, şi prin Încheierea din 16 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.999/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Grigore Spafiu, respectiv de Liviu Sticlaru şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.640D/2019 şi nr. 1.661D/2019. 9. Prin încheierile din 27 mai 2019, pronunţate în dosarele nr. 3.016/97/2018 şi nr. 458/97/2019, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gheorghe Deaconu, respectiv de Iosif Pap şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.645D/2019 şi nr. 1.646D/2019. 10. Prin Sentinţa civilă nr. 576 din 21 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.942/121/2018, şi prin Sentinţa civilă nr. 452 din 24 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.373/121/2018, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Emil Mihăilă, respectiv de Iulian Simion şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.663D/2019 şi nr. 1.747D/2019. 11. Prin Încheierea din 20 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.456/95/2018, Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ion Corâci şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.664D/2019. 12. Prin încheierile din 6 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.104/101/2018 şi nr. 1.548/101/2018, Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Lucică Ghinea, respectiv de Dorel Şipoş şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.740D/2019 şi nr. 1.741D/2019. 13. Prin Încheierea din 6 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.669/86/2018, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Petru Totoescu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.753D/2019. 14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt lipsite de claritate şi predictibilitate, întrucât determină moduri diferite de interpretare şi aplicare a legii în ceea ce priveşte stagiul complet de cotizare care se utilizează la recalcularea pensiei, iar prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept adaugă la lege. Astfel, autorii excepţiei susţin că pensiile calculate cu stagiile de cotizare reduse şi aflate în plată sunt drepturi născute anterior Legii nr. 263/2010, constituind drepturi câştigate. Or, modificarea regimului acestora prin dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, aşa cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul majorării stagiului de cotizare, constituie o încălcare a principiului consacrat în dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, referitor la neretroactivitatea legii civile. 15. Totodată, autorii excepţiei susţin că acordarea beneficiului suplimentar pentru muncă în condiţii superioare prin majorarea stagiului de cotizare la cel prevăzut de Legea nr. 263/2010 creează un regim discriminator faţă de pensionarii care au primit acest punctaj suplimentar cu păstrarea stagiului de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data stabilirii pensiei. De asemenea, invocă şi o discriminare în raport cu persoanele pensionate în temeiul Legii nr. 263/2010, care vor beneficia de aplicarea art. 170 din aceeaşi lege. 16. Recalcularea pensiei cu folosirea unui stagiu de cotizare mai mare decât cel avut în vedere la data stabilirii iniţiale a pensiei constituie şi o încălcare a dreptului de proprietate. În acest sens, arată că stagiul complet de cotizare redus este element substanţial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia. Astfel, prin stabilirea dreptului la pensie şi a unui punctaj mediu anual determinat precis, au dobândit un drept de proprietate constând într-o anumită pensie pentru limită de vârstă. 17. Autorii excepţiei consideră că, din cauza lipsei de claritate şi previzibilitate a dispoziţiilor de lege criticate, sunt încălcate şi dreptul de acces la justiţie şi dreptul de a folosi căile de atac, astfel că se aduce atingere prevederilor constituţionale ale art. 21, ale art. 129 şi ale art. 148 alin. (2), precum şi celor ale art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 18. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, în dosarele nr. 1.600D/2019 şi nr. 1.640D/2019, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât critica vizează interpretarea şi aplicarea legii, atribuţie care aparţine instanţelor judecătoreşti, iar în Dosarul nr. 1.661D/2019, opinia instanţei este în sensul caracterului nefondat al excepţiei. 19. Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, arătând că, potrivit textelor legale în vigoare la data depunerii cererilor de pensionare, pensionarii au beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20/25 de ani, stagii avute în vedere de casele teritoriale de pensii la emiterea deciziilor de înscriere la pensie, ca urmare a încadrării locurilor de muncă în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale. Prin urmare, este în afara oricărei discuţii faptul că aceşti pensionari au dreptul la creşterea cu 50% a punctajelor anuale realizate în perioadele în care au desfăşurat activităţi în locurile de muncă reţinute de legiuitor, conform art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, creştere care se acordă, conform alin. (3) al art. 169^1, pe calea recalculării drepturilor de pensie. Conform alin. (3) al art. 169^1, creşterea punctajelor anuale se realizează prin adăugarea numărului de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) la numărul total de puncte realizate de beneficiarul pensiei până la data recalculării, urmând ca la determinarea punctajului mediu anual să se utilizeze „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, sintagmă ce formează obiect al criticilor de neconstituţionalitate. Stagiile complete de cotizare sunt acelea „corespunzătoare fiecărei situaţii“, adică corespunzătoare situaţiei personale a fiecărui asigurat, respectiv corespunzătoare condiţiilor în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare. Intenţia