Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) lit. c) şi art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, excepţie ridicată de Eugen Lucan şi Asociaţia „Anticorupţie“, în Dosarul nr. 812/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.479D/2016. 2. La apelul nominal răspunde consilierul juridic Lidia Marin, pentru Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, cu delegaţie la dosar, precum şi consilierul juridic Monica Gabriela Rasquin, pentru Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, cu delegaţie la dosar. Lipsesc autorii excepţiei şi celelalte părţi. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale arată că susţine punctul de vedere depus la dosar prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Precizează că, după înfiinţarea Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale nu mai are calitate procesuală, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2017. 4. Reprezentantul Ministrului Consultării Publice şi Dialogului Social solicită, în esenţă, respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că înşişi autorii excepţiei au menţionat în faţa instanţei care a sesizat Curtea Constituţională că nu vizează o reală neconstituţionalitate a textelor criticate, ci numai faptul că aceste texte le aduc prejudicii. Mai susţine că, în momentul de faţă, excepţia de neconstituţionalitate nici nu mai prezintă interes, deoarece decizia prim-ministrului, a cărei anulare s-a cerut în faţa instanţei de judecată, şi-a produs efectele. 5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece criticile formulate sunt doar aprecieri personale, subiective, ale autorilor excepţiei, fără prezentarea unor argumente juridice, nefiind astfel în prezenţa unei veritabile excepţii de neconstituţionalitate. În subsidiar apreciază că excepţia este neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Sentinţa civilă nr. 2.398 din 11 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 812/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. c) şi art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013, republicată. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Eugen Lucan şi de intervenienta Asociaţia „Anticorupţie“, în cadrul soluţionării acţiunii în contencios administrativ, formulate de Eugen Lucan, în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al Asociaţiei „Angel“, având ca obiect principal anularea Deciziei prim-ministrului nr. 219/2015, prin care a fost desemnat un nou membru al Consiliului Economic şi Social, şi menţinerea Deciziei prim-ministrului nr. 340/2013, prin care reclamantul Eugen Lucan a fost desemnat membru al Consiliului Economic şi Social, în calitate de reprezentant al Asociaţiei „Angel“. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 prevăd sintagma „structuri asociative“, cu „o definiţie informă, care ascunde un interes public“. În acest sens arată că societatea civilă, atât potrivit tradiţiei, cât şi potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, se exprimă prin asociaţii, fundaţii şi federaţii. Or, dispoziţiile de lege criticate folosesc noţiunea de „structuri asociative“, deşi organizaţiile societăţii civile nu pot fi decât asociaţiile şi fundaţiile. Astfel, lipseşte cerinţa de claritate, previzibilitate şi proporţionalitate, legea folosind o definiţie imprecisă, care contravine cadrului legal şi care nu este adecvată şi echitabilă. 8. O altă consecinţă a acestei reglementări injuste este încălcarea principiului general al legalităţii şi a principiului vieţii democratice în activitatea instituţiilor publice. Atât sindicatele, cât şi Consiliul Economic şi Social au un rol, statut şi lege proprie de organizare şi funcţionare. Nu se poate ignora cadrul constituţional şi legal pentru a se crea instituţii care încalcă rolul Consiliului Economic şi Social, de a se asigura dialogul tripartid (care devine bipartid). Se creează o inegalitate evidentă între organizaţiile societăţii civile şi sindicate şi patronate, societatea civilă fiind „din nou ignorată“. Deşi societatea civilă este, de asemenea, lipsită de o definiţie legală (ca şi democraţia, poate fi definită doar funcţional/organizaţional, existând numeroase teorii sociale, economice, politice etc. referitoare la aceste concepte), în mod categoric, sintagma „structuri asociative“ este nelegală. Fără a se transforma într-un legislator pozitiv, Curtea poate aprecia dacă reglementarea este proporţională, fiind cea mai adecvată, justă şi echitabilă reglementare. 