Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată, din oficiu, în dosarul nr. 1.217/109/2017 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 334D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 335D/2018, nr. 336D/2018, nr. 337D/2018, nr. 338D/2018, nr. 566D/2018, nr. 567D/2018, nr. 636D/2018, nr. 637D/2018, nr. 638D/2018, nr. 639D/2018, nr. 896D/2018, nr. 973D/2018, nr. 974D/2018, nr. 991D/2018, nr. 1.060D/2018, nr. 1.061D/2018, nr. 1.100D/2018, nr. 1.113D/2018, nr. 1.114D/2018 şi nr. 1.352D/2018, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate identice cu cea ridicată din Dosarul nr. 334D/2018 al Curţii Constituţionale. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 335D/2018, nr. 336D/2018, nr. 337D/2018, nr. 338D/2018, nr. 566D/2018, nr. 567D/2018, nr. 636D/2018, nr. 637D/2018, nr. 638D/2018, nr. 639D/2018, nr. 896D/2018, nr. 973D/2018, nr. 974D/2018, nr. 991D/2018, nr. 1.060D/2018, nr. 1.061D/2018, nr. 1.100D/2018, nr. 1.113D/2018, nr. 1.114D/2018 şi nr. 1.352D/2018 la Dosarul nr. 334D/2018, care a fost primul înregistrat. 6. Având cuvântul asupra excepţiei de neconstituţionalitate, reprezentantul Ministerului Public arată că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat asupra excepţiilor invocate prin numeroase decizii, ultima dintre acestea fiind Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019. Solicită menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, apreciind că nu au intervenit elemente de natură să conducă la schimbarea acesteia. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă, prin încheiere, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, în următoarele dosare: în 6 februarie 2018, în Dosarul nr. 1.217/109/2017 - excepţia ridicată din oficiu şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 334D/2018; în 6 februarie 2018, în Dosarul nr. 2.058/109/2017 - excepţia ridicată din oficiu şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 335D/2018; în 6 februarie 2018, în Dosarul nr. 2.075/109/2017 - excepţia ridicată din oficiu şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 336D/2018; în 6 februarie 2018, în Dosarul nr. 2.196/109/2017 - excepţia ridicată din oficiu şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 337D/2018; în 6 februarie 2018, în Dosarul nr. 2.611/109/2017 - excepţia ridicată din oficiu şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 338D/2018; în 5 aprilie 2018, în Dosarul nr. 1.626/109/2017 - excepţia ridicată de Ioana Marcu şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 566D/2018; în 5 aprilie 2018, în Dosarul nr. 5.926/109/2017 - excepţia ridicată de Vasile Baciu şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 567D/2018; în 19 aprilie 2018, în Dosarul nr. 634/109/2017 - excepţia ridicată de Elena Epure şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 636D/2018; în 19 aprilie 2018, în Dosarul nr. 750/109/2017 - excepţia ridicată de Sabina Buda şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 637D/2018; în 19 aprilie 2018, în Dosarul nr. 1.086/109/2017 - excepţia ridicată de Constantin-Ion Bebu şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 638D/2018; în 19 aprilie 2018, în Dosarul nr. 2.369/109/2017 - excepţia ridicată de Ştefania Puica Florea şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 639D/2018; în 31 mai 2018, în Dosarul nr. 4.101/109/2017 - excepţia ridicată de Ilie Niculae şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 896D/2018; în 14 iunie 2018, în Dosarul nr. 3.683/109/2017 - excepţia ridicată de Ioana Zamfir, Marian Zamfir, Silviu Ionuţ Zamfir, în calitate de moştenitori ai reclamantului Ion Zamfir şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 973D/2018; în 14 iunie 2018, în Dosarul nr. 5.198/109/2017 - excepţia ridicată de Vasile Pană şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 974D/2018; în 14 iunie 2018, în Dosarul nr. 4.265/109/2017 - excepţia ridicată de Valeriu Onea şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 991D/2018; în 28 iunie 2018, în Dosarul nr. 5.040/109/2017 - excepţia ridicată de Sanda Glavaciog şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 1.060D/2018; în 28 iunie 2018, în Dosarul nr. 5.945/109/2017 - excepţia ridicată de Nicolae Gheorghe şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 1.061D/2018; în 27 iunie 2018, în Dosarul nr. 4.087/109/2017 - excepţia ridicată de Iulian Niţă şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 1.100D/2018; în 26 iunie 2018, în Dosarul nr. 5.220/109/2017 - excepţia ridicată de Georgeta Dogaru şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 1.113D/2018; în 26 iunie 2018, în Dosarul nr. 5.229/109/2017 - excepţia ridicată de Dumitra Geanta şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 1.114D/2018 şi în 13 septembrie 2018, în Dosarul nr. 5.418/109/2017 - excepţia ridicată de Gheorghe Besliu şi formând obiectul Dosarului Curţii nr. 1.352D/2018. 8. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în litigii aflate în faza procesuală a apelului, având ca obiect obligarea autorităţii administrative la aplicarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, în scopul determinării punctajului mediului anual cuvenit la înscrierea la pensie pentru limită de vârstă şi la plata diferenţelor rezultate din revizuirea calculelor acestui punctaj. În dosarele Curţii nr. 336D/2018, nr. 638D/2018, nr. 896D/2018, nr. 973D/2018, nr. 974D/2018, nr. 1.060D/2018, nr. 1.100D/2018, nr. 1.114D/2018 şi nr. 1.352D/2018, obiectul acţiunii îl reprezintă şi recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea veniturilor şi plata diferenţelor aferente recalculării. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate din oficiu de către Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă, în dosarele Curţii nr. 334D/2018, nr. 335D/2018, nr. 336D/2018, nr. 337D/2018 şi nr. 338D/2018, se arată că indicele de corecţie instituit de art. 170 din Legea nr. 263/2010 reprezintă o măsură de remediere a situaţiei generate de faptul că modul de calcul al pensiilor instituit de Legea nr. 263/2010 este mai dezavantajos decât cel prevăzut de reglementarea anterioară, respectiv Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, abrogată de Legea nr. 263/2010. Având în vedere acest scop, se ridică, în opinia instanţei, întrebarea cine sunt beneficiarii acestui remediu, respectiv dacă reclamanţii aparţin categoriei celor pensionaţi înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 sau categoriei persoanelor pensionate ulterior intrării în vigoare a acestei legi. 10. Persoanele înscrise pentru prima dată la pensie după 1 ianuarie 2011 beneficiază de drepturi de pensie mai mici decât ale celor înscrişi la pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 19/2000. Aceştia din urmă, întrucât nu vor mai trece de la pensia pentru limită de vârstă la o altă categorie de pensie, păstrează în plată drepturile dobândite în condiţii mai avantajoase. Legiuitorul a avut în vedere şi această situaţie atunci când a instituit îndreptăţirea la aplicarea indicelui de corecţie, căci a constatat inegalitatea intervenită ca urmare a schimbării regulilor de calcul al drepturilor de pensie. 11. Nu poate constitui o justificare a înlăturării reclamanţilor de la aplicarea indicelui de corecţie faptul că în trecut s-a încasat o pensie de invaliditate, deoarece scopul art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu este acela de a-i gratifica pe cei care nu au mai fost vreodată pensionari, ci de a acoperi diferenţele de pensie rezultate în minus ca urmare a aplicării unor reguli noi de calcul restrictive sau mai aspre. 12. Conform scopului urmărit de legiuitor, indicele de corecţie se aplică tuturor celor cărora li se calculează drepturile de pensie după regulile noi prevăzute de Legea nr. 263/2010. Din acest motiv nu poate fi reţinută existenţa de situaţii diferite pentru asiguraţi în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum, câtă vreme atât reclamanţii, cât şi cei care s-au pensionat pentru prima dată după 1 ianuarie 2011 au pensii stabilite în baza aceleiaşi legi. Aceleaşi reguli de calcul al pensiei nu pot fi aplicate diferit pensionarilor pentru simplul fapt că au mai beneficiat anterior de drepturi de pensie fie de invaliditate, fie anticipată, stabilite sub imperiul altor reguli, cele ale Legii nr. 19/2000, căci scopul legii este acela de a reface diferenţa de punctaj, şi nu de a acorda indicele de corecţie doar după criteriul vârstei sau al datei pensionării. În caz contrar, sar introduce un criteriu de diferenţiere constând în data iniţială a pensionării, cu consecinţa exceptării de la norma de protecţie contrar voinţei legiuitorului. Asimilând stagiului de cotizare perioadele în care asiguratul a încasat pensie de invaliditate/anticipată, legea a consacrat dreptul trecerii de la aceste categorii de pensii la pensia pentru limită de vârstă. Dacă această trecere are loc în condiţiile altei legi, cum este Legea nr. 263/2010, atunci situaţia este aceea a înscrierii pentru prima dată la pensie în condiţiile impuse de noul act normativ. 