Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
│ │delegat │
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 privind modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2019, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 17D/2020. 2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, prin consilier Linda Zenovia Timofan, cu împuternicire depusă la dosar. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate formulate, susţinând că punerea la dispoziţia formaţiunilor politice a listelor electorale suplimentare reprezintă o prelucrare de date cu caracter personal în sensul art. 4 pct. 2 din Regulamentul general privind protecţia datelor (RGPD) al UE, astfel că această prelucrare intră sub incidenţa de aplicare a actului normativ european RGPD, care permite prelucrarea datelor pentru motive de interes public, cu condiţia ca legea să prevadă garanţiile corespunzătoare. Or, dispoziţiile de lege criticate nu prevăd garanţii necesare şi permit ca aspecte esenţiale care vizează protecţia datelor cu caracter personal să fie reglementate printrun act administrativ al Biroului Electoral Central, cu încălcarea principiului legalităţii prevăzut de art. 5 din RGPD, potrivit căruia orice prelucrare de date trebuie să aibă la bază legea, şi a dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, în virtutea cărora sistemul electoral se reglementează prin lege organică adoptată de Parlament. 4. Reprezentantul Ministerului Public susţine respingerea criticilor de neconstituţionalitate ca neîntemeiate. Arată că prevederile criticate asigură transparenţa procesului electoral, oferind o imagine clară asupra listelor electorale suplimentare, în scopul înlăturării fraudelor electorale şi al garantării drepturilor de a alege şi de a fi ales, consacrate de art. 36 şi 37 din Constituţie. Dispoziţiile sunt justificate de satisfacerea unui evident interes public, legea prevăzând suficiente garanţii care să asigure protecţia datelor cu caracter personal ale cetăţenilor care se regăsesc în listele electorale, precum componenţa Biroului Electoral Central sau standardele impuse cu privire la prelucrarea respectivelor date. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Cu Adresa nr. 260 din 8 ianuarie 2020, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 privind modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2019. Sesizarea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie şi al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 40 din 9 ianuarie 2020 şi constituie obiectul Dosarului nr. 17D/2020. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Avocatul Poporului formulează critici de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 26 şi art. 73 alin. (3) din Constituţie, întrucât permit reprezentanţilor formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare să primească, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare care conţin datele personale ale alegătorilor. 7. Pornind de la constatarea că listele electorale conţin date cu caracter personal (art. 33 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, referindu-se la sistemul informatic reprezentat de Registrul electoral din care sunt preluate extrasele listelor, stabileşte că în acest registru sunt cuprinse următoarele informaţii: numele şi prenumele, precum şi numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui; data naşterii; locul naşterii; codul numeric personal; ţara în care îşi are reşedinţa, dacă este cazul, şi adresa de domiciliu; adresa de reşedinţă, în ţară, precum şi perioada de valabilitate a acesteia; seria şi numărul actului de identitate; data emiterii actului de identitate; data expirării actului de identitate), Avocatul Poporului constată că art. 49 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 stabileşte obligaţia primarilor de a pune la dispoziţia partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, la cererea şi pe cheltuiala acestora, „un extras din Registrul electoral, cuprinzând alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data naşterii şi domiciliul, precum şi secţia de votare la care au fost arondaţi, pe suport electronic sau hârtie“. 