Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 76 din 3 martie 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, cu referire la art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 76 din 3 martie 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, cu referire la art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 370 din 25 aprilie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.338/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Curelea       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Dascălu       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Florea  │- judecător la Secţia I│
│Burgazli      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marian │- judecător la Secţia I│
│Drăghici      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Liviu Eugen   │- judecător la Secţia I│
│Făget         │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ruxandra      │- judecător la Secţia a│
│Monica Duţă   │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Virginia      │- judecător la Secţia a│
│Florentina    │II-a civilă            │
│Duminecă      │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen        │- judecător la Secţia a│
│Sandu-Necula  │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Maria  │- judecător la Secţia a│
│Zarafiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marcela Marta │- judecător la Secţia a│
│Iacob         │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Maria  │- judecător la Secţia  │
│Ilie          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Luiza Maria   │- judecător la Secţia  │
│Păun          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Alina Nicoleta│- judecător la Secţia  │
│Ghica-Velescu │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mădălina Elena│- judecător la Secţia  │
│Vladu-Crevon  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Veronica      │- judecător la Secţia  │
│Dumitrache    │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.338/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Oana Cristina Popescu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 3.121/30/2022 şi de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.624/90/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor; Ministerul Public şi Ministerul Justiţiei au depus puncte de vedere asupra raportului.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularii şi obiectul sesizărilor
    7. Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 16 octombrie 2024, în Dosarul nr. 3.121/30/2022, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă coroborat cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept:
    Interpretarea sintagmei „indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime“ din art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 303/2004), odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), şi anume dacă luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime presupune adăugarea acestora la indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, indiferent dacă respectivele sporuri au fost sau nu introduse, prin modificări legislative ulterioare, în indemnizaţia brută.

    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 23 octombrie 2024, cu nr. 2.338/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 3 martie 2025.
    9. Ulterior, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată, cu nr. 3.037/1/2024, sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.624/90/2022 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la problema de drept:
    Interpretarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, cu referire la art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, referitor la modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu a unui procuror pensionar ce deţine titlul de doctor în drept, respectiv dacă se are în vedere procentul de 15% de la momentul ieşirii la pensie sau cuantumul fix stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017.

    10. Considerându-se că există „o strânsă legătură“ între obiectul primei sesizări şi cel al sesizării înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 s-a dispus conexarea Dosarului nr. 3.037/1/2024 la Dosarul nr. 2.338/1/2024.

    II. Normele de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile
    11. Legea nr. 303/2004, forma în vigoare la data înregistrării acţiunilor ce fac obiectul dosarelor nr. 3.121/30/2022 şi nr. 2.624/90/2022:
    Art. 85 - (...) „(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.“

    12. Legea-cadru nr. 153/2017:
    Art. 7 - Termeni
    "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: (...)
    c) indemnizaţia de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcţiei, gradului, gradaţiei şi vechimii în funcţie, prevăzută în anexele nr. I-IX; (...)
    m) venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare, indemnizaţiile lunare şi, după caz, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele şi premiile, precum şi alte drepturi în bani şi/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar."

    Articolul 14 alin. (1)
    "Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul. Cuantumul salarial al acestei indemnizaţii nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor prevăzută la art. 25."

    Art. 24 - Sporuri şi drepturi salariale specifice
    "Limita maximă a sporurilor, compensaţiilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor şi a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege şi în anexele nr. I-VIII."

    Art. 25 - Limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor şi a altor drepturi
    "(1) Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz."

    Anexa nr. V - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ şi Curtea Constituţională
    Capitolul VIII - Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei
    Secţiunea 1 - Dispoziţii comune
    "ART. 4
    (1) Pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, personalul prevăzut la art. 1 beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază sau, după caz, din indemnizaţia de încadrare, corespunzător timpului lucrat.
    (2) Condiţiile de acordare a sporului prevăzut la alin. (1) se aprobă de ordonatorul principal de credite în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
    ART. 5
    Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la curţile de apel, tribunale, tribunalele specializate şi judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asistenţii judiciari, inspectorii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, precum şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, personalul de probaţiune beneficiază şi de un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizaţia lunară de încadrare."

    III. Expunerea succintă a proceselor
    Sesizarea Curţii de Apel Timişoara
    13. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş în data de 19 iulie 2022 cu nr. 3.121/30/2022, reclamantul persoană fizică a chemat în judecată pârâţii instituţii publice, solicitând instanţei să dispună obligarea pârâţilor instituţii publice să îi actualizeze pensia de serviciu, raportat la valoarea de referinţă sectorială (VRS) de 605,225 lei, prin emiterea adeverinţei-tip cu baza de calcul, conform art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, pornind de la indemnizaţia brută lunară a unui judecător în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei, la care să fie adăugate, în procent, sporurile intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, respectiv sporul de vechime în muncă de 25%, sporul de vechime în funcţie de 20%, sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, sporul de toxicitate de 15%, sporul de confidenţialitate de 15%, începând cu data de 15.03.2018.

