Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Florin Orestin Pircu în Dosarul nr. 6.393/94/2019 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.400D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.585D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Buftea - Secţia civilă în Dosarul nr. 6.403/94/2019 al acestei instanţe. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.585D/2019 la Dosarul nr. 2.400D/2019, care este primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 198 din 7 aprilie 2022. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 3 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 6.393/94/2019, şi Încheierea din 19 august 2019, pronunţată în Dosarul nr. 6.403/94/2019, Judecătoria Buftea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Florin Orestin Pircu şi, respectiv, de Judecătoria Buftea - Secţia civilă, din oficiu, în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3), precum şi prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens arată că, prin instituirea unui termen de 5 ani în care urmează să fie executate obligaţiile stabilite prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, se aduce atingere dreptului creditorului la soluţionarea în termen rezonabil a procesului civil, atât timp cât faza de executare silită a hotărârilor judecătoreşti face parte integrantă din procesul civil, astfel cum s-a reţinut în mod constant în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului - spre exemplu, Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunţată în Cauza Ruianu împotriva României, paragraful 66. 9. Spre deosebire de cele reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa anterioară, autorii excepţiei arată că, în privinţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, nu este îndeplinită condiţia referitoare la termenul rezonabil de executare integrală a obligaţiei. Astfel, spre deosebire de reglementările anterioare, care prevedeau un termen de executare integrală de 3 ani, în ipoteza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 se instituie un termen de 5 ani de la data la care hotărârea dobândeşte putere executorie. Or, o perioadă de 5 ani, prin întinderea sa, este de natură să pună în discuţie prin sine însăşi caracterul rezonabil al termenului. 10. Mai mult decât atât, se impune observaţia că în primii 3 ani se realizează plata a mai puţin de jumătate din creanţă, respectiv 40% din valoarea totală a sumelor datorate, cea mai semnificativă tranşă - de 35% - fiind, de altfel, ultima programată, ceea ce nu reprezintă o măsură de eşalonare, ci o veritabilă măsură de amânare la plată, având în vedere că partea semnificativă a creanţei urmează să fie executată după 4 ani. 11. Totodată, deşi se instituie un mecanism menit să realizeze conservarea valorii creanţei, instanţa apreciază că acest mecanism nu este unul efectiv în vederea garantării executării integrale şi cu aceeaşi valoare economică a creanţei pentru creditor, dată fiind perioada îndelungată - 5 ani - când este preconizată executarea integrală, respectiv 4 ani pentru o executare de peste jumătate. Or, chiar în prezenţa mecanismului matematic de actualizare a creanţei, astfel cum este instituit, executarea efectivă a creanţei nu este la adăpost de incertitudinea inerentă unui termen de 5 ani ce planează asupra condiţiilor socioeconomice sau chiar asupra speranţei de viaţă a creditorului. Astfel, prelungirea îndelungată a plăţii considerabile a creanţei - a cincea tranşă anuală a creanţei fiind de 35% - imprimă un risc apreciabil asupra executării utile a creanţei pentru creditor şi totodată este de natură să creeze acestuia percepţia inutilităţii dreptului câştigat în instanţă. 12. De asemenea, în alegerea termenului de 5 ani şi a cuantumului tranşelor, cu accent pe ultimele două tranşe anuale, legiuitorul delegat nu a invocat motive care să justifice în mod rezonabil această opţiune, respectiv nu a arătat de ce alte măsuri, eventual alegerea unei perioade mai scurte - spre exemplu, 3 ani, aşa cum s-a întâmplat în cazurile anterioare analizate de Curte - sau o reaşezare a cuantumului tranşelor, nu sunt măsuri posibile. 13. Judecătoria Buftea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.400D/2019, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată de Florin Orestin Pircu este întemeiată. 14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 15. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale pentru aceleaşi motive invocate de autorii excepţiei. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: - Art. 6: "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, se va realiza astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.(2) Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2018, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.(5) La sumele actualizate în condiţiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).“" 19. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind procesul echitabil. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al excepţiei de neconstituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 10 februarie 2022, paragrafele 22-24, Curtea, făcând trimitere la jurisprudenţa sa anterioară, a reţinut că prin dispoziţiile de lege criticate nu se refuză executarea hotărârilor judecătoreşti, ci, din contră, aceasta se recunoaşte şi legiuitorul îşi ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile şi obiectivelor stabilite în actul normativ contestat. Este adevărat că prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, Curtea a reţinut că procesul civil parcurge două faze: judecata şi executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forţei de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia. Însă, aşa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, reglementarea criticată nu este o măsură prin care se interzice nici măcar temporar executarea unei hotărâri judecătoreşti. Totodată, aşa cum a reţinut Curtea prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, este adevărat că autorităţile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătoreşti îndreptate împotriva sa, dar, în situaţii de excepţie, cum ar fi îndatorare excesivă, încetare de plăţi, dificultăţi financiare deosebite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa constantă, a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiţie, cât şi dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii). Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eşalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi băneşti nu este interzisă în niciun mod de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica. 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele Deciziei nr. 716 din 2 noiembrie 2021 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florin Orestin Pircu în Dosarul nr. 6.393/94/2019 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă şi, respectiv, de Judecătoria Buftea - Secţia civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 6.403/94/2019 al acestei instanţe şi constată că dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Buftea - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 martie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
