Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. f) şi i), art. 25 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 60 alin. (1), art. 77, art. 108, art. 109 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Viorel Pele în Dosarul nr. 35/111/2017 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.625D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia generală juridică, a depus note scrise în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate invocate. De altfel, Curtea Constituţională a analizat, în numeroase decizii, critici similare celor ridicate în cauză, constatând constituţionalitatea textelor criticate. Conchide că nu există temeiuri pentru ca instanţa constituţională să îşi modifice practica în materia analizată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 27 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 35/111/2017, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. f) şi i), art. 25 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 60 alin. (1), art. 77, art. 108, art. 109 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de către Viorel Pele, contestator într-o cauză având ca obiect o contestaţie formulată împotriva deciziei de pensie. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că prin Legea nr. 223/2015 s-au anulat mulţi ani de vechime în serviciul militar şi totalitatea stagiilor de cotizare în sistemul public şi s-a acordat doar un spor de (3-6-9)% aplicat cuantumului pensiei militare, fiind anulat şi acesta printr-o grilă de calcul neconformă. De asemenea susţine că principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat sunt încălcate. 7. Astfel, principiul unicităţii este încălcat, întrucât aplicarea normelor de drept fără o actualizare reală a soldelor brute lunare duce, inevitabil, la discriminări şi diferenţe majore de pensii în interiorul aceluiaşi sistem. Principiul egalităţii este încălcat, deoarece militarii care au ieşit la pensie după 2006 au pensii de două ori sau chiar mai mari la aceleaşi grade, aceleaşi funcţii, aceleaşi răspunderi, aceeaşi muncă si aceeaşi vechime sau chiar mai mică - decât militarii care au ieşit la pensie înainte de 2006. 8. Principiul incesibilităţii este încălcat, întrucât majoritatea pensiilor recalculate sunt mai mici decât pensiile anterioare bazate pe principiul contributivităţii şi nu respectă principiul neretroactivităţii legii. În conformitate cu dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 223/2015, „pensiile militarilor [...] se recalculează în raport de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie“. Ca atare, apreciază autorul, noua pensie militară trebuia să fie ori egală ori mai mare decât pensia contributivă anterioară. Pensia aflată în plată este un drept deja câştigat (nu poate fi diminuat de noua lege a pensiilor militare de stat) şi, mai mult, este calculată potrivit principiului contributivităţii, pe întreaga perioadă de activitate, nu doar pe 6 luni la alegere. 9. Principiul autonomiei este încălcat întrucât s-a emis un ordin comun privind procedura de recalculare si actualizare a pensiilor militare, semnat de miniştrii M.A.I., M.Ap.N., M.J. şi directorii S.R.I., S.I.E., S.T.S. şi S.P.P, aceasta fiind, poate, motivul apariţiei unor mari discrepanţe între pensiile calculate de către fiecare minister implicat, perdante fiind pensiile militarilor din MApN. 10. Principiul recunoştinţei este încălcat, deoarece nu se acordă pensia suplimentară, evidenţiată separat; nu se recunosc mulţi ani de vechime în armată şi nici stagiul de cotizare în sistemul public; pensia de serviciu şi pensia de serviciu pentru limită de vârstă sunt limitate la 65%, respectiv 85% din baza de calcul utilizată; sporul pentru Ordinul „Meritul Militar“ de 10-15-20% din cuantumul pensiei militare este diminuat, pentru că se aplică pensiei de serviciu pentru limită de vârstă plafonată la 85% din baza de calcul, contrar art. 4 din Legea nr. 238/1998; actualizarea nu este transparentă şi nu se ştie dacă este defectuoasă; sunt scoase din baza de calcul, în mod neconstituţional, drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor, pentru care au fost plătite impozite şi contribuţii de asigurări sociale. 11. Cuantumul corespunzător stagiului ulterior de cotizare în sistemul public, evidenţiat separat prin deciziile de pensii anterioare anului 2016, nu mai apare evidenţiat deloc în noile decizii de recalculare, după cum susţine autorul excepţiei. Practic, acest algoritm de calcul elimină mulţi ani de vechime în serviciul militar şi anulează complet stagiul ulterior de cotizare în sistemul public pentru toţi pensionarii militari cu vechime mare în serviciu. 12. În continuare, se susţine că dreptul de proprietate este încălcat, întrucât este confiscat cuantumul pensiei contributive. 13. Militarilor care, după trecerea în rezervă, au mai activat şi în sistemul public le-au fost calculate punctajul mediu anual şi cuantumul pensiei cuvenite, ca urmare a unor stagii de cotizare dobândite pe bază de contributivitate, stabilindu-se pentru această perioadă un număr de puncte-pensie şi un cuantum corespunzător de pensie în sistemul public. Autorul apreciază că acesta este un drept legal, dobândit printr-o muncă suplimentară, ulterioară obţinerii dreptului la pensie militară de stat, pe baza unei contribuţii sistematice, la un alt sistem de pensii, sistemul de pensii publice. În noile decizii de recalculare nu este însă stipulat nici punctajul mediu anual stabilit, nici cuantumul cuvenit al pensiei pentru această perioadă şi nicio altă decizie nu a fost eliberată în acest sens. Autorul conchide că în acest fel se încalcă dreptul fundamental de proprietate privată. 