8. Punerea la dispoziţia formaţiunilor politice a listelor electorale suplimentare reprezintă, în opinia Avocatului Poporului, o prelucrare de date cu caracter personal în sensul art. 4 pct. 2 din Regulamentul general privind protecţia datelor (RGPD) al UE, prin urmare, această prelucrare intră sub incidenţa de aplicare a actului normativ european. Autorul excepţiei arată că, deşi este de referinţă că art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public exceptează datele cu caracter personal de la exercitarea şi valorificarea dreptului de acces la informaţiile de interes public, „legile privind alegerile diferitelor foruri superioare din România stabilesc clar dreptul formaţiunilor politice de a pretinde de la primari extrase după listele electorale din Registrul electoral“. Mai mult, în condiţiile în care unul dintre principiile de bază ale protecţiei datelor cu caracter personal îl constituie principiul legalităţii (art. 5 din RGPD), conform căruia orice prelucrare de date trebuie să aibă la bază legea, iar potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, sistemul electoral se reglementează prin lege organică adoptată de Parlament, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 dă dreptul reprezentanţilor formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare de a primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condiţiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central, act administrativ infralegal. 9. Avocatul Poporului observă că RGPD permite prelucrarea unor astfel de date din motive de interes public, cu condiţia să se prevadă garanţiile corespunzătoare, în special în cazul în care, în cadrul activităţilor electorale, funcţionarea sistemului democratic necesită ca partidele politice să colecteze date cu caracter personal privind opiniile politice ale persoanelor. Din interpretarea art. 86 şi a art. 6 alin. (1) lit. e) din RGPD („prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este învestit operatorul“), precum şi a art. 2 lit. f) şi a art. 6 din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), în coroborare cu art. 14 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, rezultă că formaţiunile politice pot solicita copii după listele electorale suplimentare, cu condiţia de a justifica şi de a respecta prevederile RGPD şi ale legii naţionale de punere în aplicare, în special justificând îndeplinirea unei sarcini de interes public şi punând în practică garanţii corespunzătoare de asigurare a confidenţialităţii şi securităţii, dar şi a stocării limitate a datelor cu caracter personal. Aşa fiind, nu este exclusă „posibilitatea formaţiunilor politice de a solicita sau de a primi copii ale listelor electorale suplimentare, însă aceasta trebuie realizată în condiţii de legalitate, astfel cum rezultă din prevederile legale precitate, în caz contrar existând riscul unei divulgări/prelucrări de date cu caracter personal fără a avea garanţii specifice şi cu nesocotirea standardelor din RGPD, încălcându-se astfel art. 26 din Constituţie. Asemenea standarde pretind ca atât persoanele vizate (cele din listele electorale suplimentare), cât şi operatorii de date (în cazul de faţă în special formaţiunile politice) să cunoască cu claritate temeiul legal care stă la baza prelucrării de date cu caracter personal“. 10. Or, în opinia Avocatului Poporului, dispoziţiile de lege criticate permit ca aspecte esenţiale care vizează protecţia datelor cu caracter personal, şi anume interesul legitim, modalitatea de realizare a copiilor listelor electorale suplimentare prin măsuri adecvate de protecţie (stocarea limitată a fotocopiilor, stocarea datelor pe echipamente securizate, realizarea fotocopiilor cu echipamente securizate), informarea persoanei vizate privind această prelucrare sau modul în care este asigurată transparenţa de către operator, să fie reglementate printr-un act administrativ. În contextul astfel configurat, delegarea atribuţiei de a stabili aceste aspecte Biroului Electoral Central, prin emiterea unor decizii administrative ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest tip de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp. Soluţia legislativă prevăzută de art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 contravine normelor de tehnică legislativă, de vreme ce, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele cu caracter normativ se emit numai pe baza şi în executarea legii şi trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea. 11. Avocatul Poporului apreciază că decizia Biroului Electoral Central extinde cadrul legal de aplicare a Legii nr. 370/2004, de la primirea de către reprezentanţii formaţiunilor politice a unor copii ale listelor suplimentare la acordarea dreptului de a realiza ei înşişi aceste copii. Acest aspect este relevant, dat fiind că, din perspectiva protecţiei datelor cu caracter personal, acestea sunt operaţiuni distincte de prelucrare ce trebuie să întrunească anumite condiţii de securitate şi confidenţialitate. Operaţiunea de transmitere este în sarcina operatorului