Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. o), în privinţa sintagmei „în care nu se includ“, precum şi a dispoziţiilor art. 59, cu referire la sintagma „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei“, din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Vasile Radu Sălăgean în Dosarul nr. 1.691/112/2018 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.021D/2019. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, avocatul Alexandru Popescu, din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, aşa cum a fost ridicată. Cu referire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, arată că, anterior modificării aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, indexarea pensiilor se realiza prin raportare la 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Se consideră că şi această soluţie normativă este neconstituţională, indexarea trebuind să se raporteze la întreaga creştere reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 raportarea la 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat a fost exclusă cu totul, fără să se mai ţină seama de momentul stabilirii cuantumului pensiei. Din această cauză, persoanele care au ieşit la pensie anterior anului 2017 sunt discriminate, fiindu-le aplicate dispoziţiile anterioare. În plus, şi după 2017, aceste persoane sunt discriminate, deoarece indexările nu se mai raportează la majorările salariale actuale. În acest fel, pensia rămâne la un cuantum foarte redus prin comparaţie cu cea a persoanelor care urmează să se pensioneze. În consecinţă, se încalcă art. 6 alin. (1) şi art. 1 alin. (5) din Constituţie. 4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, menţionează că există o bogată jurisprudenţă a Curţii cu privire la problema de drept pusă în discuţie în excepţia de neconstituţionalitate, legiuitorul având deplina posibilitate de a reglementa şi a nu mai actualiza pensiile în raport cu salariul, cu rata anuală a inflaţiei sau cu media ratei anuale a inflaţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 4 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.691/112/2018, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. o), cu referire la sintagma „în care nu se includ“, precum şi a dispoziţiilor art. 59, cu referire la sintagma „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei“ din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Vasile Radu Sălăgean într-un litigiu având ca obiect soluţionarea cererii de recalculare a unei pensii militare. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că excluderea sporurilor din baza de calcul al pensiei militare de stat este contrară art. 47 din Constituţie. Astfel, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, sporul reprezintă un element al salariului lunar. Din acest motiv nu ar trebui ca art. 28 alin. 1 lit. o) din Legea nr. 223/2015 să îl excludă din baza de calcul, în condiţiile în care aceasta este reprezentată tocmai de media salariilor lunare brute (care cuprind prin ele însele orice sporuri, indemnizaţii, prime, premii cuvenite fiecărei categorii de personal). Dacă s-ar lua în considerare doar o parte din salariul lunar la stabilirea bazei de calcul, în mod subiectiv, prin excluderea unor componente ale acestuia, în funcţie de categoriile de personal, după preferinţa legiuitorului, dreptul la pensie al persoanei ar fi doar unul iluzoriu, iar nu efectiv. Reglementările privind salarizarea şi cele referitoare la sistemul de pensii sunt contradictorii în ceea ce priveşte elementele componente ale salariului şi, implicit, ale pensiei. Prin urmare, nu se poate asigura în mod efectiv dreptul la pensie şi, implicit, dreptul la un nivel de trai optim. 7. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea art. 59 din Legea nr. 223/2015 se arată că legiuitorul omite să stabilească, pe lângă indicatorul ratei medii anuale a inflaţiei, şi pe cel referitor la venitul brut aferent funcţiei exercitate de la momentul la care se face actualizarea. Or, în lipsa unor indicatori care să conducă la o valoare reală, concretă a pensiei, actualizarea este formală, întrucât nu se raportează la venitul brut actual al persoanei. Astfel, la 31 martie 2006, autorul excepţiei a fost trecut în rezervă, fiind întrunite condiţiile pentru pensionarea pentru limită de vârstă. Pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei a ales perioada 1 octombrie 2005-31 martie 2006, cu un venit lunar cuprins între 1.326-1.650 lei. În prezent, venitul brut al unei persoane care exercită aceeaşi funcţie depăşeşte 4.000 lei. Astfel, autorul excepţiei este discriminat faţă de colegii săi, tratamentul diferenţiat fiind justificat doar de data ieşirii la pensie. Or, conchide autorul excepţiei, întrucât el şi colegii săi se află în situaţii obiectiv similare, deoarece au ocupat/ocupă aceleaşi funcţii anterior pensionării, nu există temei pentru a se aplica tratamente juridice distincte. Face trimitere şi la cele două principii ale nediscriminării şi egalităţii din Legea-cadru nr. 153/2017. 8. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, dreptul la un trai decent nu este încălcat, având în vedere cuantumul pensiei. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. o), cu referire la sintagma „în care nu se includ“, precum şi ale art. 59, cu referire la sintagma „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei“ din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Prevederile art. 59 din Legea nr. 223/2015, care conţin sintagma criticată, nu mai sunt în vigoare. Cu toate acestea, având în vedere Decizia Curţii nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, este admisibilă din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prevederile criticate au următorul cuprins: - Art. 28 alin. (1) lit. o): „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: [...] o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare“; – Art. 59: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.“ 13. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 47 privind dreptul la pensie şi la nivelul de trai decent. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că este neîntemeiată critica adusă art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, conţinutul acestuia reprezentând o simplă şi legitimă exercitare de către stat a prerogativei, recunoscută prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de a stabili condiţiile de deschidere a dreptului la pensie, inclusiv sub aspectul modului de stabilire a bazei de calcul (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, potrivit căreia ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor). 15. De asemenea, într-un context parţial diferit, dar relevant pentru soluţionarea prezentei cauze, în care s-a pus în discuţie constituţionalitatea opţiunii legiuitorului de a exclude din baza de calcul primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă, Curtea a statuat că dobândirea unui drept salarial în timpul activităţii profesionale şi intrarea acestui drept în patrimoniul salariatului reprezintă o chestiune distinctă de cea a includerii ulterioare a acelui drept în baza de calcul al pensiei (Decizia nr. 702 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, paragraful 22). 16. Cu referire la critica adusă art. 59 din Legea nr. 223/2015, Curtea observă că noua lege a pensiilor militare de stat, Legea nr. 223/2015, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2016, a prevăzut ca, în fiecare an, cuantumul pensiilor militare să se modifice în funcţie de evoluţia a 2 indicatori: rata medie anuală a inflaţiei şi creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Astfel, art. 59 din Legea nr. 223/2015 prevedea că pensiile militare de stat se indexează cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei. Cu alte cuvinte, legiuitorul şi-a dorit ca pensiile militare de stat să nu fie nicicum afectate de evoluţia inflaţiei, ulterior stabilirii acestora. În plus, legiuitorul a stabilit ca, la această indexare, să se adauge şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, statul a eliminat această ultimă componentă a creşterii pensiilor, urmând ca, anual, acestea să se actualizeze, din oficiu, în fiecare an, exclusiv cu rata medie anuală a inflaţiei. În esenţă, autorul prezentei excepţii apreciază că este neconstituţională opţiunea statului de a elimina creşterea anuală a cuantumului pensiilor care să „acopere“ integral din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. 17. Curtea reţine că această critică nesocoteşte natura juridică a pensiilor de serviciu, în general, şi a pensiilor militare de stat, în particular. Astfel, legiuitorul, în temeiul art. 61 din Constituţie, este liber să instituie pensii de serviciu. Această opţiune s-a materializat în urma adoptării Legii nr. 223/2015, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2016, prin care au fost reintroduse pensiile de serviciu ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special (a se vedea art. 3 din Legea nr. 223/2015), eliminate în anul 2010 (a se vedea Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 113). Or, dacă statul are libertatea de a institui pensii de serviciu, rezultă că trebuie să i se recunoască, ca o manifestare a acestei libertăţi, şi dreptul de a reglementa modalitatea în care aceste pensii vor creşte ulterior stabilirii lor, inclusiv criteriile în funcţie de care va opera această creştere. 18. Totodată, autorul excepţiei nu ţine seama de diferenţa importantă dintre, pe de o parte, fenomenul inflaţiei, fenomen economic cu caracter obiectiv, care are impact economico-social general, şi, pe de altă parte, creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Nu este, deci, întâmplător că, în exercitarea libertăţii de a institui sau nu pensii de serviciu, precum şi a celei de a reglementa condiţiile de acordare a acestora, statul a optat să elimine doar actualizarea pensiilor militare de serviciu prin raportare la creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, dar nu şi indexarea acestora prin raportare la rata inflaţiei. Mai mult decât atât, chiar şi reglementarea iniţială distinctă a modalităţii de actualizare anuală a cuantumului pensiilor militare de serviciu în funcţie de rata medie a inflaţiei, respectiv acoperirea 100% a acesteia, faţă de cea în funcţie de creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, respectiv doar 50%, sugerează această diferenţă importantă. Altfel spus, statul, înăuntrul unei marje de apreciere oricum cuprinzătoare, dată de libertatea de a institui sau nu pensii de serviciu, are o opţiune de reglementare în sensul acordării unei creşteri a acestora în funcţie de indicatori precum creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat chiar mai mare decât cea pe care o are cu privire la indexarea pensiilor în funcţie de rata inflaţiei. Acest lucru se datorează faptului că inflaţia, în funcţie de variabile economico-sociale, poate conduce până la însăşi anihilarea valorii reale a pensiilor şi, în general, a oricăror drepturi cuantificabile bănesc; în schimb, „acoperirea“ creşterii reale a câştigului salarial mediu brut realizat, oricât de dezirabilă din punct de vedere social ar fi o asemenea opţiune, nu are aceleaşi raţiuni care stau la baza opţiunii statului de indexare anuală a pensiilor militare de stat. 19. Tot în contextul criticii în privinţa art. 59 din Legea nr. 223/2015, Curtea reaminteşte că persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia i se supun persoanele în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului menţionat nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase pentru beneficiarii de pensii, după cum permite sau impune, după caz, situaţia economico-financiară a ţării. În oricare dintre aceste ipoteze dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. 20. În sfârşit, Curtea reţine că şi prin Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, paragraful 18, a reiterat jurisprudenţa sa constantă potrivit căreia deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50). 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Radu Sălăgean în Dosarul nr. 1.691/112/2018 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. o), cu referire la sintagma „în care nu se includ“, precum şi ale art. 59, cu referire la sintagma „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei“, din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 noiembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
