Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, excepţie ridicată de Gabriel Dănuţ Barbir în Dosarul nr. 170/334/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.039D/2019. 2. La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a transmis la dosar note scrise prin care, în esenţă, susţine admiterea criticilor de neconstituţionalitate, menţionând că, potrivit înscrisului intitulat „concluzii scrise“ înregistrat la Dosarul nr. 170/334/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei, a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor „art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, la care se adaugă prevederile de la literele a), b) şi c) din alin. (3) din aceeaşi lege, corelat cu art. 37 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, ambele raportate la art. 4 din Legea nr. 3/2000“, ansamblu raportat la prevederile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocat prin prisma art. 20 alin. (2) din Constituţie. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate, sens în care susţine, în esenţă, că legislaţia actuală privind actele de identitate, pe baza cărora cetăţenii îşi pot exercita dreptul de vot, este perfectibilă. Arată că nu a putut vota la „referendumul pentru familie“ din 6 şi 7 octombrie 2018 şi că este necesară înlăturarea oricărei discriminări, astfel cum prevede Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului. Referitor la art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, susţine că există un vid legislativ, de vreme ce livretul militar nu este menţionat printre actele la care prevederile legale invocate fac referire, iar Curtea Constituţională este în drept să stabilească dacă aceste prevederi legale sunt conforme Constituţiei. De asemenea, invocă o serie de aspecte referitoare la situaţia de fapt în legătură cu utilizarea livretului militar. 5. Reprezentantul Ministerului Public arată că este inadmisibilă completarea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate direct în faţa Curţii Constituţionale, limitele învestirii fiind stabilite prin încheierea de sesizare a Judecătoriei Vatra Dornei. De asemenea, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că, în realitate, criticile formulate vizează o omisiune legislativă, a cărei soluţionare excedează competenţei Curţii Constituţionale. 6. Având cuvântul în replică, autorul excepţiei arată că nu a susţinut completarea dispoziţiilor legale criticate de către Curtea Constituţională, ci doar a semnalat vidul legislativ existent. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 14 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 170/334/2019, Judecătoria Vatra Dornei a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Excepţia a fost ridicată de Gabriel Dănuţ Barbir într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii împotriva soluţiei de neurmărire/netrimitere în judecată. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 referitoare la actele de identitate pe baza cărora cetăţenii pot vota sunt neconstituţionale, deoarece, prin aplicarea acestora, a fost împiedicat să îşi exercite dreptul de a vota la referendum. Or, dreptul de a participa la referendum îl au toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv (deci şi cetăţenii români ce se legitimează cu livret militar, ca în cazul autorului excepţiei), cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. 9. Judecătoria Vatra Dornei a analizat condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, fără a-şi exprima opinia asupra excepţiei. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autorul excepţiei, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, având următorul cuprins: "Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: a) cartea de identitate; b) cartea electronică de identitate; c) cartea de identitate provizorie; d) buletinul de identitate; e) paşaportul diplomatic; f) paşaportul diplomatic electronic; g) paşaportul de serviciu; h) paşaportul de serviciu electronic; i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare." 14. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 36 privind dreptul de vot. Sunt invocate şi prevederile art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la interzicerea generală a discriminării. 15. În prealabil, referitor la aspectele privind modificarea şi completarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate de către autor în notele scrise depuse la dosar, Curtea reţine că potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti (...)“, iar potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“. Cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate este, aşadar, cel fixat prin încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, iar motivarea scrisă formulată de autor nu poate fi completată în faţa Curţii Constituţionale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuţia părţilor în faţa instanţei de judecată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu poate fi altul decât cel stabilit prin respectiva încheiere, fără ca acesta să poată fi ulterior modificat de vreuna dintre părţi. Prin urmare, nu poate fi primită cererea prin care se modifică şi se completează excepţia de neconstituţionalitate formulată direct în faţa Curţii Constituţionale, după sesizarea acesteia prin încheiere (a se vedea, în acelaşi sens, de exemplu, Decizia nr. 47 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 25 februarie 2009, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 1.054 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, paragraful I, şi Decizia nr. 151 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 16 iulie 2018, paragraful 24). Aşa fiind, în prezenta cauză, Curtea se va pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost sesizată prin încheierea instanţei de judecată. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 stabilesc actele de identitate pe baza cărora cetăţenii îşi pot exercita dreptul de vot, o asemenea soluţie legislativă reprezentând expresia opţiunii legiuitorului care are competenţa de a reglementa sistemul electoral, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie. În acest context, din examinarea criticilor de neconstituţionalitate formulate, Curtea constată că autorul excepţiei aduce în discuţie o pretinsă soluţie legislativă care nu a fost cuprinsă în textele legale criticate, ceea ce presupune completarea dispoziţiilor legale ce formează obiectul excepţiei, astfel încât livretul militar să fie inclus în categoria actelor pe baza cărora cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România. Or, a accepta susţinerea autorului excepţiei ar echivala cu subrogarea Curţii Constituţionale în sfera de competenţă a legiuitorului, încălcând astfel art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit căruia „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. De asemenea, Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa (spre exemplu, Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999) că nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv şi nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite. 17. În aceste condiţii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, excepţie ridicată de Gabriel Dănuţ Barbir în Dosarul nr. 170/334/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Vatra Dornei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 octombrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