9. Cu privire la dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013, autorii excepţiei de neconstituţionalitate arată că, „deşi excede controlului de constituţionalitate“, solicită Curţii să constate că noul plen al Consiliului Economic şi Social nu îşi poate desfăşura activitatea din cauza unui blocaj „fără nicio substanţă, legitimitate, antidemocratic al secţiunii patronale“. O asemenea reglementare nu mai există în România, cu privire la nicio instituţie reprezentativă, şi nici în Uniunea Europeană, fiind antidemocratică, întrucât permite perpetuarea unei situaţii de reprezentare nelegitimă, cauzată de încetarea mandatului, înfrângând principiul legalităţii. Reglementarea criticată este lipsită de cerinţa de claritate, previzibilitate şi proporţionalitate, întrucât nu se prevede un termen de perpetuare a situaţiei de reprezentare anterioară. Se creează inclusiv consecinţe de inegalitate în faţa legii, deoarece membrii care sunt nou desemnaţi nu îşi pot îndeplini mandatul. 10. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, neexistând argumente de natură a conduce la contrarietatea prevederilor legale criticate cu dispoziţiile constituţionale invocate. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece, din argumentele expuse, rezultă că acestea sunt de fapt doar nişte aprecieri personale, subiective, fără a fi argumente juridice care să susţină o contrarietate între normele legale criticate şi dispoziţiile Constituţiei. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente la şedinţa publică, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în actul de sesizare, îl constituie prevederile art. 11 alin. (2) lit. c) şi ale art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 2 octombrie 2015, cu următorul conţinut: - Art. 11 alin. (2) lit. c): „Desemnarea membrilor Plenului Consiliului Economic şi Social se face după cum urmează: […] c) 15 membri, reprezentând structuri asociative ale societăţii civile, numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Reprezentanţii societăţii civile vor fi propuşi, conform modelului Comitetului Economic şi Social European, din următoarele structuri ale societăţii civile: organizaţii ale drepturilor omului, inclusiv ale drepturilor femeilor, tineretului şi copiilor; organizaţii centre de resurse; organizaţii din domeniul sănătăţii şi ale persoanelor cu dizabilităţi; organizaţii pentru servicii sociale şi eradicarea sărăciei; organizaţii de mediu şi probleme legate de mediul rural; asociaţii academice, profesionale, pentru protecţia consumatorului; organizaţii ale economiei sociale; organizaţii cooperatiste ale profesiunilor liberale; organizaţii ale agricultorilor; organizaţii ale pensionarilor; organizaţiile comunităţilor locale şi alte organizaţii neguvernamentale cu activităţi în domeniile de competenţă ale Consiliului Economic şi Social.“; – Art. 16 alin. (2): „Până la data constituirii noului plen al Consiliului Economic şi Social, plenul anterior îşi continuă activitatea.“ 16. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2017 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 şi a art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 29 martie 2017, având în prezent următorul conţinut: „Desemnarea membrilor Plenului Consiliului Economic şi Social se face după cum urmează: […] c) 15 membri reprezentând societatea civilă, constituind partea societăţii civile, numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social în conformitate cu prevederile art. 12, din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor, comunităţii ştiinţifice şi academice, organizaţiilor de agricultori, organizaţiilor de pensionari, organizaţiilor comunităţilor locale, asociaţiilor care reprezintă familia şi persoanele cu dizabilităţi şi al altor organizaţii neguvernamentale cu activităţi în domeniile de competenţă ale Consiliului Economic şi Social.“ De asemenea, ulterior invocării excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013 au fost abrogate prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 30 iunie 2016. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Aşadar, cu privire la dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. c), Curtea observă că, deşi nu a mai fost preluată soluţia legislativă criticată, şi anume sintagma „structuri asociative“, atât aceste dispoziţii, cât şi cele ale art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013, abrogate, îşi produc în continuare efectele juridice, deoarece acestea erau în vigoare la momentul emiterii Deciziei prim-ministrului nr. 219/2015, decizie a cărei anulare constituie obiectul cauzei de contencios administrativ în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. În concluzie, Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. c) şi art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013, în forma avută anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2017. 