14. În final, autorul excepţiei de neconstituţionalitate se raportează la decizii ale Curţii Constituţionale şi ale Înaltei Curţi, precum şi la o lege adoptată de Parlament, vizând măsuri reparatorii privind încălcarea, faţă de diverse categorii profesionale, a principiului egalităţii consacrat de Constituţie şi modul cum trebuie făcută actualizarea pensiei, şi solicită aplicarea lor, prin similitudine, şi în cazul pensiilor militarilor. 15. Tribunalul Bihor - Secţia I civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 16. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 17. Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, nu sunt încălcate dispoziţiile art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât dispoziţiile criticate se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică (minoritate), şi nici prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, în acest sens invocând şi decizii ale Curţii Constituţionale prin care s-au soluţionat critici similare celor ridicate în cauza de faţă. 18. Guvernul mai arată că dispoziţiile criticate nu conţin, în sine, nicio dispoziţie cu caracter retroactiv şi nici nu rezultă din vreunul dintre textele criticate că acestea ar urmări să producă efecte retroactive, astfel încât nu se justifică critica întemeiată pe dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. 19. Guvernul mai arată, în final, că nu se încalcă nici dreptul fundamental de proprietate, invocând, în susţinere, jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 20. Avocatul Poporului arată că dispoziţiile criticate nu încalcă art. 15 alin. (2), invocând în sprijinul acestei opinii jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Cu referire la pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale potrivit căreia situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a acestora. 21. Cu referire la critica întemeiată pe încălcarea dreptului de proprietate privată, Avocatul Poporului arată că modificarea modului de calcul al pensiei de serviciu s-a realizat înainte de intrarea în vigoare a legii, astfel încât intervenţia legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câştigate, pensiile calculate în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării. În al doilea rând, pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la acest principiu care stă la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu se plătesc din bugetul asigurărilor sociale - constituit din contribuţiile individuale, ci de la bugetul de stat [art. 5 alin. (2) din Legea nr. 223/2015]. Or, conchide Avocatul Poporului, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul păstrării în plată a cuantumului cel mai favorabil al pensiei vizează numai pensiile întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca un drept câştigat. 22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile scrise depuse, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 lit. f) şi i), art. 25 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 60 alin. (1), art. 77, art. 108, art. 109 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care au următorul cuprins: - Art. 3: „În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: […] f) vechime cumulată - perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii; […] i) stagiu de cotizare - perioada în care persoanele prevăzute la lit. a)-c) au datorat/plătit contribuţii de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii;“; – Art. 25 alin. (1): „Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16-18 şi 32 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.“; – Art. 28 alin. (1): "(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer; b) compensaţiile lunare pentru chirie; c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană; d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament; e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă; h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia; n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român; o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare; p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor." – Art. 29 alin. (1) lit. b): „Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: […] b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.“; – Art. 30: „Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.“; – Art. 60 alin. (1): "(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel: a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi; b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi." – Art. 77: „Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii şi care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.“; – Art. 108: „Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de: a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani; c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.