Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 405 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Tudora Velici, prin mandatar Emil Prundurel, în Dosarul nr. 1.303/787/2016 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.010D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, şi în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 8 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.303/787/2016, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 405 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Tudora Velici, prin mandatar Emil Prundurel, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că prevederile legale sunt neconstituţionale, întrucât nu ţin cont de dispoziţiile art. 434 din Codul de procedură civilă, dispoziţii care prevăd că hotărârile judecătoreşti au forţa probantă a unui înscris autentic. De altfel, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate propune o nouă formulare pentru art. 405 din Codul de procedură civilă, şi anume: „Nulitatea unei hotărâri nu poate fi cerută decât prin căile de atac prevăzute de lege, în afară de cazul când se încalcă flagrant legea, ordinea socială şi bunele moravuri, regulile din materia actului juridic.“ 6. Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa arată că art. 405 din Codul procedură civilă consacră principiul potrivit căruia nulitatea unei hotărâri nu poate fi cerută decât prin intermediul căilor de atac. Aceasta înseamnă, pe de o parte, că în materia nulităţii hotărârilor nu sunt incidente dispoziţiile art. 178 referitoare la mijloacele de invocare a nulităţii actelor de procedură, iar pe de altă parte, că o hotărâre judecătorească, oricât de criticabilă ar fi, nu poate forma obiectul unei cereri în anulare precum un contract. 7. Consacrarea legislativă a acestui principiu nu încalcă în niciun fel principiul supremaţiei legii, părţile având posibilitatea exercitării căilor de atac ordinare şi extraordinare reglementate de Codul de procedură civilă. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, se arată că accesul liber la justiţie semnifică faptul că orice persoană se poate adresa instanţelor judecătoreşti pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus niciunei condiţionări. 10. Guvernul mai menţionează jurisprudenţa relevantă a instanţei de contencios constituţional, respectiv Decizia nr. 37 din 15 ianuarie 2008 şi Decizia nr. 1.122 din 23 septembrie 2010. 11. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Se arată că, din modul în care autoarea a înţeles să expună criticile de neconstituţionalitate, rezultă că, în fapt, aceasta este nemulţumită de actuala formă a textului legal. Astfel, din actul de sesizare a instanţei de contencios constituţional rezultă că aceasta apreciază că art. 405 din Codul de procedură civilă ar trebui să aibă o altă formulare. Or, în realitate, se urmăreşte modificarea soluţiei legislative, prin completarea textului legal. Însă modificarea şi completarea legii reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului. 12. Se arată, totuşi, că o hotărâre judecătorească, oricât de criticabilă ar fi, nu poate forma obiectul unei cereri în anulare, iar actuala reglementare nu este de natură a aduce atingere normelor constituţionale indicate. Ca atare, prin exerciţiul căilor de atac prevăzute de lege se recunoaşte părţilor posibilitatea de a provoca o nouă analiză a procesului, în cazul în care sunt constatate erori de judecată, context în care se poate solicita nulitatea unei hotărâri judecătoreşti. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 405 din Codul de procedură civilă, dispoziţii care au următorul cuprins: „Nulitatea unei hotărâri nu poate fi cerută decât prin căile de atac prevăzute de lege, în afară de cazul când legea prevede în mod expres altfel.“ 16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (2) privind egalitatea în faţa legii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi în art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 540 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 15 august 2007, a constatat că Legea fundamentală nu cuprinde prevederi care să stabilească căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, stabilind în art. 129 că acestea se exercită „în condiţiile legii“. Accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Reglementările internaţionale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicţie sau la toate căile de atac prevăzute de legislaţiile naţionale. 18. Curtea mai constată că, pe de o parte, prevederile legale criticate contribuie la securitatea raporturilor juridice, prin stabilirea unei norme de principiu care enunţă faptul că o hotărâre judecătorească se bucură de legalitate atât timp cât nu a fost contestată în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, în afară de cazul când legea prevede în mod expres altfel. Aspectele privind nulitatea unei hotărâri judecătoreşti trebuie invocate în cadrul procesului, prin exercitarea căilor de atac reglementate de lege. Pe de altă parte, trebuie menţionat faptul că legiuitorul a lăsat posibilitatea părţii interesate să identifice şi să pună în dezbatere în cadrul căilor de atac acele aspecte care duc la concluzia că o hotărâre judecătorească a fost dată cu încălcarea normelor legale. În acest fel, s-a reuşit stabilirea unui echilibru între apărarea stabilităţii raporturilor juridice şi stabilirea adevărului judiciar. 19. Totuşi, în modul de formulare al pretinselor critici de neconstituţionalitate, rezultă că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate urmăreşte modificarea şi completarea textului de lege criticat, în sensul dorit de aceasta. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, această atribuţie excedează competenţei Curţii Constituţionale, excepţia fiind pentru acest motiv inadmisibilă. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 405 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Tudora Velici, prin mandatar Emil Prundurel, în Dosarul nr. 1303/787/2016 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 noiembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