    Sesizarea Curţii de Apel Piteşti
    14. Prin Cererea de chemare în judecată formulată la data de 12.09.2022 şi înregistrată cu nr. 2.624/90/2022 pe rolul Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, Complet specializat de litigii de muncă şi asigurări sociale, reclamantul persoană fizică, în contradictoriu cu pârâţii instituţii publice, a solicitat obligarea acestora să recalculeze pensia de serviciu, începând cu data de 1.07.2017 şi pe viitor, luând în calcul sporul de doctorat de 15% avut în plată la data pensionării, acordat conform Legii nr. 303/2004, şi să oblige pârâţii la plata diferenţelor de pensie dintre suma rezultată din recalculare în raport cu sporul de doctorat de 15% şi sumele efectiv încasate, la care se adaugă dobânda aferentă.

    IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor
    Sesizarea Curţii de Apel Timişoara
    15. Instanţa de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    16. Chestiunea de drept enunţată nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel cum rezultă din datele publice afişate pe portalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar asupra aspectelor ce fac obiectul prezentei sesizări instanţa supremă nu a statuat, astfel cum rezultă din jurisprudenţa sa.
    17. Curtea de apel a mai precizat că, spre deosebire de art. 519 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai stabilesc şi condiţia noutăţii, iar caracterul imperativ al normelor în discuţie exclude orice eventuale aprecieri ale instanţei de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de drept, astfel că nu se impune analiza îndeplinirii condiţiilor referitoare la aceste aspecte.

    Sesizarea Curţii de Apel Piteşti
    18. Această instanţă a constatat admisibilitatea sesizării, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, motivat de faptul că de lămurirea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, raportat la art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu referire la modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu a unui procuror pensionar ce deţine titlul de doctor în drept, respectiv dacă se are în vedere procentul de 15% de la momentul ieşirii la pensie sau cuantumul fix stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017, depinde soluţionarea pe fond a cauzei.
    19. Ca atare, instanţa de apel a reţinut că problema de drept enunţată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenţei, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat, în sensul admiterii, printr-o altă hotărâre prealabilă anterioară (până la data de 11 decembrie 2024).

    V. Punctele de vedere ale titularilor sesizărilor
    Sesizarea Curţii de Apel Timişoara
    20. Instanţa de trimitere a considerat că sintagma „cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime“ din cuprinsul art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 nu are semnificaţia efectuării actualizării pensiei de serviciu a magistraţilor prin adiţionarea, la valoarea majorată a indemnizaţiei de încadrare, a procentelor avute la data pensionării, calculate asupra acestei baze. Sintagma redată urmăreşte identificarea sporurilor de avut în vedere în scopul actualizării, în sensul limitării lor la cele avute la data retragerii la pensie a magistratului (în situaţia în care, între timp, s-ar fi legiferat şi alte sporuri ori alţi magistraţi beneficiau de unele sporuri suplimentare, precum cel de doctorat), iar nu aplicarea procentelor avute la acel moment la indemnizaţia brută lunară (compusă din cea de încadrare şi sporuri) a magistratului aflat în activitate. În acest sens, se reţine şi existenţa sumelor compensatorii în ceea ce priveşte acele sporuri incluse, la data pensionării, în baza de calcul al pensiei magistratului, care, la data când are loc actualizarea pensiei de serviciu, fie nu mai sunt reglementate, fie sunt prevăzute în procent diminuat.

    Sesizarea Curţii de Apel Piteşti
    21. Instanţa a apreciat în sensul că prevederile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 trebuie interpretate prin prisma dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv să se aibă în vedere acest din urmă cuantum al indemnizaţiei lunare pentru titlul ştiinţific de doctor.
    22. De asemenea, trebuie avut în vedere scopul acestei prevederi legale; prin aceasta se doreşte actualizarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor în raport cu indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, iar nu cu alte elemente. Se menţionează expres că trebuie avută în vedere indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, iar nu eventualele indemnizaţii de care a beneficiat pensionarul.
    23. Prevederea de mai sus trebuie interpretată raportat la scopul urmărit de legiuitor prin edictarea acesteia, respectiv efectuarea actualizărilor în raport numai cu indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate.
    24. Este adevărat că se menţionează şi că se au în vedere, în procent, sporurile intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi sporul de vechime, însă această prevedere trebuie raportată la cea principală, privind actualizările în raport cu indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate. Sporurile se au în vedere însă în modalitatea în care sunt reglementate pentru un judecător în activitate; nu este menţionată menţinerea cuantumului sporului, ci a naturii acestuia.