care deţine listele şi trebuie să se asigure că aceste informaţii sunt preluate prin mijloace sigure. Or, în calitate de autoritate administrativă cu competenţă generală în materia pregătirii, organizării şi desfăşurării alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă este operatorul de date cu caracter personal care este responsabil de prelucrarea în condiţii legale a datelor cu caracter personal ale alegătorilor, împreună cu Biroul Electoral Central. Conform prevederilor legale, Autoritatea Electorală Permanentă nu are voie să transfere datele alegătorilor pentru realizarea unor interese private ale partidelor politice. Mai mult, dacă ar fi să transfere aceste date, în baza principiului responsabilităţii operatorului prevăzut de RGPD, Autoritatea Electorală Permanentă are obligaţia de a verifica îndeplinirea următoarelor obligaţii de către partidele politice solicitante ale listelor: să evalueze interesul legitim exprimat prin cerere de formaţiunile politice, prin realizarea unui test de necesitate din care să reiasă, prin analiză scrisă, detaliată, faptul că interesul legitim exprimat prin cerere prevalează asupra drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate, prin detalierea ingerinţelor preconizate în viaţa privată a acestora; să verifice că au capacitatea să asigure, prin măsuri tehnice şi organizatorice adecvate, respectarea, în special, a principiului reducerii la minimum a datelor, precum şi asigurarea securităţii şi confidenţialităţii prelucrărilor de date cu caracter personal; să verifice că au numit un responsabil cu protecţia datelor; să solicite termenul de stocare a datelor preconizat pentru atingerea scopului, nu mai mult de 6 luni; să se asigure că a existat şi există o instruire periodică cu privire la obligaţiile ce le revin persoanelor care au acces la aceste date. 12. Avocatul Poporului susţine că „în niciun caz nu vor putea fi îndeplinite aceste condiţii în situaţia în care reprezentanţii formaţiunilor politice vor poza listele conţinând datele alegătorilor cu telefoanele personale cu privire la care nu există nicio garanţie a asigurării securităţii şi confidenţialităţii datelor. În plus, alegătorii ar trebui informaţi cu privire la această prelucrare, ca ea să poată fi efectuată, pentru a-şi putea exercita drepturile prevăzute de lege, de a solicita cel puţin ştergerea datelor“. 13. În concluzie, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că actualul cadru legal în materie nu reglementează garanţiile privind asigurarea securităţii şi confidenţialităţii datelor transmise către formaţiunile politice, dispoziţiile legal criticate generând riscuri la adresa cetăţenilor şi a persoanelor vizate. Dispoziţiile legale criticate nu reglementează procedura privind securitatea şi confidenţialitatea datelor cu caracter personal, ci deleagă reglementarea acestor aspecte Biroului Electoral Central, care este abilitat să adopte acte normative de rang infralegal, ajungându-se aşadar la situaţia ca unele aspecte esenţiale care vizează protecţia datelor cu caracter personal să fie reglementate printr-un act administrativ, care să conţină elemente dincolo de limitele cadrului legal sau chiar să adauge la lege. 14. Pentru toate argumentele expuse, Avocatul Poporului solicită Curţii Constituţionale admiterea prezentei excepţii de neconstituţionalitate şi constatarea că prevederile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 sunt contrare art. 1 alin. (5), art. 26 şi art. 73 alin. (3) din Constituţie. 15. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Guvernul a transmis punctul său de vedere, prin Adresa nr. 5/248/2020, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.373 din 12 mai 2020. Guvernul clarifică, mai întâi, noţiunea de „liste electorale suplimentare“, arătând că acestea sunt întocmite pentru a evidenţia prezenţa la vot a alegătorilor ce nu sunt arondaţi la secţia de votare unde votează (aceştia nefiind înscrişi în listele electorale permanente ale secţiei de votare unde s-au prezentat în vederea exercitării dreptului de vot, ci în listele electorale permanente ale altei secţii de votare), în mod direct de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare (cu excepţia listelor electorale suplimentare utilizate în străinătate la alegerile prezidenţiale), prin colectarea datelor înscrise în actele de identitate ale alegătorilor care se prezintă la vot şi înscrierea lor olografă în formularul tipizat de hârtie intitulat lista electorală suplimentară. 