Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mircea Ştefan │- judecător │
│Minea │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Federaţia Comisariatul pentru Societatea Civilă - Inspectoratul Judeţean Argeş în Dosarul nr. 10.575/280/2016 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.872D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens se arată că dispoziţiile legale criticate reglementează condiţiile exercitării dreptului de a fi ales şi se alică tuturor candidaţilor înscrişi în competiţia electorală. De asemenea este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 13 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.575/280/2016, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Federaţia Comisariatul pentru Societatea Civilă - Inspectoratul Judeţean Argeş într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe de validare în funcţia de primar, pronunţate de Judecătoria Piteşti. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că este de notorietate că, într-o confruntare electorală, primarul aflat în funcţie are prima şansă într-un sistem cu un singur tur de scrutin; din moment ce textele legale criticate reglementează alegerea într-un singur tur de scrutin, rezultă că are loc o discriminare între titularul curent al funcţiei de primar şi ceilalţi competitori electorali, întrucât are un anume avantaj/ascendent asupra contracandidaţilor săi. În susţinerea acestei afirmaţii este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 2 din 30 iunie 1992, prin care s-a constatat constituţionalitatea limitării dreptului de a candida a prefecţilor şi subprefecţilor în alegerile parlamentare în circumscripţia în care îşi exercită funcţia sau şi-au exercitat-o în ultimele şase luni. 6. Se mai arată că alegerea primarilor prin majoritate relativă, adică într-un singur tur de scrutin, cu excepţia balotajului, a fost legiferată prin Legea nr. 129/2011, iar în expunerea de motive a acesteia au fost invocate două motive în susţinerea soluţiei unui singur tur de scrutin, şi anume: egalitatea de tratament şi criza financiară. 7. Cu privire la primul motiv, se apreciază că acesta este unul fals, invocându-se Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.228 din 18 noiembrie 2008. Având în vedere decizia antereferită, autorul excepţiei de neconstituţionalitate concluzionează că modul de alegere a primarului, instituţie de rang constituţional, trebuie să respecte riguros exigenţele Constituţiei, fiind necesară reglementarea alegerii sale în două tururi de scrutin, spre deosebire de alte instituţii, precum cea a preşedintelui Consiliului judeţean, a cărui alegere poate rămâne la latitudinea exclusivă a legiuitorului ordinar, care nu este ţinut de prevederile Constituţiei să o reglementeze într-un fel anume. 8. Cu privire la cel de-al doilea motiv, se arată că motivul conjunctural care justificase soluţia legislativă cuprinsă în Legea nr. 129/2011 a devenit caduc. Cu toate acestea, legiuitorul a preluat în noua reglementare aceeaşi soluţie legislativă a alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin, fără să ofere nicio explicaţie cu privire la aceasta. 9. Se apreciază că prin alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin nu se asigură reprezentativitatea acestora. Se realizează o paralelă între „instituţiile alese de tip individual“, respectiv Preşedintele României şi primarul, punctându-se faptul că primul este ales în două tururi de scrutin pentru a se asigura reprezentativitatea sa. 10. Faptul că legiuitorul constituţional a lăsat modalitatea de alegere a primarului la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, nu înseamnă că legiuitorul infraconstituţional poate adopta orice soluţie în mod discreţionar. Se invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 471 din 14 noiembrie 2013 prin care aceasta a stabilit, în materia referendumului, că majoritatea necesară pentru luarea unei decizii nu poate fi stabilită în mod discreţionar, iar acest considerent se aplică mutatis mutandis în privinţa alegerii primarilor. 11. Se apreciază că instituţia primarului este unul dintre acele organe prin care poporul român îşi exercită suveranitatea, conform art. 2 din Constituţie. Reprezentativitatea acesteia nu poate fi asigurată prin cea mai redusă majoritate posibilă, cea relativă. Se arată că există trei criterii de garantare a reprezentativităţii, respectiv, cvorum de participare peste 50% (30% în materia referendumului); majoritate de vot simplă în primul tur de scrutin şi majoritate simplă în turul al doilea de scrutin în condiţiile în care în primul tur nu s-a obţinut o asemenea majoritate de vot. Or, niciunul dintre aceste criterii nu se regăseşte în privinţa modului de alegere a primarului, astfel încât nu se asigură reprezentativitatea acestuia. Se ajunge ca un candidat la această funcţie care nu obţine majoritatea simplă să înfrângă voinţa majorităţii din moment ce majoritatea nu l-a votat. 12. Concluzionând, se apreciază că textul legal criticat favorizează primarii în funcţie, impune o ingerinţă excesivă asupra dreptului la vot din moment ce prin efectul său procesul electoral încetează la momentul primului tur de scrutin şi încalcă reprezentativitatea funcţiei, toate acestea echivalând cu încălcarea art. 2, art. 36 alin. (1) şi art. 37 alin. (1) din Constituţie. 