13. Instanţa judecătorească mai arată că reclamanţii nu se află în situaţia celor pensionaţi pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 19/2000. Dacă ar fi fost înscrişi la pensie pentru limită de vârstă în condiţiile acestei legi, asupra drepturilor lor de pensie nu mai puteau fi aplicate regulile de calcul ale legii noi, respectiv Legea nr. 263/2010, nici prin revizuire, în baza actelor aflate în dosarul de pensie, nici prin recalculare, în baza actelor doveditoare noi. Ar fi păstrat, deci, în plată drepturi de pensie pentru limită de vârstă mai mari, obţinute la o vârstă mai mică, deoarece recalcularea şi revizuirea drepturilor de pensie nu pot opera decât cu aplicarea regulilor Legii nr. 19/2000. 14. Prin urmare, arată instanţa judecătorească, indicele de corecţie este menit să repare diferenţele băneşti faţă de pensionarii înscrişi la pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 19/2000 ori faţă de cei înscrişi la pensie de invaliditate/anticipată tot în baza Legii nr. 19/2000 şi care nu au fost încă trecuţi la pensie pentru limită de vârstă conform regulilor noi ale Legii nr. 263/2010, toţi aceştia având în plată drepturi de pensie stabilite după reguli mai avantajoase. 15. În opinia instanţei, nu este în discuţie problema datei de la care s-ar acorda indicele de corecţie, ci a îndreptăţirii la acest remediu. Data înscrierii iniţiale la pensie are relevanţă în stabilirea legii sub imperiul căreia au fost determinate drepturile de pensie atât timp cât nu a intervenit trecerea de la o categorie de pensie la alta. Dacă asiguratul este trecut de la pensie de invaliditate la pensie pentru limită de vârstă sau de la pensie anticipată la pensie pentru limită de vârstă, într-un moment în care este în vigoare o altă lege, intervine o înscriere iniţială la pensie sub imperiul legii noi, care are propriile reguli de calcul care vor conduce la drepturi de pensie diferite. 16. Remediul prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 este destinat să fie aplicat tuturor celor supuşi noilor reguli de calcul, astfel încât instanţa consideră că o interpretare a acestuia în sensul că i-ar viza numai pe cei care s-au înscris pentru prima dată la pensie, nu şi pe cei trecuţi de la o categorie de pensie la alta prin schimbarea regulilor de calcul, contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. 17. În punctele de vedere ale părţilor care au ridicat excepţia de neconstituţionalitate în dosarele Curţii nr. 566D/2018, nr. 567D/2018, nr. 636D/2018, nr. 637D/2018, nr. 638D/2018, nr. 639D/2018, nr. 896D/2018, nr. 973D/2018, nr. 974D/2018, nr. 991D/2018, nr. 1.060D/2018, nr. 1.061D/2018, nr. 1.100D/2018, nr. 1.113D/2018, nr. 1.114D/2018 şi nr. 1.352D/2018 se arată că Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 71 din 16 octombrie 2017 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Dacă se aplică, la momentul emiterii deciziei de pensie pentru limită de vârstă, indicele de corecţie conform art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în contextul emiterii unei decizii de pensionare anticipată sub imperiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, decizie care nu a fost niciodată pusă în plată?“, prin care s-a stabilit că indicele de corecţie se aplică persoanelor al căror drept iniţial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii, are în vedere exclusiv pensia anticipată, şi nicidecum pensia de invaliditate. 18. Având în vedere că indicele de corecţie este un remediu pentru situaţia generată de faptul că modalitatea de calcul al punctajului mediu anual prevăzută de Legea nr. 263/2010 este mai dezavantajoasă decât modalitatea de calcul al pensiei în sistemul Legii nr. 19/2000, precum şi faptul că înscrierea la pensie a celor care au obţinut pensie de invaliditate anterior Legii nr. 263/2010 se face în conformitate cu aceasta, autorii apreciază că de indicele de corecţie trebuie să beneficieze şi această categorie de pensionari. Sintagma indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie din art. 170 din Legea nr. 263/2010 trebuie interpretată în sensul acordării acestuia celor care au fost înscrişi pentru prima oară la pensie pentru munca depusă şi limita de vârstă, întrucât, dacă se procedează altfel, cei care se pensionează la limită de vârstă după ce au beneficiat de o pensie de invaliditate vor avea un punctaj mediu anual cu mult mai mic faţă de cei care s-au pensionat la limită de vârstă începând cu data de 1 ianuarie 2011 (şi care nu au avut pensie de invaliditate). În cazul ambelor categorii, punctajul mediu anual este determinat prin utilizarea unui stagiu de cotizare conform anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010. 