17. Referitor la deciziile emise de Biroul Electoral Central în aplicarea dispoziţiilor criticate, Guvernul invocă Decizia nr. 84/D din 4 noiembrie 2019 privind aplicarea prevederilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019, prin care Biroul Electoral Central a stabilit că eliberarea copiilor listelor electorale suplimentare se realizează exclusiv în condiţiile prevăzute prin decizia menţionată. Decizia a fost elaborată în acord cu exigenţele pe care le impune RGPD, precum şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a RGPD, luându-se în considerare şi punctul de vedere al Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. În plus, Biroul Electoral Central a ţinut cont de dreptul formaţiunilor politice de a avea acces la astfel de date, în calitatea lor de operatori de date cu caracter personal, calitate recunoscută ca atare prin dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 190/2018. Astfel, potrivit art. 1 alin. (2) lit. c) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 84/D din 4 noiembrie 2019, este necesară justificarea interesului legitim urmărit de formaţiunea politică prin realizarea copiilor listelor electorale suplimentare, iar această cerinţă trebuie privită în acord cu considerentul din paragraful 47 din preambulul RGPD. Justificarea unui interes legitim trebuie să se facă de către titularul cererii (formaţiunea politică) în concret, în legătură cu fiecare solicitare de eliberare a unor astfel de copii de liste suplimentare. În ceea ce priveşte responsabilitatea prelucrării datelor cu caracter personal, potrivit art. 4 alin. (2) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 84/D din 4 noiembrie 2019, aceasta aparţine formaţiunii politice, deoarece formaţiunea politică este operator de date cu caracter personal, iar nu reprezentantul formaţiunii în biroul electoral al secţiei de votare. Această prelucrare nu se poate realiza decât cu respectarea strictă a garanţiilor referitoare la informarea persoanei vizate, la garantarea transparenţei, aşa cum rezultă din art. 9 alin. (2) din Legea nr. 190/2018. Decizia Biroului Electoral Central nr. 84/D din 4 noiembrie 2019 face trimitere expresă, în conţinutul art. 4, la necesitatea respectării de către formaţiunile politice a dispoziţiilor RGPD şi a prevederilor Legii nr. 190/2018, precum şi la faptul că formaţiunilor politice le revine întreaga responsabilitate pentru adoptarea tuturor măsurilor adecvate ca utilizarea listelor electorale suplimentare să se realizeze doar în scopul satisfacerii intereselor legitime ale acestora legate de procesul electoral. Referitor la stocarea datelor cu caracter personal înscrise în listele electorale suplimentare, dispoziţiile art. 1 alin. (2) lit. e) din Decizia Biroului Electoral Central stabilesc că termenul de stocare nu poate fi mai mare de 6 luni de la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. 18. În ceea ce priveşte susţinerile potrivit cărora Autoritatea Electorală Permanentă este operatorul de date cu caracter personal în cadrul operaţiunii de prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzută de art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019, Guvernul apreciază că acestea „sunt, în mod vădit, contrare realităţii. Aceasta cu atât mai mult cu cât operaţiunea de întocmire a listelor electorale suplimentare nu este de resortul Autorităţii Electorale Permanente sau al Biroului Electoral Central, ci de competenţa exclusivă a birourilor electorale ale secţiilor de votare“. Susţinerile conform cărora „Autoritatea Electorală Permanentă trebuia să verifice îndeplinirea obligaţiilor de către formaţiunile politice solicitante ale listelor sau că primirea de către partidele politice a datelor înscrise în listele electorale suplimentare s-ar subsuma realizării, prin intermediul Autorităţii Electorale Permanente, a unor interese private ale partidelor politice urmăresc cel mult să acrediteze ideea nelegalităţii actului administrativ emis de Biroul Electoral Central (un organism distinct de Autoritatea Electorală Permanentă) sau a nelegalităţii conduitei birourilor electorale ale secţiilor de votare (alte organisme distincte de Autoritatea Electorală Permanentă)“. Or, aceste susţineri „puteau şi trebuiau să fie valorificate în cadrul unei acţiuni în contencios administrativ, nu în cadrul controlului de constituţionalitate“. 