17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, cu referire la art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit legii sale de organizare şi funcţionare, Consiliul Economic şi Social este organismul consultativ al Parlamentului şi al Guvernului României, în următoarele domenii de specialitate: politicile economice; politicile financiare şi fiscale; relaţiile de muncă, protecţia socială, politicile salariale şi egalitatea de şanse şi de tratament; agricultură, dezvoltare rurală, protecţia mediului şi dezvoltare durabilă; protecţia consumatorului şi concurenţă loială; cooperaţie, profesii liberale şi activităţi independente; drepturi şi libertăţi cetăţeneşti; politicile în domeniul sănătăţii; politicile în domeniul educaţiei, tineretului, cercetării, culturii şi sportului. Consiliul Economic şi Social este o instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel naţional dintre organizaţiile patronale, organizaţiile sindicale şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor neguvernamentale ai societăţii civile. Atribuţiile Consiliului Economic şi Social sunt următoarele: avizează proiectele de acte normative din domeniile de specialitate prevăzute de lege, iniţiate de Guvern, precum şi propunerile legislative ale deputaţilor şi senatorilor, invitând iniţiatorii la dezbaterea actelor normative; elaborează, la solicitarea Guvernului, a Parlamentului sau din proprie iniţiativă, analize şi studii privind realităţile economice şi sociale; semnalează Guvernului sau Parlamentului apariţia unor fenomene economice şi sociale care impun elaborarea unor noi acte normative. Potrivit art. 11 din Legea nr. 248/2013, în forma actuală, Plenul Consiliului Economic şi Social este constituit dintr-un număr de 45 de membri, iar desemnarea acestora se face după cum urmează: 15 membri numiţi de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, constituind partea patronală, 15 membri numiţi de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, constituind partea sindicală, şi 15 membri reprezentând societatea civilă, constituind partea societăţii civile, numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social, din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor, comunităţii ştiinţifice şi academice, organizaţiilor de agricultori, organizaţiilor de pensionari, organizaţiilor comunităţilor locale, asociaţiilor care reprezintă familia şi persoanele cu dizabilităţi şi al altor organizaţii neguvernamentale cu activităţi în domeniile de competenţă ale Consiliului Economic şi Social. Potrivit art. 14 din lege, mandatul de membru al Plenului Consiliului Economic şi Social este de 4 ani şi poate fi reînnoit. 19. Cu privire la dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013, în forma avută anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2017, autorii excepţiei susţin, în esenţă, că sintagma „structuri asociative“ este lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece societatea civilă, atât potrivit tradiţiei, cât şi potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, se exprimă prin asociaţii, fundaţii şi federaţii. Curtea reţine că, ulterior modificării aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2017, noţiunea de „structuri asociative“ din cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 a fost eliminată, textul în forma actuală prevăzând că cei 15 membri reprezentând societatea civilă, constituind partea societăţii civile, sunt numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social, din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor, comunităţii ştiinţifice şi academice, organizaţiilor de agricultori, organizaţiilor de pensionari, organizaţiilor comunităţilor locale, asociaţiilor care reprezintă familia şi persoanele cu dizabilităţi şi al altor organizaţii neguvernamentale cu activităţi în domeniile de competenţă ale Consiliului Economic şi Social. 20. Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013, în forma avută anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2017, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale privind dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate fi dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). Totodată, prin Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragrafele 22 şi 23, Curtea Constituţională a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului despre care este vorba şi de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilităţii legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru Pidhorni împotriva României, paragraful 35, şi Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunţată în Cauza Sud Fondi SRL şi alţii împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. 