19. Prin neacordarea indicelui de corecţie ambelor categorii de pensionari se ajunge la diminuarea punctajului mediu anual şi a pensiei lunare, ca urmare a inegalităţii de tratament instituite de art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, situaţie care nu este compensată de acordarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, întrucât acest indice nu se aplică de la data începerii creşterii vârstei standard de pensionare şi se calculează pe baza unor indicatori fără nicio legătură cu majorarea continuă a duratei stagiului complet de cotizare. Or, dacă s-ar fi urmărit compensarea devalorizării progresive a contributivităţii, indicele de corecţie prevăzut de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 ar fi trebuit să crească anual faţă de perioada anterioară şi să fie cel puţin egal cu indicele de creştere a duratei stagiului complet de cotizare. Ţinând seama însă de opiniile prezentate la data adoptării legii, precum şi de toate inovaţiile restrictive aduse de Legea nr. 263/2010, rezultă că indicele de corecţie este necesar şi rezonabil, în compensarea facilităţilor de calcul şi a corecţiilor pozitive ale punctajelor, instituite de Legea nr. 19/2000, de care au beneficiat cei pensionaţi anterior (inclusiv convertirea în puncte a valorii pensiilor de 58-85% din media salariului pe 5 ani din ultimii 10 ani de activitate, stabilite în baza Legii nr. 3/1977) şi care se menţin în plată ca drepturi câştigate. 20. De asemenea se arată că legiuitorul trebuie să distingă, pe de o parte, între pensiile pentru limită de vârstă, anticipată şi anticipată parţial, cu privire la care asiguratul are liber arbitru, şi, pe de altă parte, pensia pentru invaliditate, caz în care lipseşte liberul arbitru, intervenind factorul obiectiv, boala. În noţiunea de înscriere iniţială la pensie la care se referă art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu poate fi inclusă şi pensia de invaliditate, deoarece s-ar ajunge la încălcarea principiului egalităţii, întrucât elementul aleatoriu al pierderii capacităţii de muncă nu justifică un tratament diferit între persoanele pentru care legea prevede aceleaşi condiţii de pensionare pentru limită de vârstă. Acest raţionament juridic decurge din Decizia Curţii Constituţionale nr. 680 din 26 iunie 2012, în considerentele căreia se arată că legiuitorul nu poate impune condiţii nerezonabile pentru persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă din cauza bolilor obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură cu munca în privinţa acordării pensiei de invaliditate. În consecinţă, în condiţiile în care art. 170 din Legea nr. 263/2010 s-ar interpreta în sensul că beneficiarii pensiilor de invaliditate, ale căror drepturi de pensie s-au deschis independent de voinţa lor, anterior datei de 1 ianuarie 2011, nu beneficiază, la înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, în temeiul Legii nr. 263/2010, de acordarea indicelui de corecţie, deşi pensia pentru limita de vârstă se calculează din nou conform art. 95 din Legea nr. 263/2010, s-ar încălca dispoziţiile art. 16 şi art. 47 din Constituţie. 21. În opinia instanţei asupra excepţiei ridicate de părţi în dosarele Curţii nr. 566D/2018, nr. 567D/2018, nr. 636D/2018, nr. 639D/2018, nr. 896D/2018, nr. 991D/2018 şi nr. 1.061D/2018 se reţine incidenţa principiului tempus regit actum, la care se face în mod constant referire în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, precum şi a celor constatate în Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014, în sensul că situaţia diferită în care se află două categorii de pensionari sub aspectul stabilirii indicelui de corecţie aplicat punctajului mediu anual, şi anume cei pensionaţi înainte şi după 1 ianuarie 2013, nu poate conduce la contrarietatea prevederilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 cu art. 16 din Constituţie. 