19. În ceea ce priveşte aşa-zisa omisiune a legiuitorului de a reglementa garanţiile în vederea asigurării securităţii şi confidenţialităţii datelor transmise către formaţiunile politice, precum şi nerespectarea Regulamentului general privind protecţia datelor, Guvernul apreciază că sunt relevante considerentele reţinute la paragrafele 50-52 ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 392 din 5 iunie 2019, care, în esenţă, au stabilit că „regulamentul menţionat nu constituie un standard de rang constituţional prin prisma căruia să se exercite controlul de constituţionalitate, ca normă interpusă“. În acelaşi context, arată că stabilirea de către Biroul Electoral Central a modalităţilor practice prin care reprezentanţii formaţiunilor politice primesc copii ale listelor electorale suplimentare reprezintă, în sine, o garanţie a prelucrării datelor cu caracter personal; aceasta nu poate fi asimilată unei încălcări a principiului legalităţii în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, întrucât nu orice detaliu procedural al unei operaţiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal trebuie să fie cuprins în lege. Mai mult, susţine că participarea judecătorilor la procesul electoral, în principal prin desemnarea lor în Biroul Electoral Central, reprezintă o garanţie privind desfăşurarea corectă a întregului proces electoral, sens în care a statuat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 326 din 14 septembrie 2004. Totodată, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 103 din 28 februarie 2013, Biroul Electoral Central asigură, prin componenţa sa, un nivel suficient de competenţă profesională sub aspectul îndeplinirii atribuţiilor legale şi respectă principiile echilibrului, imparţialităţii şi transparenţei decizionale. 20. În legătură cu criticile formulate privind încălcarea art. 73 alin. (3) din Constituţie, Guvernul invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 şi nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008, în care Curtea a statuat că, „potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral se reglementează prin lege organică, astfel că asupra Legii nr. 35/2008, lege organică ce reprezintă sediul materiei în domeniul exercitării drepturilor electorale, se poate reglementa şi pe calea ordonanţei de urgenţă, de vreme ce, aşa cum s-a arătat, nu sunt afectate drepturile electorale“. Or, actul normativ contestat nu aduce modificări de natură a afecta sau a aduce prejudicii exercitării drepturilor electorale, nu vizează încălcarea condiţiilor de adoptare a ordonanţelor de urgenţă, aşa cum acestea rezultă din textul constituţional şi din jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 privind modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 12 septembrie 2019, dispoziţii care au următorul conţinut: „Reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condiţiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central.“ 24. Autorul sesizării susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 26 şi ale art. 73 alin. (3) lit. a). 25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, în motivarea căreia se susţine că actualul cadru legal nu reglementează garanţiile privind asigurarea securităţii şi confidenţialităţii datelor cu caracter personal transmise către formaţiunile politice prin intermediul copiilor listelor electorale suplimentare, ci deleagă reglementarea aspectelor esenţiale privind procedura de accesare, prelucrare şi stocare a acestor date Biroului Electoral Central, care este abilitat să adopte acte normative de rang infralegal, cu încălcarea prevederilor cuprinse în art. 1 alin. (5), art. 26 şi art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, Curtea reţine că „datele cu caracter personal fac parte din sfera atributelor definitorii ale fiecărui individ, astfel că atingerile aduse securităţii acestora pot vulnerabiliza statutul social al persoanelor fizice vizate, cu consecinţa nesocotirii dreptului consacrat prin art. 26 din Constituţie, putând ajunge, în funcţie de gravitatea acestora, să pună în pericol şi alte valori fundamentale, precum integritatea fizică sau psihică a persoanei“ (Decizia nr. 392 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 19 iulie 2019, paragraful 49). 26. În ceea ce priveşte cadrul normativ în materia protecţiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, Curtea reţine că, începând cu data de 25 mai 2018, la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, se aplică Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, numit Regulamentul general privind protecţia datelor (RGPD). Pornind de la premisa că „Protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental. Articolul 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene («carta») şi articolul 16 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prevăd dreptul oricărei persoane la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc“ (paragraful 1 din preambul), RGPD stabileşte normele referitoare la protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, efectuată total sau parţial prin mijloace automatizate, precum şi prelucrarea prin alte mijloace decât cele automatizate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidenţă a datelor sau care sunt destinate să facă parte dintr-un sistem de evidenţă a datelor, precum şi normele referitoare la libera circulaţie a datelor cu caracter personal. 