Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Zîna Văcăreanu în Dosarul nr. 3.617/30/2019 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi de Ion-Aurelian-Constantin Pascu în Dosarul nr. 26.534/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 12 decembrie 2023, în prezenţa autorului Ion-Aurelian-Constantin Pascu şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, când Curtea a dispus conexarea Dosarului nr. 2.789D/2021 la Dosarul nr. 79D/2021 şi a amânat pronunţarea, în temeiul dispoziţiilor art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru data de 14 decembrie 2023, când a pronunţat această decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 25 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.617/30/2019, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Zîna Văcăreanu într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizaţiilor potrivit Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. 4. Prin Decizia civilă nr. 4.946 din 4 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 26.534/3/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Excepţia a fost ridicată de Ion-Aurelian-Constantin Pascu într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizaţiilor potrivit Legii nr. 341/2004. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că Legea nr. 341/2004 prevede în mod expres categoriile de persoane care au dreptul la o indemnizaţie reparatorie lunară, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare ce vor fi aplicaţi asupra salariului mediu/câştigului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. 6. Guvernul, începând cu anul 2010, a limitat la o sumă fixă indemnizaţia stabilită de Legea nr. 341/2004, prin ordonanţe de urgenţă succesive, coeficienţii stabiliţi prin lege fiind aplicaţi salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 şi în prezent. 7. Aceste ordonanţe de urgenţă ale Guvernului fac referire la anumite categorii de salariaţi, raportat la domeniul de aplicare stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice. Or, includerea beneficiarilor Legii nr. 341/2004 în categoria salariaţilor plătiţi din fondurile publice încalcă prevederile art. 16 şi 20 din Constituţie. Drepturile dispuse prin Legea nr. 341/2004 au fost dobândite prin jertfa şi implicarea directă în Revoluţia din 1989, reprezentând un mod de gratificare faţă de persoanele care s-au sacrificat ori au participat în mod direct la înlăturarea regimului comunist. 8. Faptul că aceste indemnizaţii sunt plătite din bugetul de stat nu reprezintă un motiv de a include revoluţionarii sau urmaşii eroilor Revoluţiei din 1989 în categoria salariaţilor plătiţi din fondurile publice. Astfel, se creează o inegalitate de tratament juridic prin aplicarea eronată a unor norme de drept unor subiecţi aflaţi în situaţii diferite de cele pentru care se promulgă aceste norme. 9. Autorii excepţiei susţin şi că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 115 din Constituţie. În acest sens, arată că actul normativ criticat a fost aplicat, deşi nu a fost aprobat de Parlament. De asemenea, stabilirea unei perioade de aplicare de 3 ani încalcă principiul previzibilităţii actelor normative. 10. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, autorii excepţiei susţin că acestea sunt contrare prevederilor art. 124 din Constituţie în ceea ce priveşte echivocul creat de sintagma „se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie“ a anului anterior emiterii ordonanţei de urgenţă. Această formulare a fost preluată în fiecare an, oferind posibilitatea unor interpretări diferite de către instanţele de judecată, dar şi de către Casa Naţională de Pensii Publice. Sintagma sus-menţionată determină incertitudine şi dă posibilitatea unor interpretări total opuse. „Cuantumul cuvenit sau aflat în plată“, în opinia autorilor excepţiei, este cel stabilit de legea specială. Cuvântul „sau“ creează confuzie, lăsând la aprecierea plătitorului să decidă care dintre situaţii este aplicabilă: cuantumul cuvenit sau cel aflat în plată. 11. Legea nr. 341/2004, modificată şi completată ulterior, prevede la art. 4 alin. (1)-(5) faptul că fiecare categorie de revoluţionari primeşte indemnizaţia în coeficient calculat pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. Această lege nu face nicio discriminare între categoriile de beneficiari. Dispoziţiile de lege criticate însă realizează o discriminare între categoriile de revoluţionari. Astfel, există revoluţionari care îşi primesc indemnizaţia în cuantum cuvenit, or, acest cuantum nu poate fi decât cel menţionat la art. 4 din Legea nr. 341/2004, iar alte categorii de revoluţionari sau beneficiari ai Legii nr. 341/2004 îşi primesc indemnizaţia plafonată la cuantumul aflat în plată. 12. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate, autorii excepţiei invocă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie şi pe cele ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind egalitatea în drepturi şi interzicerea discriminării, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 433 din 29 octombrie 2013, în ceea ce priveşte principiul egalităţii în drepturi. 13. Autorii excepţiei susţin că tratamentul juridic diferit este discriminatoriu, neexistând criterii obiective şi rezonabile care să îl justifice. Totodată, arată că s-au produs diminuări nejustificate ale patrimoniului şi consideră că plafonarea cuantumului indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 341/2004 din anii 2015-2021, la care se adaugă perioada de suspendare sine die a plăţii acestei indemnizaţii, afectează proporţionalitatea măsurii. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume Hotărârea din 16 septembrie 1996, pronunţată în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei, Hotărârea din 22 octombrie 1996, pronunţată în Cauza Stubbings şi alţii împotriva Regatului Unit, şi Hotărârea din 18 februarie 2009, pronunţată în Cauza Andrejeva împotriva Letoniei. 14. În final, autorii excepţiei arată că emiterea unor ordonanţe de urgenţă ale Guvernului succesive timp de 10 ani, prin care se plafonează cuantumul indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu încălcarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, afectează proporţionalitatea măsurii şi creează incertitudine cu privire la aceste drepturi din cauza afectării caracterului previzibil al normelor de lege. În acest sens, invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 444 din 28 iunie 2018, paragraful 31. 15. Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia este neîntemeiată. 16. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia este neîntemeiată. 17. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse de autorul prezent, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: - Art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015: „În anul 2016, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015.“; – Art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016: „În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului -Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2016.“; – Art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017: „În anul 2018, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2017.“; – Art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018: „În perioada 2019-2021, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018.“ 21. Curtea observă că dispoziţiile de lege criticate şi-au încetat în prezent aplicarea. Având în vedere însă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să se pronunţe asupra dispoziţiilor de lege criticate cu care a fost sesizată, ce sunt incidente în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. 22. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 115 alin. (1)-(4) privind delegarea legislativă şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. 23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că în prezenta cauză criticile de neconstituţionalitate sunt identice cu cele formulate în cauzele soluţionate prin Decizia nr. 299 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 7 septembrie 2023, şi prin Decizia nr. 153 din 30 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 23 august 2023. Constatând că nu există motive pentru modificarea soluţiei şi a considerentelor din aceste două decizii, Curtea va menţine această jurisprudenţă şi, ca atare, va respinge, ca neîntemeiată, prezenta excepţie de neconstituţionalitate. 24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Zîna Văcăreanu în Dosarul nr. 3.617/30/2019 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi de Ion-Aurelian-Constantin Pascu în Dosarul nr. 26.534/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
