Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Fănel Istrate în Dosarul nr. 46.308/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.446D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.375D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Ionel Grosu în Dosarul nr. 15.809/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.375D/2019 la Dosarul nr. 1.446D/2019, care este primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 760 din 9 noiembrie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 19 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 46.308/3/2017 şi Încheierea din 18 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 15.809/3/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Fănel Istrate şi Ionel Grosu în cadrul apelurilor formulate împotriva unor sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în cauze având ca obiect contestaţii împotriva deciziilor de pensionare. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că interpretarea şi aplicarea textului art. 59 din Legea nr. 223/2015, modificat prin art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, de către Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale au un profund caracter anticonstituţional, contrar prevederilor art. 16 din Constituţie. Astfel, prin exceptarea poliţiştilor pensionaţi în perioada 7 august 2017-31 decembrie 2017 de la aplicarea acestor dispoziţii de lege se creează o discriminare faţă de pensionarii ieşiţi la pensie în perioada 1 ianuarie 2017-6 august 2017, întrucât, la aceleaşi condiţii de salariu, vârstă şi vechime, unii au beneficiat de majorarea de 5,25%, iar ceilalţi nu. În acest sens, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a decis că această diferenţă de tratament se bazează pe dispoziţiile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, care la data de 7 august 2017 au suferit modificări, iar, potrivit principiului tempus regit actum, fiecărei situaţii juridice particulare i se aplică norma legală incidentă, în vigoare la data naşterii dreptului. 9. Această interpretare este eronată chiar faţă de conţinutul celor două texte: art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, anterior modificării prin art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, pe de o parte, şi textul art. 59 din aceeaşi lege, ulterior modificării, pe de altă parte. Astfel, din analiza comparativă a celor două texte rezultă următoarele concluzii: pe de o parte, indicatorul actualizarea anuală a drepturilor de pensie cu rata medie a inflaţiei constituia un indicator independent faţă de celălalt indicator, procentul de 50% din creşterea reală a salariului mediu brut realizat, primul indicator rămânând nemodificat şi după data de 7 august 2017; pe de altă parte, indicatorul procentul de 50% din creşterea reală a salariului mediu brut realizat, care se adăuga indicatorului sus-precizat - procent înlăturat după data de 7 august 2017 - constituia, la rândul lui, un indicator al actualizării cuantumului pensiilor militare de stat independent faţă de indicatorul rata medie anuală a inflaţiei, între cei doi indicatori neexistând vreo relaţie de interdependenţă sau intercondiţionare; prin noul text a fost eliminat indicatorul independent procentul de 50% din creşterea reală a salariului mediu brut realizat, care se adăuga celuilalt indicator independent, de referinţă; textul indicatorului de referinţă menţinut în vigoare a fost modificat prin înlocuirea sintagmei „se indexează anual cu 100% din (rata medie anuală a inflaţiei)“ cu sintagma similară „se actualizează, din oficiu, în fiecare an, (cu rata medie anuală a inflaţiei)“. 10. Discriminarea din interpretarea Curţii de Apel Bucureşti este accentuată prin aceea că, pe parcursul anului 2017, autorii excepţiei, alături de toţi ceilalţi poliţişti care s-au pensionat în perioada 7 august 2017-31 decembrie 2017, nu au beneficiat de nicio majorare a salariului. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu a stabilit nicio creştere salarială pentru poliţişti în anul 2017. 11. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, reţinând, în ceea ce priveşte pretinsul tratament discriminator generat de modificările legislative criticate de autorul excepţiei, în acord cu cele statuate şi prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 861 din 28 noiembrie 2006, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. 12. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, aşa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Curtea mai reţine că, ulterior, art. 59 a fost modificat prin art. 84 pct. 1 din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Având în vedere toate aceste aspecte, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile miliare de stat, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Textul de lege criticat are următoarea redactare: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.“ 16. Autorii excepţiei susţin că acest text de lege contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 223/2015, în redactarea criticată în prezenta cauză, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2021, şi Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, pronunţându-se asupra conformităţii dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 cu prevederile constituţionale ale art. 16, Curtea a reţinut, în esenţă, că, în temeiul prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul şi obligaţia să stabilească criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei. Curtea a reţinut că noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare. De asemenea, a precizat că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Având în vedere toate aceste considerente, Curtea a respins ca neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate vizând încălcarea principiului constituţional al egalităţii în drepturi. 18. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Fănel Istrate şi Ionel Grosu în dosarele nr. 46.308/3/2017 şi nr. 15.809/3/2018 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile miliare de stat, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 martie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