    VI. Punctul de vedere al părţilor
    Sesizarea Curţii de Apel Timişoara
    25. Apelantul-reclamant a susţinut că la actualizarea pensiei de serviciu trebuie să se aibă în vedere venitul brut lunar compus din indemnizaţia de încadrare brută lunară majorată a unui judecător în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei, la care se adaugă sporurile în procentul avut de apelant la data pensionării, procent ce se aplică asupra indemnizaţiei majorate.
    26. Intimata instituţie publică a arătat că în mod corect a apreciat instanţa de fond că apelantul-reclamant nu poate beneficia de actualizarea pensiei cu aplicarea de două ori a sporurilor pretinse. Diferenţele pe care acesta le invocă sunt acoperite prin acordarea sumelor compensatorii, acestea cuprinzând atât sporurile care nu au mai fost reglementate de noile legi ale salarizării, cât şi diminuarea sporurilor care s-au păstrat.

    Sesizarea Curţii de Apel Piteşti
    27. Reprezentanţii apelantului-reclamant şi ai pârâtelor-intimate instituţii publice, la termenul de judecată din data de 4 decembrie 2024, şi-au exprimat acordul în sensul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însă nu au oferit şi o motivare.
    28. Pârâtele-intimate instituţii publice nu au depus un punct de vedere cu privire la problema de drept ce urmează a fi dezlegată.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    29. Au fost identificate următoarele orientări jurisprudenţiale:
    - a fost respinsă cererea de emitere a unei adeverinţe cu baza de calcul al pensiei de serviciu, cu includerea în indemnizaţia brută lunară a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei, respectiv sporul de risc, de toxicitate, de confidenţialitate şi de doctorat, cu motivarea că sporurile care au intrat în baza de calcul la stabilirea pensiei de serviciu sunt identice cu cele care compun indemnizaţia brută lunară a unui judecător în funcţie, nefiind justificată majorarea indemnizaţiei brute lunare cu sporuri deja calculate în raport cu indemnizaţia de încadrare (Sentinţa civilă nr. 2.094 din 14.07.2021 a Tribunalului Alba);
    – s-a reţinut că este inadmisibilă actualizarea pensiei reclamantei la nivelul majorărilor salariale actuale ale unui procuror în funcţie, dar cu păstrarea sporurilor, mai mari, ce se aplicau potrivit vechilor legi de salarizare (Decizia nr. 301/CM din 14.09.2022 a Curţii de Apel Constanţa);
    – sporurile au fost incluse în venitul net realizat avut în vedere la acordarea pensiei, iar luarea din nou în considerare a acestora ar echivala cu un dublu beneficiu nelegitim (Decizia civilă nr. 154/A/2020 a Curţii de Apel Cluj);
    – nu se poate dispune actualizarea pensiilor prin luarea în considerare a unor sporuri care nu au intrat în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, chiar dacă aceste sporuri au fost introduse în salariul de bază al magistraţilor în funcţie (Decizia civilă nr. 129/R/2013, pronunţată de Curtea de Apel Cluj);
    – a fost obligat fostul angajator la eliberarea unor adeverinţe prin luarea în considerare a indemnizaţiei de încadrare majorate a unui magistrat în funcţie, ce cuprinde şi sporul de suprasolicitare neuropsihică inclus între timp în indemnizaţia de încadrare (deciziile civile nr. 2.422/A/2015 şi nr. 158/A/2017 ale Curţii de Apel Cluj).