legiuitorului atunci când a făcut trimitere la stagiile complete de cotizare corespunzătoare fiecărei situaţii a fost aceea de a recunoaşte stagiul complet de cotizare avut în vedere atât la stabilirea iniţială a drepturilor de pensie, cât şi la recalculările ulterioare, dar şi cel aflat în plată la data de 1 ianuarie 2016 sau la data formulării unei cereri de recalculare a pensiei în temeiul art. 169^1. Acelaşi înţeles rezultă şi din nota de fundamentare la Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 care prevede că „prezentele norme metodologice stabilesc în mod concret stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual în procesul de recalculare prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv completările aduse de Legea nr. 192/2015 astfel că, persoanele care au lucrat în condiţii identice să beneficieze la determinarea punctajului mediu anual de stagii de cotizare identice, prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare“. Prin urmare, dacă la recalcularea drepturilor de pensie ale beneficiarilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 s-ar utiliza un alt stagiu de cotizare decât cel avut în vedere la stabilirea drepturilor de pensie ar însemna că Legea nr. 263/2010 ar retroactiva, ceea ce este interzis de art. 6 alin. (1) din Codul civil şi de art. 15 alin. (2) din Constituţie. Aşa fiind şi ţinând seama şi de considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 437 din 29 octombrie 2013, tribunalul apreciază că dispoziţiile tezei finale a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituţionale în măsura în care stagiile complete de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 192/2016 (1 ianuarie 2016), respectiv sub imperiul Legii nr. 3/1977 şi al Legii nr. 19/2000, acte normative care au prevăzut alte stagii complete de cotizare pentru stabilirea drepturilor de pensionare, unor categorii de pensionari aflaţi în situaţii speciale. Consideră că teza finală a art. 169^1 alin. (3), atunci când are în considerare alte stagii complete de cotizare decât cele sub imperiul cărora s-au stabilit drepturile iniţiale de pensie, încalcă suveranitatea unei legi anterioare, respectiv suveranitatea dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 şi, respectiv, suveranitatea art. 43 alin. (1) din Legea nr. 19/2000. 20. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că, în timp ce dispoziţiile legale criticate de autorii excepţiei se referă la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii, dispoziţiile art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 se referă la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate. Prin urmare, nu ar putea fi reţinut stagiul de cotizare în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, întrucât s-ar ajunge la acordarea unei duble prestaţii de asigurări sociale pentru acelaşi motiv, în condiţiile în care legea a instituit o majorare a punctajelor anuale cu luarea în considerare a stagiilor complete de cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare în perioada respectivă, cu excluderea situaţiilor în care, pentru determinarea punctajului mediu anual, s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de actele normative cu caracter special. Prin urmare, întrucât sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, nici dispoziţiile legale criticate, nici interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ce reglementează neretroactivitatea legii, egalitatea în faţa legii, dreptul de proprietate privată şi nivelul de trai. 21. Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Scopul principal al modificării şi completării Hotărârii Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice îl constituie aplicarea corectă şi unitară a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Normele metodologice stabilesc în mod concret stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual în procesul de recalculare prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv completările aduse de Legea nr. 192/2015, astfel încât persoanele care au lucrat în condiţii identice să beneficieze de stagii de cotizare identice la determinarea punctajului mediu anual. 22. Tribunalul Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că legiuitorul a urmărit să elimine excepţiile prevăzute de art. 169 din Legea nr. 263/2010 şi să asigure egalitatea de tratament între pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii. Prin introducerea art. 169^1 se asigură un stagiu redus de cotizare şi celor care beneficiaseră la stabilirea sau recalculările anterioare ale pensiei, însă nu aveau dreptul la majorările de punctaj până la adoptarea Legii nr. 192/2015. Recunoscând dreptul acestor persoane la un punctaj suplimentar, legiuitorul a stabilit că acesta se calculează în raport cu stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data recalculării pensiei, respectiv în raport cu stagiul de 30 de ani prevăzut de Legea nr. 263/2010. Având în vedere cronologia modificărilor în materia legislaţiei asigurărilor sociale, se apreciază că nu sunt încălcate principiul supremaţiei Constituţiei şi egalităţii în faţa legii fără privilegii şi discriminări şi nici principiul liberului acces la justiţie şi dreptului la un proces echitabil. Condiţiile de exercitare a dreptului la pensie se stabilesc prin lege şi, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului să modifice sau să completeze legislaţia în materie, orice prevedere nouă putând fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivităţii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, tribunalul apreciază că nu sunt încălcate nici prevederile art. 44 din Constituţie referitor la dreptul de proprietate, întrucât dreptul la pensie este acordat şi ulterior modificat prin recalculare în condiţiile legislaţiei asigurărilor sociale, ceea ce în cauză s-a realizat prin aplicarea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. 23. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 24. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 25. Avocatul Poporului a formulat punctul său de vedere în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.640D/2019, nr. 1.645D/2019, nr. 1.646D/2019, nr. 1.661D/2019, nr. 1.663D/2019, nr. 1.664D/2019, nr. 1.740D/2019, nr. 1.741D/2019, nr. 1.747D/2019 şi nr. 1.753D/2019, în sensul respingerii criticilor de neconstituţionalitate ca neîntemeiate. Reglementat la rang constituţional, principiul neretroactivităţii legii civile are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, şi semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situaţiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situaţiilor juridice trecute. Acesta este principalul motiv pentru care prevederile Legii nr. 192/2015 nu se aplică situaţiilor consumate, iar potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării acesteia în vigoare, ea se aplică tuturor actelor, faptelor şi situaţiilor juridice viitoare, actelor, faptelor şi situaţiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum şi efectelor viitoare ale unor situaţii juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi. Cu alte cuvinte, aplicarea imediată a legii noi semnifică faptul că o situaţie juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei, potrivit principiului tempus regit actum. Plecând de la principiul neretroactivităţii legii, Avocatul Poporului subliniază că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Respectarea egalităţii în drepturi, precum şi a obligaţiei de nediscriminare, stabilite prin art. 16 alin. (1) din Constituţie, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, tratament juridic care nu poate fi decât diferit la situaţii distincte. Pe lângă cele menţionate, este important a se avea în vedere că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul cetăţenilor la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se exercită în condiţiile legii. Ca atare, legiuitorul are libertatea de opţiune în reglementarea condiţiilor şi a criteriilor de acordare a pensiei, a modului de calcul şi de plată a acesteia, precum şi a procedurii de solicitare, de stabilire a pensiei şi de exercitare a contestaţiilor. Intră în puterea Parlamentului, ca „unică autoritate legiuitoare a ţării“, dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum şi dispoziţiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcţie de situaţia juridică în care se află, întrucât atât modificarea conţinutului unor norme juridice, ca fază de legiferare, cât şi aprecierea necesităţii adoptării unor acte normative noi sau completării normelor juridice deja existente sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului. 26. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 27. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 28. Cu privire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, deşi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.640D/2019 şi nr. 1.661D/2019, în dispozitivul actelor de sesizare a instanţei constituţionale este menţionat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, din analiza susţinerilor autorilor acestei excepţii de neconstituţionalitate rezultă că obiect al criticilor îl constituie doar dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, dispoziţii cu care Curtea este sesizată în toate celelalte dosare. Astfel, Curtea reţine ca obiect al controlului dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, aşa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“. 29. De asemenea, deşi în dispozitivul actelor de sesizare nu toate instanţele judecătoreşti au reţinut ca obiect al excepţiei dispoziţia legală criticată în interpretarea dată prin hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, Curtea observă că autorii excepţiei critică art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în interpretarea pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, potrivit căreia „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“. 30. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 care consacră principiul egalităţii în drepturi, art. 21 referitor la liberul acces la justiţie, art. 44 care consacră dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 referitor la condiţiile pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, art. 78 referitor la intrarea în vigoare a legii, art. 108 privind actele Guvernului, art. 129 cu privire la folosirea căilor de atac şi în art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a actelor europene cu caracter obligatoriu. De asemenea, autorii excepţiei susţin că au fost încălcate prevederile art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un recurs efectiv. 31. Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 240 din 8 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 6 august 2021, au fost examinate critici similare de neconstituţionalitate aduse prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. 