13. Tribunalul Argeş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că legiuitorul are prerogativa de a reglementa condiţiile în care se poate exercita în concret dreptul de a fi ales, semnificaţia acestui drept nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile administraţiei publice locale, indiferent de îndeplinirea condiţiilor legale. Dispoziţiile legale criticate nu afectează în niciun fel dreptul cetăţenilor de a alege şi de a fi aleşi în funcţii publice, iar acestea se aplică tuturor candidaţilor, fără discriminări. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 15. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că textul legal criticat nu încalcă prevederile art. 2 alin. (1), art. 36 alin. (1) şi art. 37 alin. (1) din Constituţie, invocându-se Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010. 16. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, sens în care îşi menţine punctele de vedere exprimate şi reţinute în deciziile nr. 246 din 4 mai 2016 şi nr. 292 din 11 mai 2016. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, care au următorul conţinut: "(2) Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.(3) În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie." 20. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 2 alin. (1) privind suveranitatea, art. 36 alin. (1) privind dreptul de vot şi art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, spre deosebire de situaţiile avute în vedere, spre exemplu, prin Decizia nr. 534 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 31 octombrie 2016, unde excepţia a fost ridicată în etapa acceptării candidaturilor, în prezenta cauză, excepţia a fost ridicată în cadrul judecării apelului formulat împotriva hotărârii de validare a primarului, urmare a desfăşurării alegerilor locale la data de 5 iunie 2016. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este admisibilă, textul legal având legătură cu soluţionarea cauzei; în schimb, art. 101 alin. (3) din lege nu are legătură cu soluţionarea cauzei, întrucât, în dosar, nu s-a adus în discuţie vreo situaţie de balotaj, drept care această excepţie de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă ca atare în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 (în sensul celor de mai sus, a se vedea şi Decizia nr. 390 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 8 august 2017, paragraful 31). 22. Cu privire la constituţionalitatea art. 101 alin. (2), Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 390 din 6 iunie 2017, precitată. Prin această decizie, Curtea a statuat că este incontestabil faptul că persoanele care conduc unităţile administrativ-teritoriale, alese prin alegeri libere, periodice şi corecte, în acord cu cerinţele art. 2 alin. (1) din Constituţie, sunt exponenţii suveranităţii poporului, exercitată la nivel naţional sau local. Atât textul art. 2 din Legea fundamentală, cât şi art. 16 alin. (3) şi art. 37 din aceasta nu impun, însă, sub aspectul modalităţii de desfăşurare a alegerilor, niciun fel de sistem electoral. Esenţiale pentru exercitarea suveranităţii naţionale şi respectarea valorilor şi principiilor statului de drept democratic sunt, sub acest aspect, organizarea şi desfăşurarea unor alegeri libere, periodice şi corecte. Legiuitorul constituant nu a impus în corpul Legii fundamentale un anumit sistem electoral, acesta fiind, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a), atributul exclusiv al legiuitorului organic. Astfel, prin lege organică, Parlamentul - organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, îşi exprimă opţiunea pentru un anumit sistem electoral şi îl reglementează. 23. Curtea a reţinut că, în principiu, opţiunea pentru un anume tip de scrutin aparţine legiuitorului, soluţie care rezultă din dispoziţiile art. 62 din Constituţie, care obligă la alegerea prin vot a Parlamentului, lăsând legiuitorului posibilitatea de a stabili, prin lege, tipul sistemului electoral, precum şi modalităţile concrete de organizare şi desfăşurare a scrutinului. 24. Prin aceeaşi decizie, Curtea a observat că în acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 3 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Spre exemplu, prin hotărârile din 2 martie 1987 şi 22 mai 2012, pronunţate în cauzele Mathieu-Mohin şi Clerfayt împotriva Belgiei, paragraful 52, şi, respectiv, Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 şi 84, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul garantat prin art. 3 - Dreptul la alegeri libere, cuprins în Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nu este un drept absolut, iar statele au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral şi a condiţiilor de aplicare a acestuia, fără, însă, a limita drepturile în discuţie atât de mult încât să afecteze esenţa acestora şi să le golească de conţinut. Dispoziţiile menţionate stabilesc obligaţia statelor contractante de a derula alegeri „libere“, „la intervale rezonabile“, „prin scrutin secret“, „în condiţii care să asigure libera exprimare a voinţei poporului“, fără a impune introducerea unui sistem determinat de vot, cum ar fi votul proporţional sau cel majoritar, cu unul sau două tururi de scrutin (Hotărârea din 2 martie 1987, pronunţată în Cauza Mathieu-Mohin şi Clerfayt împotriva Belgiei, paragraful 54, sau Hotărârea din 15 martie 2012, pronunţată în Cauza Sitaropoulos şi Giakoumopoulos împotriva Greciei, paragraful 68). 25. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut, de asemenea, că există numeroase moduri de a organiza şi de a face să funcţioneze sistemele electorale, după cum se constată existenţa unei multitudini de diferenţe între statele contractante în această materie, datorate evoluţiei lor istorice, diversităţii culturale şi de gândire politică, astfel că fiecare stat va „încorpora“ aceste elemente în propria viziune despre democraţie (Hotărârea din 6 octombrie 2005, pronunţată în Cauza Hirst (nr. 2) împotriva Regatului Unit, paragraful 61). Aceeaşi Curte a mai statuat că, pentru a răspunde scopurilor art. 3, orice sistem electoral are a fi apreciat în funcţie de evoluţia politică a unui stat, încât detalii inacceptabile în cadrul unui sistem determinat pot să apară ca justificate în altul, cerinţa esenţială rămânând aceea ca sistemul adoptat să îndeplinească, în esenţă, condiţiile asigurării liberei exprimări a voinţei poporului în alegerea corpului legislativ (Hotărârea din 2 martie 1987, pronunţată în Cauza Mathieu-Mohin şi Clerfayt împotriva Belgiei, paragraful 54). Astfel, niciuna dintre condiţiile impuse, dacă este cazul, nu trebuie să împiedice libera exprimare a poporului cu privire la alegerea corpului legislativ - cu alte cuvinte, ele trebuie să reflecte sau să nu contracareze preocuparea de a menţine integritatea şi eficienţa unei proceduri electorale ce urmăreşte să determine voinţa poporului prin intermediul sufragiului universal (Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunţată în Cauza Yumak şi Sadak împotriva Turciei, paragraful 109). Această alegere, dictată de considerente de ordin istoric şi politic care îi sunt proprii, ţine, în principiu, de domeniul de competenţă exclusivă a statului (Hotărârea din 9 aprilie 2002, pronunţată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei, paragraful 34). 26. Desigur că, indiferent de sistemul electoral sau tipul de scrutin pentru care optează legiuitorul, Curtea Constituţională este competentă să se pronunţe dacă sunt respectate, în reglementarea acestora, principiile şi dispoziţiile Constituţiei (Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012). Reglementarea criticată în prezenta cauză, referitoare la numărul tururilor de scrutin prevăzute pentru alegerea primarilor, nu pune însă în niciun fel în discuţie libera exprimare a voinţei poporului în alegerea reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice locale şi nici dreptul de a fi ales. De altfel, şi art. 3 din primul Protocol adiţional protejează dreptul persoanei de a candida în alegeri în condiţii echitabile şi democratice, indiferent că persoana a câştigat sau pierdut alegerile (Hotărârea din 20 decembrie 2016, pronunţată în Cauza Uspaskich împotriva Lituaniei, paragraful 88). 27. În acest sens, Curtea a constatat că problema legitimităţii şi reprezentativităţii autorităţilor alese constituie un efect al exprimării libertăţii de voinţă a electoratului, iar textul de lege criticat nu reglementează condiţii cu privire la dreptul de a candida sau limitări în privinţa acestuia, neputându-se, astfel, reţine încălcarea art. 2 alin. (1) din Constituţie referitor la suveranitate. Aspectele de fapt relevate, respectiv absenteism electoral sau câştigarea mandatului cu o majoritate mică raportat la numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, nu pot fi apreciate ca fiind motive de natură să nu asigure reprezentativitatea primarului din moment ce toţi cetăţenii îşi pot exprima dreptul de vot, iar cel mai bine clasat candidat în aceste condiţii va câştiga competiţia electorală. 28. Având în vedere cele de mai sus, Curtea nu poate cenzura opţiunea legiuitorului pentru un sistem sau altul de vot, care au funcţionat deopotrivă ulterior intrării în vigoare a Constituţiei, fără a releva, în sine, încălcarea vreunui drept constituţional. Astfel cum Curtea a mai reţinut în jurisprudenţa sa, „excedează competenţei sale cenzurarea opţiunii legiuitorului în favoarea unei soluţii legislative sau a alteia, ambele deopotrivă constituţionale“ (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 748 din 4 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 1 februarie 2016, paragraful 27). 29. De asemenea, Curtea a reţinut că art. 36 alin. (1) din Constituţie nu este incident în cauză, textul legal nereglementând dreptul la vot al cetăţenilor, ci opţiunea pentru un sistem de scrutin sau altul. 30. Neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei antereferite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Federaţia Comisariatul pentru Societatea Civilă - Inspectoratul Judeţean Argeş în Dosarul nr. 10.575/280/2016 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi constată că dispoziţiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Benke Károly -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