    30. Judecătorii Tribunalului Ilfov, ai Tribunalului Iaşi şi ai Tribunalului Buzău şi-au exprimat, similar instanţei de trimitere, opinia în sensul că sintagma din cuprinsul art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 nu are semnificaţia efectuării actualizării pensiei de serviciu a magistraţilor prin adiţionarea, la valoarea majorată a indemnizaţiei de încadrare, a procentelor avute la data pensionarii, calculate asupra acestei baze, ci urmăreşte identificarea sporurilor de avut în vedere în scopul actualizării, în sensul limitării lor la cele avute la data retragerii la pensie a magistratului (în situaţia în care, între timp, s-ar fi legiferat şi alte sporuri ori alţi magistraţi beneficiau de unele sporuri suplimentare, precum cel de doctorat), iar nu aplicarea procentelor avute la acel moment la indemnizaţia brută lunară (compusă din cea de încadrare şi sporuri) a magistratului aflat în activitate. Se reţine şi existenţa sumelor compensatorii în ceea ce priveşte acele sporuri incluse, la data pensionării, în baza de calcul al pensiei magistratului, care, la data când are loc actualizarea pensiei de serviciu, fie nu mai sunt reglementate, fie sunt prevăzute în procent diminuat.
    31. În acelaşi sens este şi opinia judecătorilor de la nivelul Tribunalului Bucureşti, cu referire la Decizia nr. 65 din 2 octombrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul că actualizarea pensiei de serviciu, prevăzută de art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, presupune existenţa unei indemnizaţii brute lunare majorate pe care o primeşte magistratul aflat în activitate, iar aceasta nu poate conduce la adăugarea la valoarea majorată a indemnizaţiei de încadrare a cuantumurilor sporurilor avute la data pensionarii, întrucât s-ar realiza o dublă valorificare a sporurilor. Luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu a magistraţilor şi a sporului de vechime, operaţiune prevăzută de art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 pentru actualizarea pensiei de serviciu, nu presupune adăugarea sporurilor la indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, dacă respectivele sporuri au fost introduse, prin modificări legislative ulterioare, în indemnizaţia brută.
    32. De asemenea, judecătorii Tribunalului Vaslui opinează, la rândul lor, în sensul că stabilirea ca bază de raportare pentru pensia de serviciu a indemnizaţiei brute lunare a unui magistrat în activitate implică excluderea acelor sporuri care au fost incluse prin legislaţia ulterioară acordării pensiei în indemnizaţia brută lunară a unui magistrat în funcţie. Interpretarea contrară ar duce la un rezultat contrar dispoziţiei legale, anume la stabilirea unei baze de calcul superioare celei legale (prin aplicarea la indemnizaţia de încadrare a procentului aferent sporurilor anterior reglementate).
    33. O opinie teoretică diferită a fost formulată la nivelul Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, sintagma arătată interpretându-se în sensul că, la luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime, acestea se adaugă la indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei/parchetului, indiferent dacă respectivele sporuri au fost sau nu introduse, prin modificări legislative ulterioare, în indemnizaţia brută.
    34. În ceea ce priveşte a doua sesizare, instanţa de trimitere a prezentat ea însăşi jurisprudenţă identificată la nivelul Curţii de Apel Piteşti, prin încheierea de sesizare înregistrată în Dosarul nr. 3.037/1/2024, două hotărâri fiind relevante cu privire la problema de drept ce se solicită a fi dezlegată:
    - Decizia civilă nr. 3.390 din 23.09.2019, pronunţată în Dosarul nr. 5.268/109/2018, prin care s-a reţinut că normele cuprinse la art. 85 alin. (2) sunt norme de favoare pentru pensionarul magistrat, pentru că acesta poate să îşi păstreze pensia aflată în plată, dacă în urma actualizării rezultă un cuantum mai mic, ceea ce presupune respectarea drepturilor câştigate la data înscrierii la pensie, inclusiv a sporurilor de care beneficia persoana în cauză; la data înscrierii la pensie, sporul pentru titlul ştiinţific de doctor, în procent de 15% din indemnizaţia brută lunară a unui procuror, era reglementat în condiţii mai avantajoase faţă de indemnizaţia acordată pentru acest titlu, de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzută de art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017; reglementarea diferită obliga Casa Judeţeană de Pensii Argeş să dea eficienţă dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, în sensul de a se păstra în plată pensia de serviciu calculată în raport cu sporul de 15% şi pe viitor, dreptul fiind acordat în condiţii mai favorabile reclamantei;
    – Decizia civilă nr. 3.005 din 25.06.2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.953/109/2019, prin care s-a apreciat că, stabilind obligaţia de a se lua în considerare, în procent, sporurile intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, legea nu distinge după cum acestea se mai află în plată ca sporuri la personalul în activitate ori sub altă formă, ca aceea a indemnizaţiei lunare pentru titlul ştiinţific de doctor de 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzută de art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017; art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 nu condiţionează luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu de menţinerea în plată sub aceeaşi formă de spor pentru personalul în activitate la data actualizării pensiei de serviciu; forma sub care se află în plată drepturile băneşti ale judecătorilor aflaţi în activitate, drepturi ce alcătuiesc indemnizaţia brută lunară, constituie unul dintre factorii calculului ce urmează a se realiza spre a se stabili dacă prin actualizare pensia de serviciu aflată în plată se majorează ori se menţine la acelaşi cuantum. La acest factor este prevăzută obligaţia utilizării în procent a sporurilor intrate în baza de calcul la momentul acordării pensiei de serviciu.