22. În continuare, cu referire la invocarea dispoziţiilor art. 47 din Constituţie, instanţa judecătorească îşi exprimă opinia în sensul că exercitarea dreptului la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se stabileşte prin lege şi, ca urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului să modifice sau să completeze legislaţia în materie şi să stabilească în mod concret data la care operează recalcularea, fiind deplin aplicabile dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. 23. În opinia asupra excepţiei ridicate de părţi în dosarele Curţii nr. 637D/2018, nr. 638D/2018, nr. 973D/2018, nr. 974D/2018, nr. 1.060D/2018, nr. 1.100D/2018 şi nr. 1.352D/2018, instanţa judecătorească apreciază că nu se încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2), art. 16, art. 21 şi art. 47 din Constituţie. 24. În opinia asupra excepţiei ridicate de părţi în dosarele Curţii nr. 1.113D/2018 şi nr. 1.114D/2018, instanţa judecătorească formulează punctul de vedere exprimat şi în motivarea excepţiei ridicate din oficiu în dosarele Curţii nr. 334D/2018, nr. 335D/2018, nr. 336D/2018, nr. 337D/2018 şi nr. 338D/2018. 25. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 26. Avocatul Poporului, în dosarele Curţii nr. 636D/2018, nr. 638D/2018, nr. 639D/2018, nr. 1.100D/2018, 1.113D/2018 şi nr. 1.114D/2018, arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii nr. 606 din 6 octombrie 2015 şi nr. 410 din 13 iunie 2017, în sensul constituţionalităţii prevederilor legale criticate. 27. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 28. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 29. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, menţionat în dispozitivele încheierilor de sesizare a Curţii, îl reprezintă dispoziţiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 care au următorul cuprins: „(1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011. (2) Începând cu anul 2013, câştigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. (3) Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie. (3^1) În situaţia în care indicele de corecţie rezultat în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (2) este mai mic decât cel precedent calculat, se păstrează acesta din urmă. (4) Punctajul mediu anual rezultat în urma aplicării indicelui de corecţie reprezintă punctajul mediu anual realizat de asigurat, care se utilizează la determinarea cuantumului pensiei“. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se constată că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate privesc sintagma „înscrierea iniţială la pensie“ din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Prin urmare, în prezenta cauză, Curtea va examina excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „înscrierea iniţială la pensie“ din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. 30. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind liberul acces la justiţie şi art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie. 31. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în litigii, aflate în faza procesuală a apelului, având ca obiect obligarea autorităţii administrative la aplicarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, în vederea determinării punctajului mediu anual cuvenit la înscrierea la pensie pentru limită de vârstă şi la plata diferenţelor rezultate din revizuirea calculelor acestui punctaj. În dosarele Curţii nr. 336D/2018, nr. 638D/2018, nr. 896D/2018, nr. 973D/2018, nr. 974D/2018, nr. 1.060D/2018, nr. 1.100D/2018, nr. 1.114D/2018 şi nr. 1.352D/2018, obiectul acţiunii îl reprezintă şi recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea veniturilor şi plata diferenţelor aferente recalculării. 32. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra sintagmei înscrierea iniţială la pensie din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020, prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma înscrierea iniţială la pensie din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010. 33. Prin această decizie, Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate tratează în mod diferenţiat, pe de o parte, persoanele care au obţinut iniţial o pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000 şi, pe de altă parte, persoanele care au obţinut acelaşi tip de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010. Diferenţa de tratament constă în condiţiile diferite de calcul al pensiei pentru limită de vârstă stabilită, care se acordă, în ambele situaţii, în condiţiile Legii nr. 263/2010 (a se vedea paragraful 27 al Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019). 