32. Curtea a constatat, în esenţă, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, clarifică modul de interpretare şi aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ este constituţională, respingând criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii, precum şi pe cele vizând încălcarea dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie. 33. Analizând criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a reţinut că „persoanele în raport cu care autorii excepţiei se consideră discriminaţi sunt, în realitate, cele menţionate în dispoziţiile art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 ca fiind exceptate de la aplicarea dispoziţiilor alin. (1) din acelaşi articol de lege. În critica pe care autorii excepţiei de neconstituţionalitate o fac, aceştia omit faptul că persoanele excluse de la aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu au beneficiat de un stagiu de cotizare redus cu prilejul stabilirii pensiei, majorarea punctajelor anuale fiind acordată tocmai pentru a atenua diferenţa de tratament juridic în raport cu persoanele care, lucrând în grupele superioare de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, ulterior acestei date, au îndeplinit criteriile obţinerii unui stagiu de cotizare redus în raport cu stagiul complet de cotizare prevăzut pentru celelalte categorii de pensionari. (...) Din contră, autorii excepţiei se află în ipoteza în care, cu prilejul deschiderii dreptului la pensie, au beneficiat de stagii de cotizare reduse, prin urmare sunt într-o situaţie obiectiv diferită de cea a categoriei de pensionari cu care se compară. Or, aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când persoanele se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat“. 34. Cu privire la pretinsa discriminare în raport cu persoanele care au beneficiat de aplicarea prevederilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, Curtea a constatat că dispoziţiile acestui articol de lege sunt aplicabile persoanelor care s-au pensionat ulterior datei de 1 ianuarie 2011, în temeiul Legii nr. 263/2010. Or, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Astfel, „data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situaţii juridice diferite, care impun şi justifică un tratament juridic diferenţiat“. Mai mult, de vreme ce recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, Curtea a apreciat că este neîntemeiată şi critica referitoare la existenţa unei discriminări între persoanele care şi-au depus cererile de recalculare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 221/2018 şi cele are au depus cererile ulterior acestei date. 35. Analizând susţinerile autorilor excepţiei vizând pretinsa contrarietate dintre textul de lege criticat şi prevederile constituţionale care consacră principiul neretroactivităţii legii civile, încălcarea dreptului de proprietate, a dreptului la pensie şi a dreptului la protecţia socială a muncii, Curtea a reţinut că „argumentele formulate de autorii excepţiei se referă la modificarea prin dispoziţia de lege criticată a unui element avut în vedere la stabilirea iniţială a dreptului la pensie, şi anume a stagiului de cotizare. Or, faţă de această critică reţine că, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent şi unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferenţe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislaţiei anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislaţia în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, se bucură de atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor“. Invocând jurisprudenţa sa referitoare la garantarea cuantumului pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), Curtea a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivităţii şi de a asigura mijloacele de subzistenţă a celor care au dobândit acest drept în condiţiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligaţia pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalităţi şi de a se abţine de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. (...) Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie“. În aceste condiţii, Curtea a constatat că, întrucât dispoziţiile art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 prevăd că „în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“, reiese că „legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior“. 36. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 contravin prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituţie, întrucât conţinutul acestor dispoziţii de lege a fost modificat printr-un act juridic inferior, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, Curtea a invocat Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, în care a reţinut că „verificarea eventualităţii ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depăşeşte competenţele Curţii Constituţionale. În orice caz, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanţă cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziţia din lege“. 37. În fine, cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, precum şi la art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocată din perspectiva încălcării dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, Curtea a constatat, în considerarea obiectului de reglementare a textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, că dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate nu sunt incidente în cauză. 38. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 39. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate formulată de Zoltan Gheorghe, Grigore Spafiu şi Liviu Sticlaru în dosarele nr. 1.698/97/2018, nr. 1.388/97/2018 şi nr. 1.999/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Gheorghe Deaconu şi Iosif Pap în dosarele nr. 3.016/97/2018 şi nr. 458/97/2019 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Emil Mihăilă şi Iulian Simion în dosarele nr. 2.942/121/2018 şi nr. 2.373/121/2018 ale Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, de Ion Corâci în Dosarul nr. 2.456/95/2018 al Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Lucică Ghinea şi Dorel Şipoş în dosarele nr. 1.104/101/2018 şi nr. 1.548/101/2018 ale Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi de Petru Totoescu în Dosarul nr. 1.669/86/2018 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Mehedinţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 noiembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef delegat, Mihaela Senia Costinescu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