    35. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţionat că, la nivelul Secţiei judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale
    36. Prin Decizia nr. 65 din 2 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 8 decembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 3.639/99/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, şi s-a stabilit: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, actualizarea pensiei de urmaş în temeiul art. 84 alin. (3) din acelaşi act normativ se realizează prin raportare exclusiv la indemnizaţia de încadrare brută lunară a unui judecător în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei, indiferent de modalitatea de stabilire a cuantumului acesteia.“
    37. Prin Decizia nr. 34 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 29 iunie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.115/90/2020, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept ce vizează interpretarea sintagmei „indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime“ din art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
    38. Prin Decizia nr. 15 din 15 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 15 aprilie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă în Dosarul nr. 445/111/2020, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Lămurirea modalităţii de actualizare a bazei de calcul a pensiei fostului magistrat care a beneficiat la data pensionării de o sumă compensatorie în cuantum de 15% din indemnizaţia brută lunară pentru titlul de doctor, prin aplicarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 raportat la dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie“.
    39. Prin Decizia nr. 21 din 27 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 3 mai 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 9.116/109/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, cu referire la art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, privind modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu a unui judecător ce deţine titlul ştiinţific de doctor în drept, respectiv dacă se are în vedere procentul de 15% de la momentul ieşirii la pensie sau cuantumul fix stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017.

    IX. Raportul asupra chestiunii de drept
    40. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    41. Potrivit art. 1 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal. (...) prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze“.
    42. Conform art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“, iar, potrivit art. 4, „Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.
    43. Astfel, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiţii de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile:
    a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice;
    b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac;
    c) să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei;
    d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    44. Spre deosebire de condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiţia noutăţii chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi sesizată şi de către completele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în primă instanţă sau în calea de atac, fiind eliminată condiţia sesizării doar de către completele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale curţilor de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluţionarea cauzelor în ultimă instanţă.
    45. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, în sesizările formulate în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă - dreptul comun în materie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii (a se vedea Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015, Decizia nr. 10 din 23 mai 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 5 iulie 2016, şi Decizia nr. 19 din 21 octombrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1223 din 5 decembrie 2024).
    46. În sesizările formulate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 trebuie avut în vedere preambulul acestui act normativ în care s-a ţinut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“.
    47. Totodată, s-a mai statuat că acea chestiune de drept supusă dezlegării trebuie să fie o chestiune care ridică serioase dificultăţi de interpretare a unor dispoziţii legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, dificultăţi decurgând din neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepţiuni deopotrivă de justificate faţă de imprecizia redactării textului legal (a se vedea Decizia nr. 16 din 26 septembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 9 februarie 2017, şi Decizia nr. 9 din 29 mai 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 988 din 13 decembrie 2017).
    48. Dimpotrivă, chestiunea de drept aptă a fi dezlegată prin mecanismul hotărârii prealabile nu poate consta în realizarea unor operaţiuni de interpretare şi aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanţele particulare ce caracterizează fiecare litigiu; chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să aibă ca obiect interpretarea unor dispoziţii legale, iar nu modul concret de aplicare a acestora la situaţii specifice.
    49. Pe de altă parte, s-a mai statuat că în materia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, independent de claritatea normelor a căror lămurire se solicită, trebuie verificat riscul dezvoltării unei jurisprudenţe neunitare, dificultatea problemei de drept fiind influenţată şi de acest risc, din perspectiva nevoii de asigurare a uniformităţii jurisprudenţiale în litigii care pot fi replicate la un număr considerabil de subiecţi şi care pot genera un impact direct şi considerabil asupra bugetului general consolidat în cazul unei jurisprudenţe neunitare (a se vedea Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024).