27. Cadrul instituţional necesar aplicării în România a RGPD îl reprezintă Legea nr. 129/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 19 iunie 2018. Art. V din Legea nr. 129/2018 prevede că la data de 25 mai 2018 se abrogă Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, toate trimiterile din actele normative către această lege interpretându-se ca trimiteri la RGPD şi la legislaţia de punere în aplicare a acestuia. De asemenea, Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 26 iulie 2018, stabileşte măsurile necesare punerii în aplicare la nivel naţional a RGPD. 28. Cu privire la RGPD, prin Decizia nr. 392 din 5 iunie 2019, paragrafele 50 şi 51, Curtea a statuat că „acesta a fost adoptat în scopul asigurării unui cadru legal unitar la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene prin care să fie reglementat un mecanism eficient de protejare a datelor cu caracter personal, dând expresie dreptului recunoscut fiecărei persoane, prin prevederile art. 16 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, la ocrotirea acestor date. Concomitent, valoarea de rang constituţional protejată este cea consacrată în art. 26 din Legea fundamentală, respectiv dreptul la viaţă intimă, acesta având prevalenţă din perspectivă constituţională. Având forţă obligatorie pentru toate statele membre ale Uniunii Europene şi fiind, prin natura sa, un act european cu aplicabilitate directă, regulamentul (...) face parte integrantă din legislaţia naţională, impunând reguli obligatorii cărora toţi operatorii naţionali de date cu caracter personal trebuie să li se supună, indiferent de actul normativ naţional în care sunt reglementate activitatea, competenţele şi atribuţiile acestora şi indiferent de domeniul de aplicare al acestuia“. 29. Stabilind că RGPD nu constituie un standard de rang constituţional prin prisma căruia să se exercite controlul de constituţionalitate, ca normă interpusă art. 148 alin. (2) din Constituţie, în Decizia nr. 392 din 5 iunie 2019, paragraful 52, Curtea a reţinut însă că prevederile actelor normative naţionale „vor fi interpretate şi aplicate în lumina dispoziţiilor obligatorii ale Regulamentului (UE) 2016/679, cărora toţi operatorii de date cu caracter personal trebuie să li se supună. Acestea detaliază şi explicitează condiţiile în care se efectuează operaţiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal şi exigenţele pe care operatorii trebuie să le îndeplinească pentru ca gestionarea datelor de acest tip să se realizeze în siguranţă. Relevante, în acest sens, sunt, de exemplu, prevederile art. 25 şi 32 din Regulament, care impun implementarea, la nivelul operatorilor, de măsuri tehnice şi organizatorice adecvate, destinate protecţiei datelor şi asigurării unui nivel de securitate corespunzător riscurilor potenţiale“. Acesta este motivul pentru care Curtea a statuat că „lipsa unor garanţii prevăzute distinct în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018 (actul normativ supus controlului de constituţionalitate, n.n.) nu afectează securitatea datelor cu caracter personal ale copiilor beneficiari ai conturilor în discuţie“. 30. Aplicând în cauza de faţă cele statuate cu caracter de principiu în decizia menţionată, Curtea constată că reglementarea posibilităţii reprezentanţilor formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare de a primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condiţiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central, instituită prin dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019, nu se poate realiza decât cu respectarea prescripţiilor Regulamentului (UE) 2016/679, precum şi ale Legii nr. 129/2018 şi ale Legii nr. 190/2018, care oferă garanţii suficiente cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, concretizate, în special, în obligaţiile care revin, potrivit regulamentului citat, autorităţilor publice care au calitatea de operatori de date cu caracter personal. De aceea, lipsa unor garanţii prevăzute distinct în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 nu afectează securitatea datelor cu caracter personal ale persoanelor înscrise în listele electorale suplimentare puse la