34. Curtea a conchis că acest tratament îi discriminează pe cei pensionaţi pentru invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, dar care au îndeplinit condiţiile pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. În justificarea acestei soluţii, Curtea a arătat că este legitimă excluderea de la beneficiul indicelui de corecţie a celor care sau pensionat în temeiul Legii nr. 19/2000 şi care au beneficiat de condiţii mai favorabile de pensionare decât cele prevăzute de Legea nr. 263/2010. În schimb, excluderea de la acest beneficiu a celor pensionaţi pentru invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, dar care au îndeplinit condiţiile pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, nu se mai justifică, deoarece aceştia nu beneficiază de niciun avantaj obţinut în temeiul Legii nr. 19/2000. Astfel, Curtea, evocând considerentele Deciziei nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, a statuat că acordarea pensiei de invaliditate este justificată de apariţia unor elemente obiective, aleatorii, ce nu sunt supuse voinţei ori alegerii asiguratului (a se vedea paragrafele nr. 31-34 ale Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019). 35. Cu referire la efectele deciziilor interpretative, în speţă ale Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 prin care a fost stabilită singura interpretare conformă cu Constituţia a sintagmei înscrierea iniţială la pensie din art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea reţine că, în temeiul art. 147 alin. (4) din Constituţie, această interpretare este singura care poate fi avută în vedere de autorităţile învestite, în particular instanţele judecătoreşti, cu sarcina aplicării legii la situaţii de fapt, respectiv a aplicării dispoziţiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 care conţin sintagma înscrierea iniţială la pensie. 36. Curtea observă, cu referire la prezenta excepţie, că obiectul acesteia îl reprezintă prevederile constatate ca fiind neconstituţionale prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019. Mai precis, este criticată interpretarea sintagmei înscrierea iniţială la pensie din art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 care a fost, deja, exclusă din cadrul constituţional prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019. De asemenea, Curtea observă că aceasta a fost pronunţată la un moment ulterior sesizării instanţei constituţionale în prezenta cauză. Prin urmare, devin aplicabile dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“ şi, astfel, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă. 37. Deşi în cauza de faţă Curtea va pronunţa o atare soluţie, se impune precizarea că, în temeiul Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, potrivit art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, dacă litigiile au fost definitiv soluţionate în timp ce excepţia de neconstituţionalitate se afla, spre soluţionare, pe rolul Curţii Constituţionale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 în Monitorul Oficial al României, Partea I. În consecinţă, soluţia procedurală în cauza de faţă nu împiedică, ci, din contră, dă posibilitatea valorificării Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 în condiţiile arătate (a se vedea, în acest sens, mutatis mutandis, şi deciziile nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, sau nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20). 38. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „înscrierea iniţială la pensie“ din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Piteşti - Secţia civilă, precum şi de către Ioana Marcu, Vasile Baciu, Elena Epure, Sabina Buda, Constantin-Ion Bebu, Ştefania Puica Florea, Ilie Niculae, Ioana Zamfir, Marian Zamfir, Silviu Ionuţ Zamfir, în calitate de moştenitori ai reclamantului Ion Zamfir, Vasile Pană, Valeriu Onea, Sanda Glavaciog, Nicolae Gheorghe, Iulian Niţă, Georgeta Dogaru, Dumitra Geanta şi Gheorghe Besliu în dosarele nr. 1.217/109/2017, nr. 2.058/109/2017, nr. 2.075/109/2017, nr. 2.196/109/2017, nr. 2.611/109/2017, nr. 1.626/109/2017, nr. 5.926/109/2017, nr. 634/109/2017, nr. 750/109/2017, nr. 1.086/109/2017, nr. 2.369/109/2017, nr. 4.101/109/2017, nr. 3.683/109/2017, nr. 5.198/109/2017, nr. 4.265/109/2017, nr. 5.040/109/2017, nr. 5.945/109/2017, nr. 4.087/109/2017, nr. 5.220/109/2017, nr. 5.229/109/2017 şi nr. 5.418/109/2017 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