    Sesizarea Curţii de Apel Timişoara
    50. În raport cu condiţiile necesare pentru validitatea sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, astfel cum au fost conturate în evoluţia jurisprudenţială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, trebuie observat, mai întâi, că o întrebare cu conţinut similar sesizării Curţii de Apel Timişoara a mai fost adresată instanţei supreme în cadrul mecanismului prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă, respectiv problema „interpretării sintagmei «indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime» din art. 85 alin. (2) al Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare“. Această problemă a fost ridicată într-un litigiu vizând actualizarea pensiei de serviciu, în contextul în care prima instanţă luase în considerare includerea unor sporuri, precum cel de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi cel de confidenţialitate, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, rezultând majorarea acesteia, iar reclamantul susţinea că la actualizarea pensiei de serviciu trebuie să se aibă în vedere venitul brut lunar compus din indemnizaţia de încadrare brută lunară majorată, la care se adaugă sporurile în procentul avut la data pensionării, procent ce se aplică asupra indemnizaţiei majorate.
    51. Prin Decizia nr. 34 din 24 aprilie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea antemenţionată, reţinându-se, în primul rând, că „lămurirea acestei sintagme nu poate fi însă disociată de circumstanţele particulare ale cauzei a căror evaluare ar permite stabilirea elementelor bazei de calcul în funcţie de care se actualizează pensia de serviciu a reclamantului“, că „instanţa de trimitere nu solicită o dezlegare de principiu dedusă din interpretarea unei norme lacunare sau neclare, ci chiar rezolvarea cauzei deduse judecăţii“ şi că „sesizarea trebuie să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, operaţiunile de identificare şi aplicare a textelor de lege incidente la circumstanţele ce caracterizează fiecare litigiu neputând fi transferate completului constituit pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile“ (a se vedea paragrafele 66-68 din decizie). S-a mai reţinut, în al doilea rând, neîndeplinirea condiţiei noutăţii chestiunii de drept, în contextul evocării unor hotărâri judecătoreşti pronunţate de instanţe în cauze similare.
    52. Dacă, în ceea ce priveşte neîndeplinirea condiţiei noutăţii chestiunii de drept, aceasta nu mai poate constitui un fine de neprimire a unei sesizări formulate în cadrul mecanismului prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cum este cea de faţă, cerinţa noutăţii fiind eliminată dintre condiţiile de admisibilitate a sesizării, aşa cum s-a arătat mai sus (paragraful 44), rămâne, totuşi, în continuare în vigoare cerinţa încadrării problemei de drept supuse analizei în hotarele definiţiei „chestiunii de drept“, astfel cum a fost dezvoltată în practica instanţei supreme, respectiv o chestiune dificilă de interpretare a unor dispoziţii legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, iar nu operaţiunea de identificare şi aplicare a textelor de lege incidente la circumstanţele litigiului.
    53. Prin urmare, viciul neîndeplinirii acestei din urmă cerinţe, identificat în cazul sesizării respinse ca inadmisibilă prin Decizia nr. 34 din 24 aprilie 2023, mai sus amintită, se regăseşte şi în cazul sesizării de faţă, ce are ca obiect o întrebare identică.
    54. Pe de altă parte, jurisprudenţa relevantă şi opiniile teoretice exprimate de instanţele chestionate converg aproape unanim cu punctul de vedere exprimat de instanţa de trimitere spre dezlegarea chestiunii de drept ce face obiectul prezentei sesizări, în sensul că sintagma „cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime“ din cuprinsul art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 nu are semnificaţia efectuării actualizării pensiei de serviciu a magistraţilor prin adiţionarea, la valoarea majorată a indemnizaţiei de încadrare, a procentelor avute la data pensionării, cu titlu de sporuri, calculate asupra acestei baze, ci urmăreşte identificarea sporurilor de luat în considerare la actualizare, în sensul limitării lor la cele avute la data retragerii la pensie a magistratului, în situaţia în care între timp s-ar fi legiferat şi alte sporuri ori alţi magistraţi beneficiau de unele sporuri suplimentare, cum este cel de doctorat. Nu se urmăreşte aplicarea procentelor avute la momentul retragerii la pensie a magistratului la indemnizaţia brută lunară, care se compune din cea de încadrare şi sporuri; nu se poate face abstracţie de existenţa unor sume compensatorii în ceea ce priveşte acele sporuri incluse la data pensionării în baza de calcul al pensiei magistratului, care la data la care are loc actualizarea pensiei de serviciu fie nu mai sunt reglementate, fie sunt prevăzute în procent >diminuat.
    55. Potrivit considerentelor Deciziei nr. 65 din 2 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, paragrafele 91-95, „prin Legea-cadru nr. 330/2009, legiuitorul (...) a stabilit cu caracter de principiu luarea în considerare a sporurilor (...), acestea regăsindu-se la un nivel acceptat, potrivit principiilor acestei legi, în salariul brut sau, după caz, în salariul de bază, în solda funcţiei de bază sau în indemnizaţia lunară de încadrare [art. 3 lit. c)]“, iar „în aplicarea acestui principiu şi pentru atingerea dezideratului de unificare a sistemului de salarizare, prin reducerea semnificativă a sporurilor cu caracter special acordate diferitelor categorii de personal din sectorul bugetar, în materia salarizării magistraţilor o parte din sporurile recunoscute au fost incluse în indemnizaţia de încadrare brută lunară, rezultând o majorare a cuantumului acesteia“, concluzia fiind aceea că, „potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, pensia de urmaş stabilită în baza art. 84 din acelaşi act normativ se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară a unui judecător în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei (...) fără a distinge cu privire la modalitatea care a determinat o asemenea majorare“, adică inclusiv în situaţia majorării indemnizaţiei prin includerea sporurilor.
    56. Pe cale de consecinţă, în opiniile exprimate de instanţe, la operaţiunea de actualizare a pensiilor de serviciu a judecătorilor şi procurorilor, prevăzută de art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu a magistraţilor şi a sporului de vechime nu presupune adăugarea încă o dată a acestor sporuri la indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, dacă respectivele sporuri au fost deja introduse, între timp, prin modificări legislative ulterioare acordării pensiei de serviciu, în indemnizaţia brută; adăugarea la valoarea majorată a indemnizaţiei de încadrare a cuantumurilor sporurilor avute la data pensionării ar conduce la o dublă valorificare a sporurilor. Stabilirea indemnizaţiei brute lunare a unui magistrat în activitate ca fiind baza de raportare pentru calcularea pensiei de serviciu implică excluderea adiţionării suplimentare a acelor sporuri care au fost deja incluse, prin legislaţia ulterioară acordării pensiei, în indemnizaţia brută lunară a unui magistrat în funcţie.
    57. Prin urmare, dat fiind că din punctele de vedere comunicate şi practica judiciară relevantă nu se conturează riscul unei jurisprudenţe neunitare în materie, care să facă necesară angajarea mecanismului de unificare a practicii, rezultă că nici din perspectiva condiţiei dificultăţii chestiunii de drept sesizarea nu este admisibilă.