dispoziţia reprezentanţilor formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare, toate acestea fiind expres prevăzute de cadrul normativ cu care actul supus controlului de constituţionalitate se completează. Prin urmare, critica potrivit căreia ordonanţa de urgenţă omite să reglementeze garanţii menite să asigure securitatea şi confidenţialitatea datelor cu caracter personal este neîntemeiată, dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 fiind în acord cu prevederile art. 1 alin. (5), care consacră principiul legalităţii, şi ale art. 26 din Constituţie, care prevăd obligaţia autorităţilor publice de a respecta şi ocroti viaţa intimă, familială şi privată a cetăţenilor. 31. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia delegarea reglementării aspectelor esenţiale privind procedura de accesare, prelucrare şi stocare a acestor date de către Biroul Electoral Central poate conduce la adoptarea unor acte normative infralegale care suplinesc cadrul normativ legal, Curtea reţine că aceasta este, de asemenea, neîntemeiată. Potrivit dispoziţiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, „Deciziile Biroului Electoral Central se adoptă pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, pentru admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianţe electorale, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale, pentru soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor care sunt de competenţa sa, precum şi pentru alte cazuri prevăzute de prezenta lege. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuţii în materie electorală, precum şi pentru toţi participanţii la alegeri, se comunică părţilor interesate şi se aduc la cunoştinţa publică prin afişare pe pagina proprie de internet“, iar potrivit art. 12 alin. (5) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, „(...) Deciziile Biroului Electoral Central se dau în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum şi în soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor pe care este competent să le soluţioneze. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică. Deciziile se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. (...)“. Aşadar, legile electorale în vigoare prevăd competenţa Biroului Electoral Central de a adopta decizii, acte normative administrative, date în aplicarea legilor în baza cărora sunt emise, deci pentru a asigura executarea şi aplicarea unitară a acestora. Aşa cum sa arătat mai sus, nu ne aflăm în situaţia unui vid legislativ, rezultat al unei omisiuni de reglementare a legiuitorului primar, ordinar sau delegat, care să fie complinit prin intervenţia unei autorităţi publice (Biroul Electoral Central). Dimpotrivă, condiţiile stabilite prin deciziile Biroului Electoral Central cu privire la modul în care reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare îşi pot exercita dreptul de a primi copii ale listelor electorale suplimentare nu pot fi altele decât cele stabilite de cadrul normativ în vigoare, respectiv Legea nr. 370/2004, Legea nr. 208/2015, astfel cum sunt acestea modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019, cadru normativ care se completează, în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, cu Regulamentul (UE) 2016/679, Legea nr. 129/2018 şi Legea nr. 190/2018. Sub acest aspect, soluţia legislativă prevăzută de art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 respectă dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, potrivit cărora sistemul electoral se reglementează prin lege organică, întrucât Legea fundamentală, stabilind în art. 115 alin. (4)-(6) regimul constituţional al ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, nu se referă la interdicţia reglementării prin aceste acte normative în domeniile rezervate legilor organice. De asemenea, norma criticată este în acord şi cu normele de tehnică legislativă, care stabilesc că „actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă“ [art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010], deciziile Biroului Electoral Central limitându-se strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea. 32. În emiterea deciziilor sale, Biroul Electoral Central trebuie să ţină cont de dreptul formaţiunilor politice de a avea acces la astfel de date, în calitatea lor de operatori de date cu acest caracter, calitate recunoscută de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 190/2018, în temeiul cărora „îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public include acele activităţi ale partidelor politice sau ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, ale