Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească în Dosarul nr. 17.815/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.301D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, spre exemplu, Decizia nr. 78 din 18 februarie 2020. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 1.649 din 3 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 17.815/3/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească, cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva unei sentinţe pronunţate într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ - dispoziţie a şefului serviciului rutier. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa judecătorească susţine, în esenţă, că, deşi dispoziţiile legale au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, în discuţia instanţei de contencios constituţional nu s-a invocat ca argument în susţinerea excepţiei faptul că persoana faţă de care s-a dispus clasarea unei cauze penale pentru diferite motive nu este şi beneficiara unui act administrativ separat, prin care să se constate existenţa unei contravenţii care să conducă la adoptarea unei măsuri complementare constând în suspendarea dreptului de conducere a unui autovehicul. Instanţa judecătorească reţine că doar în ipoteza în care autoritatea administrativă competentă ar emite un proces-verbal sau un act administrativ de aceeaşi natură prin care să se constate o contravenţie prevăzută de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, după clasarea unei cauze penale, ar fi respectat dreptul de acces la justiţie al persoanei interesate. În actuala configuraţie legislativă, persoana vătămată nu beneficiază de acest drept, măsura administrativă fiind dispusă automat, fără indicarea circumstanţelor de fapt şi de drept care să permită unei instanţe independente cenzurarea aprecierii autorităţii administrative. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 sunt constituţionale, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 122 din 9 martie 2017. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prevederile art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 au fost modificate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 152/2019 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 iulie 2019, având următorul cuprins: „c) pentru o perioadă de 90 de zile când fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai a fost urmărită ca infracţiune contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice şi procurorul sau instanţa de judecată a dispus clasarea în condiţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedură penală, renunţarea la urmărirea penală, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei dacă nu a fost dispusă obligaţia prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal;“. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecăţii instanţei judecătoreşti produc efecte juridice prevederile art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în forma anterioară modificării enunţate anterior, Curtea, în lumina Deciziei sale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, reţine ca obiect al excepţiei aceste prevederi de lege, având următorul cuprins: "(1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule şi tractoare agricole sau forestiere se dispune: [...] c) pentru o perioadă de 90 de zile când fapta conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a fost urmărită ca infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice, precum şi în cazul accidentului de circulaţie din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane şi instanţa de judecată sau procurorul a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, dacă pentru regula de circulaţie încălcată prezenta ordonanţă de urgenţă prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce.“" 11. În opinia instanţei judecătoreşti, autoare a excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separaţia şi echilibrul puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovăţie, art. 124 alin. (3) privind înfăptuirea justiţiei. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 stabilesc suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule şi tractoare agricole sau forestiere pentru o perioadă de 90 de zile când fapta conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a fost urmărită ca infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice, precum şi în cazul accidentului de circulaţie din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane şi instanţa de judecată sau procurorul a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, dacă pentru regula de circulaţie încălcată prezenta ordonanţă de urgenţă prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce. Astfel, din analiza prevederilor de lege criticate, Curtea constată că acestea au natura unor norme juridice de drept substanţial. 13. În acelaşi timp, examinând criticile de neconstituţionalitate formulate în prezenta cauză, Curtea constată că acestea vizează, în esenţă, aspecte de ordin procedural cu privire la aplicarea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule, susţinându-se că „persoana faţă de care s-a dispus clasarea unei cauze penale pentru diferite motive nu este şi beneficiara unui act administrativ separat, prin care să se constate existenţa unei contravenţii care să conducă la adoptarea unei măsuri complementare constând în suspendarea dreptului de conducere a unui autovehicul“. 14. Sub acest aspect, Curtea observă că reguli de natură procedurală cu privire la aplicarea suspendării exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, prevăzute de art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, se regăsesc în cuprinsul art. 103 alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, care, la data invocării excepţiei de neconstituţionalitate, avea următorul cuprins: „În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie se dispune de către şeful poliţiei rutiere pe raza căreia a fost săvârşită fapta“. Însă dispoziţiile art. 103 alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 nu fac obiectul sesizării pe calea excepţiei de neconstituţionalitate în prezenta cauză, iar, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. 15. În plus, pornind de la condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate impuse prin prevederile Legii nr. 47/1992, Curtea a subliniat, în considerentele Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că excepţia de neconstituţionalitate prezintă, în mod inerent şi intrinsec, o anumită structură, cuprinzând trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a observat că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Curtea a statuat că excepţia va fi respinsă ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în ipoteza în care, deşi este, în mod formal, motivată, cuprinzând toate cele trei elemente enumerate, totuşi motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat. În cauza de faţă, din examinarea celor trei elemente prezentate mai sus, nu se poate deduce existenţa unei legături rezonabile între art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi motivarea excepţiei. 16. În consecinţă, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească în Dosarul nr. 17.815/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 octombrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
