Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel-Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, excepţie ridicată de SUD EST GROUP - S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 770/44/2015 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 453D/2016. 2. La apelul nominal răspunde pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate avocatul Cosmin Flavius Costaş, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte partea Administraţia Fondului pentru Mediu, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care reiterează motivele de neconstituţionalitate expuse pe larg în notele scrise depuse la dosar. În esenţă, susţine că art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) şi celor ale art. 56 alin. (2) şi arată că, urmare a conţinutului imprecis al textelor criticate, nu reiese clar dacă tipurile de contribuţii la Fondul pentru mediu prevăzute de normele criticate se cumulează sau, dimpotrivă, se exclud. Apreciază că, în măsura în care acestea pot fi aplicate simultan, atunci prevederile legale criticate sunt neconstituţionale şi aduc atingere principiului securităţii juridice şi principiului justei aşezări a sarcinilor fiscale. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că aspectele invocate nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci privesc, pe de o parte, interpretarea pe care Administraţia Fondului pentru Mediu o dă art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, iar, pe de altă parte, criticile formulate prin raportare la dispoziţiile art. 56 alin. (2) din Legea fundamentală prin care autoarea excepţiei tinde la modificarea prevederilor legale, aspecte ce excedează însă competenţei Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 4 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 770/44/2015, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de SUD EST GROUP - S.R.L. din Brăila cu ocazia soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ şi fiscal având ca obiect suspendarea, respectiv anularea unui act administrativ. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 are caracterul unei „norme speciale“ prin raportare la prevederile art. 9 alin. (1) lit. d) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. Arată astfel că este real faptul că pentru ambalaje trebuie îndeplinite obiective de valorificare (reciclare şi recuperare), iar textul art. 9 alin. (1) lit. d) taxează/sancţionează neîndeplinirea acestor obiective, fiind vorba, în principiu, despre o răspundere de tip subiectiv. În schimb, în cazul ecotaxei prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. q), există o răspundere de tip obiectiv, şi anume obligaţia de plată subzistă independent de îndeplinirea oricărui obiectiv de valorificare, ea neputând fi redusă sau înlăturată prin reciclarea sacoşelor. Or, apreciază autoarea excepţiei, cele două tipuri de răspundere nu pot fi combinate, ci, dimpotrivă, se exclud. În acest context, susţine că interpretarea pe care Administraţia Fondului pentru Mediu o dă art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) şi art. 56 alin. (2). 7. Apreciază totodată că legislaţia naţională primară este cu totul imprevizibilă, fiind neclar dacă tipurile de contribuţii la Fondul pentru mediu prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 se cumulează, iar în măsura în care cele două texte pot fi aplicate simultan, atunci prin reglementarea criticată se aduce atingere dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din Constituţie. 8. Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că reglementarea legală criticată nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate. Astfel, în ceea ce priveşte instituirea contribuţiilor prevăzute de dispoziţiile criticate, instanţa de judecată apreciază că aceasta reprezintă o modalitate prin care a fost adusă la îndeplinire obligaţia pozitivă a statului de a asigura un cadru legal adecvat pentru exercitarea dreptului la un mediu sănătos. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi arată că, din examinarea criticilor de neconstituţionalitate formulate, se constată că aceasta invocă faptul că „nu reiese clar dacă tipurile de contribuţii la Fondul de Mediu de la lit. d) şi de la lit. q) se cumulează“. Or, o asemenea critică priveşte, în concret, modul de aplicare a legii de către Fondul de mediu, iar eventualele abuzuri la care se referă autoarea excepţiei constituie aspecte de aplicare a legii care intră în competenţa instanţelor judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului prezent, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105 din 25 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2006, care au următorul cuprins: art. 9 alin. (1) "Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din: […] d) o contribuţie de 2 lei/kg, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate, care distribuie pentru prima dată pe piaţa naţională ambalaje de desfacere, şi de operatorii economici care închiriază, sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare prevăzute în anexa nr. 3 şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare; [...] q) ecotaxa, în valoare de 0,1 lei/bucată, aplicată pungilor şi sacoşelor pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, fabricate din materiale obţinute din resurse neregenerabile definite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, încasată de la operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de ambalaje de desfacere. Ecotaxa se evidenţiază distinct pe documentele de vânzare, iar valoarea acesteia se afişează vizibil la punctul de vânzare, în vederea informării consumatorilor finali;“." 14. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) potrivit cărora „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“ şi celor ale art. 56 alin. (2) potrivit cărora „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale“. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, în ceea ce priveşte critica potrivit căreia „nu reiese clar dacă tipurile de contribuţii la Fondul pentru mediu prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d) şi lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 se cumulează“, precum şi susţinerile privind interpretarea „eronată“ pe care Administraţia Fondului pentru Mediu o dă prevederilor mai sus menţionate, Curtea constată că toate acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci constituie, de fapt, aspecte care vizează modalitatea de interpretare şi aplicare a reglementării legale criticate, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, este inadmisibilă. În acest context, Curtea reţine faptul că eventualele greşeli de aplicare a legii sau o interpretare neunitară a acesteia nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, lămurirea unor astfel de aspecte fiind de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. 16. Distinct de cele de mai sus, Curtea reţine că, aşa cum reiese din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, necesitatea emiterii acestui act normativ a fost aceea de a se clarifica regimul juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu şi al atribuţiilor Administraţiei Fondului pentru Mediu în ceea ce priveşte activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea, soluţionarea contestaţiilor şi executarea silită a contribuţiilor datorate la Fondul pentru mediu, în contextul diminuării veniturilor încasate la Fondul pentru mediu. De asemenea, adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă a fost justificată de necesitatea asigurării finanţării proiectelor prioritare privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în plan european. Astfel cum este definit de legiuitorul delegat, Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului şi pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. 17. Prin dispoziţiile legale criticate legiuitorul a impus o taxă/ o contribuţie în cuantum fix de 2 lei/kg şi, respectiv, de 0,1 lei/bucată, datorată de operatorii economici Fondului pentru mediu, aceştia fiind încadraţi de legiuitor în categoria celor care poluează mediul. Curtea apreciază că o atare reglementare reprezintă, de fapt, o modalitate prin care este adusă la îndeplinire obligaţia pozitivă a statului român de a asigura un cadru legal adecvat pentru exercitarea dreptului oricărei persoane la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, astfel cum este prevăzut de art. 35 din Constituţie, normă care prevede totodată faptul că atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător. 18. Totodată, referitor la modalitatea de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d) şi q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea observă că aceasta este detaliată în cuprinsul cap. V şi al cap. XI din Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, astfel cum a fost modificat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2.413/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.064 din 29 decembrie 2016. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. d) şi q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, excepţie ridicată de SUD EST GROUP - S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 770/44/2015 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 februarie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