organizaţiilor neguvernamentale, care servesc realizării obiectivelor prevăzute de dreptul constituţional sau de dreptul internaţional public ori funcţionării sistemului democratic, incluzând încurajarea participării cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor şi a pregătirii politicilor publice, respectiv promovarea principiilor şi valorilor democraţiei“. Pentru a beneficia de acest drept, este necesar ca formaţiunea politică ce solicită copiile listelor electorale suplimentare să prezinte datele sale de contact, ale reprezentantului legal şi ale responsabilului pentru protecţia datelor, să justifice interesul legitim urmărit prin realizarea copiilor listelor electorale suplimentare (paragraful 47 din preambulul RGPD, conform căruia: „(...) Prelucrarea de date cu caracter personal strict necesară în scopul prevenirii fraudelor constituie, de asemenea, un interes legitim al operatorului de date în cauză (...)“), să prezinte modalitatea de realizare a copiilor listelor electorale suplimentare şi să declare termenul de stocare a datelor personale înscrise în listele electorale suplimentare, care nu poate fi mai mare de 6 luni de la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. În ceea ce priveşte responsabilitatea prelucrării datelor cu caracter personal, aceasta aparţine formaţiunii politice, în calitate de operator de date cu acest caracter, care este ţinută să respecte întocmai dispoziţiile RGPD şi ale Legii nr. 190/2018, acesteia revenindu-i întreaga responsabilitate pentru adoptarea măsurilor adecvate ca utilizarea listelor electorale suplimentare să se realizeze doar în scopul satisfacerii intereselor legitime legate de procesul electoral. Această prelucrare nu se poate realiza decât cu respectarea strictă a art. 9 alin. (2) din Legea nr. 190/2018, care prevede că prelucrarea datelor cu caracter personal şi special este permisă partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, organizaţiilor neguvernamentale, în vederea realizării obiectivelor acestora, fără consimţământul expres al persoanei vizate, dar cu condiţia să se prevadă garanţiile corespunzătoare referitoare la informarea persoanei vizate despre prelucrarea datelor cu caracter personal, garantarea transparenţei informaţiilor, a comunicărilor şi a modalităţilor de exercitare a drepturilor persoanei vizate, precum şi garantarea dreptului de rectificare şi ştergere. 33. De asemenea, Curtea constată că, prin componenţa sa (5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi reprezentanţi ai formaţiunilor politice), Biroul Electoral Central deţine „un nivel suficient de competenţă profesională sub aspectul îndeplinirii atribuţiilor legale şi respectă principiile echilibrului, imparţialităţii şi al transparenţei decizionale. Totodată, modul de organizare şi componenţa birourilor electorale, inclusiv a Biroului Electoral Central, pot constitui obiectul contestaţiilor depuse de orice persoană interesată (...). Nu în ultimul rând, Curtea arată că actele emise de Biroul Electoral Central sunt supuse controlului judecătoresc (...)“ (Decizia nr. 103 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 3 iunie 2013). 34. În fine, având în vedere reglementările legale în vigoare, susţinerile Avocatului Poporului conform cărora „în situaţia în care reprezentanţii formaţiunilor politice vor poza listele conţinând datele alegătorilor cu telefoanele personale cu privire la care nu există nicio garanţie a asigurării securităţii şi confidenţialităţii datelor“ apar ca fiind critici ale situaţiei de fapt, generate de modul în care reprezentanţii partidelor politice aplică în concret prevederile legale şi deciziile Biroului Electoral Central, iar nu probleme de constituţionalitate a dispoziţiei legale în baza căreia reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare pot primi copii ale listelor electorale suplimentare. Competenţa de soluţionare a unor atari critici aparţine autorităţilor implicate în procesul electoral şi instanţelor judecătoreşti, iar nu Curţii Constituţionale, care nu are abilitarea de a se pronunţa asupra modului în care sunt aplicate dispoziţiile legale în materie. 35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului şi constată că dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 privind modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2019 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Avocatului Poporului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 noiembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef delegat, Mihaela Senia Costinescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