21. Aplicând aceste considerente la speţa de faţă, Curtea reţine că, potrivit textului de lege criticat, Plenul Consiliului Economic şi Social este compus şi din 15 membri, reprezentând structuri asociative ale societăţii civile, numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Art. 11 alin. (2) lit. c) teza a doua din Legea nr. 248/2013, în forma avută anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2017, precizează cu claritate că reprezentanţii societăţii civile vor fi propuşi, conform modelului Comitetului Economic şi Social European, din următoarele structuri ale societăţii civile: organizaţii ale drepturilor omului, inclusiv ale drepturilor femeilor, tineretului şi copiilor; organizaţii centre de resurse; organizaţii din domeniul sănătăţii şi ale persoanelor cu dizabilităţi; organizaţii pentru servicii sociale şi eradicarea sărăciei; organizaţii de mediu şi probleme legate de mediul rural; asociaţii academice, profesionale, pentru protecţia consumatorului; organizaţii ale economiei sociale; organizaţii cooperatiste ale profesiunilor liberale; organizaţii ale agricultorilor; organizaţii ale pensionarilor; organizaţiile comunităţilor locale şi alte organizaţii neguvernamentale cu activităţi în domeniile de competenţă ale Consiliului Economic şi Social. Astfel, pentru stabilirea în concret a reprezentanţilor societăţii civile, nu este relevantă denumirea/terminologia formală folosită de legiuitor, ci posibilitatea de a identifica/defini organizaţiile ce reprezintă societatea civilă, după scopul lor. Având în vedere acestea, Curtea nu poate reţine că textul de lege criticat ar fi lipsit de claritate, previzibilitate şi proporţionalitate şi nici că legea ar folosi o definiţie imprecisă, care ar conduce la încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, cu referire la art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, aşa cum susţin autorii excepţiei de neconstituţionalitate. 22. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la existenţa unei inegalităţi între organizaţiile societăţii civile şi sindicate şi patronate, societatea civilă fiind „din nou ignorată“, în opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 248/2013, plenul Consiliului Economic şi Social este format din 45 membri, reprezentaţi în mod egal de partea patronală, de partea sindicală şi de partea societăţii civile. Prin urmare, modalitatea egală de reprezentare este clar prevăzută de lege, nefiind vorba despre un tratament juridic diferit. 23. Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie şi a principiului proporţionalităţii, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauză, de vreme ce nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului vreunui drept sau a vreunei libertăţi fundamentale. 24. Referitor la dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013, autorii excepţiei de neconstituţionalitate arată că, „deşi excede controlului de constituţionalitate“, solicită Curţii să constate că noul plen al Consiliului Economic şi Social nu îşi poate desfăşura activitatea din cauza unui blocaj „fără nicio substanţă, legitimitate, antidemocratic al secţiunii patronale“. Or, o asemenea solicitare nu poate fi primită, deoarece nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci o critică privind aplicarea legii, a cărei soluţionare este de competenţa instanţelor judecătoreşti. Cu privire la susţinerea potrivit căreia reglementarea criticată este lipsită de cerinţa de claritate, previzibilitate şi proporţionalitate, întrucât nu se prevede un termen de perpetuare a situaţiei de reprezentare veche, iar membrii nou desemnaţi nu îşi pot îndeplini mandatul, Curtea reţine că această critică este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 15 din lege, organizaţiile reprezentate vor înainta Consiliului Economic şi Social lista membrilor numiţi, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor în activitate, şedinţa de constituire a noului plen se convoacă cu 5 zile înainte de expirarea mandatului membrilor în activitate, iar, dacă noul plen nu s-a constituit până la data expirării mandatului plenului în funcţiune, secretarul general al Consiliului Economic şi Social are obligaţia ca, după verificarea şi validarea a cel puţin 24 de membri, câte 8 membri de fiecare parte, să convoace prima şedinţă a noului plen, într-un termen care nu poate depăşi 15 zile calendaristice. 25. Aşadar, Curtea reţine că legea stabileşte termene clare pentru situaţia de înnoire a Plenului Consiliului Economic şi Social, fără a exista situaţia de perpetuare a reprezentării vechi, aşa cum, în mod greşit, susţin autorii excepţiei. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Eugen Lucan şi Asociaţia „Anticorupţie“ în Dosarul nr. 812/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. c) şi art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2017 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 şi a art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