“; – Art. 109 alin. (1) şi (6): „(1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi. […] (6) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.“ 25. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 15 privind universalitatea, art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată, precum şi art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, cu titlu prealabil, că, potrivit art. 1 din Legea nr. 223/2015, „Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.“ Destinatarii acestei legi sunt menţionaţi în definiţiile termenilor care se regăsesc în dispoziţiile art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015: „a) militar - cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat pe bază de contract, precum şi preotul militar, aşa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar; b) poliţist - funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare; c) funcţionar public cu statut special - funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare încadrat în Ministerul Justiţiei sau în unităţi subordonate acestuia, astfel cum este definit de Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată“. Cu alte cuvinte, începând cu 1 ianuarie 2016, data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, pensiile acestor categorii de persoane sunt reglementate în sistemul pensiilor militare de stat, în mod distinct de sistemul unitar de pensii publice, reglementat prin Legea nr. 263/2010. Din perspectiva art. 51 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea mai multor pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru obţinerea uneia dintre acestea“, pensiile militare de stat fac parte din categoria pensiilor de serviciu, reglementate de o lege cu caracter special, respectiv Legea nr. 223/2015 [pentru noţiunile de pensie de serviciu şi legi cu caracter special a se vedea şi dispoziţiile art. 117, art. 154 alin. (1) şi art. 175 alin. (2) din Legea nr. 263/2010]. 27. Curtea reţine că Legea nr. 223/2015 nu este prima reglementare prin care pensiile, cel puţin ale unora dintre destinatarii săi, sunt reglementate în mod distinct de pensiile din sistemul public. Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) al Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, intrată în vigoare la data de 1 aprilie 2001 [art. 87 al acesteia], „Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru cadrele militare este garantat de stat şi se exercită în condiţiile prezentei legi“, iar, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, „Dispoziţiile prezentei legi se aplică funcţionarilor publici cu statut special din unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumiţi în continuare poliţişti, care se supun prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.“ Ulterior, potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militare de stat, precum şi pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, stabilite în baza Legii nr. 164/2001 şi, respectiv, a Legii nr. 179/2004, au devenit pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare. Suprimarea regimului distinct al pensiilor prevăzute de art. 1 din Legea nr. 119/2010 şi, ca atare, integrarea acestora în sistemul public de pensii s-au realizat prin recalcularea lor impusă prin dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 119/2010, potrivit cărora „Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare“. 28. Curtea Constituţională a respins, într-un număr semnificativ de decizii, criticile ridicate împotriva acestor măsuri, atât în cadrul realizării controlului a priori de constituţionalitate a Legii nr. 119/2010, cât şi ulterior, prin respingerea excepţiilor de neconstituţionalitate. Astfel, în Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reţinut, din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituţie, că textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor, şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita. 29. De asemenea, dispoziţiile Legii nr. 119/2010 au fost constatate a fi constituţionale în raport cu dispoziţiile art. 44 din Constituţie şi cu prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dar şi cu art. 47 alin. (1), art. 53 şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie. Prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, Curtea a statuat că pensia de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat [a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau art. 180^1 din Legea nr. 19/2000]. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plăteşte de la bugetul de stat (a se vedea Legea nr. 164/2001). Se observă că şi în cazul noii reglementări oferite pensiilor militare de stat, întregul cuantum al pensiei de serviciu, în mod similar cu Legea nr. 164/2001, este suportat de la bugetul de stat [a se vedea, în acest sens, dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1)“]. Curtea a mai statuat că dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat. Sub acest aspect, în Decizia nr. 327 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 29 august 2013, Curtea a constatat că atâta vreme cât nu are o consacrare constituţională nu se poate vorbi de un drept fundamental la pensia de serviciu. 30. Curtea reţine că Legea nr. 263/2010 a abrogat atât Legea nr. 19/2000, cât şi legile speciale, Legea nr. 164/2001 şi, respectiv Legea nr. 179/2004. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, prin care pensiile militare de stat au fost, din nou, reglementate în mod distinct, au fost abrogate şi dispoziţiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 care dispuneau că acestea se vor integra sistemului public de pensii [a se vedea dispoziţiile art. 124 lit. a) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: a) art. 1 lit. a) […] din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010;“. 31. Dispoziţiile Legii nr. 223/2015 sunt aplicabile tuturor destinatarilor săi ale căror drepturi la pensie se deschid ulterior intrării sale în vigoare, adică ulterior datei de 1 ianuarie 2016. În ceea ce îi priveşte pe cei ale căror drepturi la pensie s-au deschis înainte de data de 1 ianuarie 2016, dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 dispun că „Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi ...“, iar dispoziţiile art. 110 din Legea nr. 223/2015 dispun că „Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi ...“. 32. Curtea Constituţională, în Decizia nr. 290 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 16 august 2004, a clarificat raţiunea avută în vedere de legiuitor prin dispunerea unor astfel de măsuri de recalculare a pensiilor anterioare datei intrării în vigoare a noii legi. Astfel, Curtea a statuat că o nouă legislaţie referitoare la pensii nu se aplică în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislaţiei anterior în vigoare. O asemenea aplicare ar însemna o extindere a incidenţei actului normativ asupra unor situaţii din trecut, care ar avea efect retroactiv şi ar contraveni dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Curtea a stabilit că Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat prevedea, pentru motive de echitate, ca măsuri de protecţie socială recalcularea şi recorelarea pensiilor anterior stabilite, procedură prin aplicarea căreia se urmăreşte înlăturarea, în timp, a discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi după intrarea în vigoare a noii reglementări [a se vedea dispoziţiile art. 79 alin. (1) şi art. 80 din Legea nr. 164/2001 care aveau un conţinut similar celui al dispoziţiilor art. 109 şi art. 110 din Legea nr. 223/2015]. Existenţa unor asemenea discrepanţe nu îndreptăţeşte însă calificarea reglementării ca fiind discriminatorie şi, prin aceasta, neconstituţională, esenţială fiind voinţa legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, şi nu dintr-o dată, ceea ce, pentru raţiuni evidente, nu este practic posibil. 33. Clarificările prealabile de mai sus sunt necesare soluţionării prezentei excepţii, întrucât autorul excepţiei de neconstituţionalitate face parte din categoria de persoane ale căror pensii sunt supuse recalculării, potrivit Legii nr. 223/2015. Aşa fiind, ţinând cont de faptul că recalcularea pensiilor este o măsură care urmăreşte înlăturarea, în timp, a discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi după intrarea în vigoare a noii reglementări, Curtea îşi menţine practica anterioară şi constată netemeinicia criticilor formulate în prezenta cauză. 34. Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate face parte dintr-o categorie de pensionari căreia îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului.“ Aceste dispoziţii legale îi protejează pe pensionarii titulari ai pensiilor recalculate în temeiul Legii nr. 223/2015 de eventualele consecinţe ale scăderii cuantumului pensiei aflate în plată la data intrării acesteia în vigoare, respectiv data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, câtă vreme categoriei din care face parte şi autorul excepţiei îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 223/2015, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 35. Curtea reaminteşte că legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor. Astfel, printr-o jurisprudenţă constantă, de exemplu în Decizia nr. 752 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, paragraful 15, Curtea a reţinut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum şi indexarea acestora nu se pot stabili decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. În acest sens sunt, de exemplu, şi deciziile nr. 105 din 22 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005, nr. 356 din 23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004, nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, nr. 656 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 23 iunie 2009, nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, nr. 851 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 5 aprilie 2018, sau nr. 651 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015. 36. Cu referire, în mod deosebit, la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu Hotărârea din 2 martie 2006, pronunţată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. 37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Pele în Dosarul nr. 35/111/2017 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 3 lit. f) şi i), art. 25 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 60 alin. (1), art. 77, art. 108, art. 109 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 noiembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
