Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepţie ridicată de Ioan Todiroae în Dosarul nr. 11.215/3/2019 (1.056/2019) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.097D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a transmis note scrise, prin care susţine admiterea criticilor de neconstituţionalitate. 4. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.098D-1.102D/2019 şi nr. 1.137D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepţie ridicată de Ioan Todiroae în dosarele nr. 11.230/3/2019 (1.051/2019), nr. 11.232/3/2019 (1.049/2019), nr. 11.233/3/2019 (1.055/2019), nr. 11.234/3/2019 (1.050/2019) şi nr. 11.235/3/2019 (1.057/2019) ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi de Dragoş Marian Ene în Dosarul nr. 12.845/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă. 5. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 6. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că autorul excepţiei Ioan Todiroae a transmis la dosarele nr. 1.098D-1.102D/2019 note scrise prin care susţine admiterea criticilor de neconstituţionalitate. 7. Având în vedere obiectul parţial identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.098D-1.102D/2019 şi nr. 1.137D/2019 la Dosarul nr. 1.097D/2019, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 693 din 27 noiembrie 2014. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 9. Prin încheierile din 15 aprilie 2019, pronunţate în dosarele nr. 11.215/3/2019 (1.056/2019), nr. 11.230/3/2019 (1.051/2019), nr. 11.232/3/2019 (1.049/2019), nr. 11.233/3/2019 (1.055/2019), nr. 11.234/3/2019 (1.050/2019) şi nr. 11.235/3/2019 (1.057/2019), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepţiile au fost ridicate de Ioan Todiroae cu prilejul soluţionării apelurilor formulate împotriva unor sentinţe pronunţate în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii electorale. 10. Prin Sentinţa civilă nr. 51/AEPF, pronunţată în Dosarul nr. 12.845/3/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepţia a fost ridicată de Dragoş Marian Ene într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii împotriva unei candidaturi înregistrate la Biroul Electoral Central. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece instituie restrângeri ale dreptului de a contesta candidaturile. 12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. 20 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 33/2007 nu contravin prevederilor art. 53 alin. (1) din Constituţie. 13. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul a prevăzut un termen în care persoanele prevăzute la alin. (2) al art. 20 din Legea nr. 33/2007, respectiv orice persoană interesată, să poată contesta candidatura oricăruia dintre candidaţii înscrişi pe listele de candidaţi din România pentru Parlamentul European. Numai legiuitorul are prerogativa de a stabili condiţiile şi termenul până la care trebuie contestată candidatura celor înscrişi pentru alegerile parlamentare europene. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 20 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, având următorul cuprins: "(2) Până la împlinirea a 45 de zile înainte de ziua de referinţă, alegătorii resortisanţi, alegătorii comunitari, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale pot contesta candidaturile. (...)(4) Împotriva hotărârii se poate face apel, în termen de 24 de ore de la pronunţare, la Curtea de Apel Bucureşti. Apelul se soluţionează în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă.“" 18. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 33/2007, Curtea reţine, cu titlu introductiv, că sistemul electoral este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, prin lege organică, astfel că Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European reprezintă expresia normei constituţionale indicate şi, totodată, opţiunea legiuitorului în materie. Aşadar, prevederile acestui act normativ se circumscriu cadrului constituţional general configurat de art. 37 şi 38 din Legea fundamentală şi reglementează, la nivelul legii organice, condiţiile de desfăşurare a alegerii membrilor din România în Parlamentul European, ca modalitate concretă de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 536 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 16 ianuarie 2020). 20. Prevederile art. 20 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 33/2007 instituie reguli procedurale privind termenul, subiectele de drept care au posibilitatea de a contesta candidaturile şi exercitarea căii de atac a apelului împotriva hotărârii prin care Tribunalul Bucureşti a soluţionat contestaţia privind admiterea sau respingerea candidaturilor la alegerile pentru Parlamentul European. Astfel, termenul de exercitare a apelului este de 24 de ore de la pronunţarea hotărârii Tribunalului Bucureşti, iar soluţionarea acestuia revine Curţii de Apel Bucureşti, în termen de două zile de la înregistrare, hotărârea fiind definitivă. 21. În acest context, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor destinatarilor normelor juridice, fără a institui discriminări pe considerente arbitrare. Prin urmare, criticile referitoare la încălcarea principiului egalităţii în drepturi prevăzut de dispoziţiile art. 16 din Constituţie sunt neîntemeiate. 22. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 53 din Constituţie, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat în mod constant (spre exemplu, Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 aprilie 2013) că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual - nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. 23. Aşa fiind, Curtea constată că procedura instituită prin textele de lege criticate are în vedere soluţionarea procesului cu celeritate, întrucât, în absenţa acesteia, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfăşurarea procedurilor electorale aflate în curs şi ar genera o stare de incertitudine în ceea ce priveşte raporturile juridice în materia alegerilor pentru Parlamentul European, afectând procesul electoral. Întregul proces de alegere a membrilor din România în Parlamentul European este caracterizat prin celeritate şi tocmai aceasta este şi raţiunea pentru care prevederile legale criticate stabilesc termenul pentru contestarea candidaturilor, termenul scurt, imperativ, pentru depunerea la instanţă a apelului împotriva hotărârii prin care Tribunalul Bucureşti a soluţionat contestaţia privind admiterea sau respingerea candidaturilor la alegerile pentru Parlamentul European şi pentru soluţionarea acestuia, hotărârea judecătorească fiind definitivă. În acest sens, Curtea observă că, potrivit art. 69 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, „Judecarea de către instanţe a întâmpinărilor, a contestaţiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului“. 24. În acelaşi timp, art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum şi art. 129 din Legea fundamentală, care prevede că, „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii“, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 693 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 26 ianuarie 2015). 25. În aceste condiţii, Curtea constată că instituirea prin prevederile legale criticate a unor reguli procedurale privind termenul de contestare a candidaturilor şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate de Tribunalul Bucureşti reprezintă expresia prevederilor constituţionale anterior evocate, fără a îngrădi dreptul părţilor interesate de a se adresa unei instanţe judecătoreşti şi de a beneficia de garanţiile care condiţionează dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, prevăzute de art. 21 şi 24 din Constituţie. 26. Întrucât prevederile art. 20 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 33/2007 nu instituie restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, Curtea constată că dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidenţă în cauză. 27. Referitor la invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi ale art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, Curtea constată că prevederile de lege criticate, prin conţinutul reglementărilor pe care le cuprind, nu interferează cu conţinutul normativ al dispoziţiilor din Constituţie enunţate. 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Todiroae în dosarele nr. 11.215/3/2019 (1.056/2019), nr. 11.230/3/2019 (1.051/2019), nr. 11.232/3/2019 (1.049/2019), nr. 11.233/3/2019 (1.055/2019), nr. 11.234/3/2019 (1.050/2019) şi nr. 11.235/3/2019 (1.057/2019) ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi de Dragoş Marian Ene în Dosarul nr. 12.845/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi constată că prevederile art. 20 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 octombrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. Valer Dorneanu Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