    Sesizarea Curţii de Apel Piteşti
    58. În ceea ce priveşte sesizarea Curţii de Apel Piteşti, se constată că întrebarea trimisă se referă la o varietate particulară a problemei cu caracter mai general ridicată de Curtea de Apel Timişoara în prima sesizare, aducând în discuţie modul de interpretare a aceleiaşi sintagme din art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, în ipoteza punctuală a unui procuror pensionar ce deţine titlul de doctor în drept, în contextul art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv dacă trebuie avut în vedere procentul de 15% de la momentul ieşirii la pensie sau cuantumul fix stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017.
    59. Fiind vorba despre o chestiune de aplicare particulară, într-o situaţie specifică (cea a unui procuror care a beneficiat de spor pentru titlul de doctor), a aceleiaşi probleme de interpretare a art. 85 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu privire la care deja s-a constatat, mai sus, neîndeplinirea cerinţei existenţei unei chestiuni reale de drept, cu atât mai mult trebuie reţinut că problema ridicată prin sesizarea Curţii de Apel Piteşti nu tinde la o dezlegare de principiu dedusă din interpretarea unei norme lacunare sau neclare, ci urmăreşte chiar rezolvarea în drept a cauzei deduse judecăţii, în raport cu circumstanţele sale particulare, şi obţinerea modului concret în care trebuie coroborate normele legale aplicabile situaţiei de fapt, operaţiune ce excedează atribuţiilor completului constituit pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile.
    60. În acelaşi sens se observă că sesizări cu conţinut similar au mai fost formulate anterior şi respinse ca inadmisibile prin decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    61. Astfel, prin Decizia nr. 15 din 15 martie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost respinsă sesizarea Curţii de Apel Oradea referitoare la „lămurirea modalităţii de actualizare a bazei de calcul a pensiei fostului magistrat care a beneficiat la data pensionării de o sumă compensatorie în cuantum de 15% din indemnizaţia brută lunară pentru titlul ştiinţific de doctor, prin aplicarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare“, reţinându-se că „divergenţa de interpretare ce există între reclamantă şi pârâtă, specifică procesului civil, nu este de natură a demonstra dificultatea acestei operaţiuni logico-juridice, iar o analiză a normelor legale incidente în cauză demonstrează că acestea sunt clare, accesibile şi previzibile, iar aplicabilitatea normelor în discuţie nu ridică vreo minimă problemă de interpretare, aspect ce rezultă, de altfel, din opţiunea neîndoielnică exprimată de instanţa de trimitere“ (paragraful 78 din decizie) - opţiunea de interpretare la care s-a făcut referire fiind formulată în sensul că trebuie avută în vedere „situaţia salarială a unui judecător în activitate, aflat în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad cu apelanta la data pensionării“ (paragraful 55 din decizie).
    62. De asemenea, prin Decizia nr. 21 din 27 martie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea referitoare la „interpretarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, privind modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu a unui judecător ce deţine titlul ştiinţific de doctor în drept, respectiv dacă se are în vedere procentul de 15% de la momentul ieşirii la pensie sau cuantumul fix stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017“, motivat de faptul că „formularea în aceşti termeni a sesizării pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile (...) nu urmăreşte, în realitate, o interpretare şi o dezlegare de principiu a unor norme neclare, lapidare, incoerente, ci, dimpotrivă, pune o problemă de identificare a normei incidente, faţă de succesiunea legilor în timp“, fiind atributul instanţei de trimitere, „în virtutea plenitudinii ei de jurisdicţie, de a stabili norma juridică aplicabilă cauzei deduse judecăţii“ (paragrafele 70 şi 71 din decizie).
    S-a mai constatat că „dispoziţia legală supusă interpretării, art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 (...), nu prezintă nicio neclaritate în redactarea şi conţinutul ei, aceasta reglementând în termeni clari, neechivoci, modalitatea de actualizare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi a pensiilor de urmaş prevăzute la art. 84 din aceeaşi lege, ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime“ (paragraful 67 din decizie).
    În fine, s-a reţinut că „din încheierea de sesizare pronunţată de instanţa de trimitere nu rezultă dificultatea de interpretare, caracterul îndoielnic, lacunar sau neclar al prevederilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 raportat la dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, fiind precizată opţiunea provizorie a completului în sensul actualizării pensiilor de serviciu ale judecătorilor cu luarea în considerare a cuantumului de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în condiţiile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017“ (paragraful 68).

    63. Este adevărat că, în cauza de faţă, instanţa de trimitere justifică formularea unei noi sesizări cu acelaşi obiect prin invocarea unui temei nou în baza căruia cere lămurirea întrebării sale, respectiv cel al art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, care a renunţat la condiţia noutăţii chestiunii de drept. Cu toate acestea, cerinţa existenţei unei chestiuni reale de drept, în aceleaşi coordonate cu cele necesare unei sesizări valide în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, se menţine, iar jurisprudenţa anterioară a Completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept cu privire la problema supusă analizei a constatat deja neîndeplinită această condiţie.
    64. Trebuie remarcat, totodată, că punctul de vedere exprimat de instanţa de trimitere cu privire la problema de drept ridicată converge cu modalitatea de interpretare propusă de instanţele de trimitere din cele două sesizări anterioare respinse, anume că trebuie avută în vedere „situaţia salarială a unui judecător în activitate, aflat în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad cu apelanta la data pensionării“ şi „în sensul actualizării pensiilor de serviciu ale judecătorilor cu luarea în considerare a cuantumului de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în condiţiile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017“, deciziile instanţei supreme de respingere ca inadmisibile a respectivelor sesizări făcând referire la aceste interpretări ale instanţelor de trimitere ca fiind o opţiune neîndoielnică.
    65. Or, această convergenţă a punctelor de vedere exprimate întăreşte, o dată în plus, concluzia deciziilor anterioare în sensul că normele legale incidente în cauză sunt clare, accesibile şi previzibile şi nu ridică dificultăţi de interpretare.
    66. În privinţa celor două hotărâri judecătoreşti indicate de instanţa de trimitere ca exprimând în practică un punct de vedere contrar, se observă că acestea par a fi izolate şi au fost pronunţate anterior deciziilor nr. 21 din 27 martie 2023 şi nr. 15 din 15 martie 2021 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    67. Prin urmare, se reţine, pe de o parte, că revine instanţei de trimitere să stabilească, în concret, norma de drept aplicabilă raportului juridic dedus judecăţii, în funcţie de succesiunea legilor în timp, şi să realizeze operaţiunile de coroborare a unor norme aflate în concurs, neputând delega aceste atribuţii instanţei supreme, pe calea mecanismului hotărârii prealabile. Pe de altă parte, ţinând cont de deciziile relevante pronunţate anterior de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, amintite mai sus, nu este îndeplinită condiţia privind existenţa unei dificultăţi de interpretare a prevederilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 raportat la dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    68. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 3.121/30/2022 şi de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.624/90/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
    - interpretarea sintagmei „indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime“ din art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume dacă luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime presupune adăugarea acestora la indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, indiferent dacă respectivele sporuri au fost sau nu introduse, prin modificări legislative ulterioare, în indemnizaţia brută, şi, respectiv,
    – interpretarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, cu referire la art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, referitor la modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu a unui procuror pensionar ce deţine titlul de doctor în drept, respectiv dacă se are în vedere procentul de 15% de la momentul ieşirii la pensie sau cuantumul fix stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017.

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 martie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Oana Cristina Popescu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 76 din 3 martie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 76 din 3 martie 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, cu referire la art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 76 din 3 martie 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, cu referire la art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017