Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, precum şi ale anexei nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, excepţie ridicată de Renate-Valerie Ambrosi, prin mandatar Hugo-Andrei Schneider, de Aurel Oltean, Tereza Lucia Hâncu (născută Dragoş), Ileana Gabriş, Antonia Elisabeta Rusu, Maria Gabriş, Alexandra Gabriş şi Maria Ioana Lazăr, precum şi de Iacob Cornel Mendl, Iuliana Mendl, Eva Hellman şi Paul Mendl, prin mandatar Viorel Ivan, în Dosarul nr. 40/191/2012* al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.635D/2016. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei Tereza Lucia Hâncu (născută Dragoş), Ileana Gabriş, Antonia Elisabeta Rusu, Maria Gabriş, Alexandra Gabriş şi Maria Ioana Lazăr, doamna avocat Ana-Elena Mărginean, din cadrul Baroului Alba, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că părţile Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din municipiul Blaj, judeţul Alba, precum şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Alba au depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care vizează terenurile asupra cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate privată al autorilor excepţiei, drept confirmat prin hotărâri judecătoreşti definitive. Se mai arată că, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 45/2009, suprafeţele de teren cu destinaţie agricolă prevăzute în anexele la această lege sunt bunuri aparţinând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic, cu excepţia terenurilor retrocedate potrivit legii. Prin urmare, terenurile pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate în mod legal trebuie să fie exceptate de la includerea în domeniul public al statului. Cu toate acestea, în anexa nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009, sunt cuprinse în domeniul public al statului şi terenuri în privinţa cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate al autorilor excepţiei, ceea ce contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul de proprietate privată şi dispoziţiilor convenţionale privind protecţia proprietăţii. Mai mult, în cauză nu sunt întrunite condiţiile constituţionale ale exproprierii sau ale confiscării. De asemenea, în acest mod este încălcată şi autoritatea de lucru judecat a unor hotărâri judecătoreşti definitive. 5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor anexei nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009. În acest sens, arată că trecerea în proprietatea statului a unor bunuri proprietate privată se poate realiza doar în două modalităţi, respectiv expropriere sau confiscare, în conformitate cu art. 44 alin. (3), (5) şi (9) din Constituţie. Or, în speţă, textele de lege criticate nu respectă aceste exigenţe constituţionale. Prin urmare, dispoziţiile anexei nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011 sunt constituţionale în măsura în care suprafeţele de teren cuprinse în această anexă nu se suprapun cu cele asupra cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate privată prin hotărâri ale Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Alba, confirmate prin decizii civile definitive. Invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 682 din 19 noiembrie 2014 şi Decizia nr. 541 din 12 iulie 2016. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 5 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 40/191/2012*, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, precum şi ale anexei nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. Excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011 a fost invocată de Renate-Valerie Ambrosi, prin mandatar Hugo-Andrei Schneider, şi de Aurel Oltean, Tereza Lucia Hâncu (născută Dragoş), Ileana Gabriş, Antonia Elisabeta Rusu, Maria Gabriş, Alexandra Gabriş şi Maria Ioana Lazăr, iar excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009, precum şi a prevederilor anexei nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011 a fost ridicată de Iacob Cornel Mendl, Iuliana Mendl, Eva Hellman şi Paul Mendl, prin mandatar Viorel Ivan, într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii în constatarea, între altele, a nulităţii absolute a Hotărârii nr. 231 din 3 mai 2006 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate Alba, precum şi a hotărârilor nr. 225 şi 226 din 2 mai 2006 ale aceleiaşi comisii, prin care a fost reconstituit dreptul de proprietate privată în favoarea autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate, acţiune formulată de reclamanta Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011, autoarea excepţiei Renate-Valerie Ambrosi arată că prin Hotărârea nr. 231 din 3 mai 2006 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate Alba i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de 40 ha aflată în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj şi s-a constatat trecerea suprafeţei de teren supuse reconstituirii din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de cercetare în domeniul privat al localităţii Crăciunelu de Jos, judeţul Alba, în vederea punerii în posesie. Hotărârea Comisiei locale Alba a fost confirmată prin Sentinţa civilă nr. 493 din 3 iunie 2010, pronunţată de Judecătoria Blaj în Dosarul nr. 59/191/2010, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 978 din 3 decembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Alba - Secţia I civilă în acelaşi dosar. De asemenea, mai arată că, prin Sentinţa civilă nr. 1.902 din 29 noiembrie 2010, pronunţată de Judecătoria Aiud în Dosarul nr. 3.596/175/2010, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 111 din 21 februarie 2012, pronunţată de Tribunalul Alba - Secţia I civilă în acelaşi dosar, s-a dispus obligarea Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate Alba la eliberarea titlului de proprietate în favoarea autoarei excepţiei, precum şi obligarea Comisiei locale de fond funciar a comunei Craciunelu de Jos, judeţul Alba, la punerea sa în posesie, conform Hotărârii nr. 231 din 3 mai 2006 a aceleiaşi comisii judeţene. În aceste condiţii, arată că prevederile anexei nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011, care consacră apartenenţa la domeniul public a unor suprafeţe de teren asupra cărora a fost reconstituit anterior dreptul de proprietate privată, confirmat prin hotărâri judecătoreşti definitive, reprezintă o ingerinţă asupra dreptului de proprietate privată, fără să existe o cauză de utilitate publică. 8. Sunt invocate considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 541 din 12 iulie 2016, paragrafele 29 şi 30. Prin această decizie, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi a constatat că prevederile din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 sunt constituţionale în măsura în care suprafeţele de teren cuprinse în această anexă nu se suprapun cu cele asupra cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate prin Hotărârea nr. 825 din 9 noiembrie 2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, confirmată prin Decizia civilă nr. 153/R/2010, irevocabilă, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia civilă, în Dosarul nr. 3.980/190/2009. 9. De asemenea, în motivarea aceleiaşi excepţii de neconstituţionalitate, autorii Aurel Oltean, Tereza Lucia Hâncu (născută Dragoş), Ileana Gabriş, Antonia Elisabeta Rusu, Maria Gabriş, Alexandra Gabriş şi Maria Ioana Lazăr arată că, prin Hotărârea nr. 225 din 2 mai 2006 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate Alba, li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de 14,90 ha aflată în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj şi s-a constatat trecerea suprafeţei de teren supuse reconstituirii din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj în domeniul privat al localităţii Blaj, judeţul Alba, în vederea punerii în posesie. Hotărârea Comisiei locale a fost confirmată prin Sentinţa civilă nr. 419 din 13 mai 2010, pronunţată de Judecătoria Blaj în Dosarul nr. 356/191/2010, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 945 din 23 noiembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Alba - Secţia civilă în Dosarul nr. 356/191/2010. De asemenea, mai arată că, prin Decizia civilă nr. 237 din 27 mai 2014, pronunţată de Tribunalul Alba - Secţia civilă în Dosarul nr. 2.994/107/2013, definitivă şi irevocabilă, s-a dispus obligarea Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate Alba la eliberarea titlului de proprietate în favoarea autorilor excepţiei, precum şi obligarea Comisiei locale de fond funciar a localităţii Blaj, judeţul Alba, la punerea în posesie, conform Hotărârii nr. 225 din 2 mai 2006 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate Alba. În susţinerea neconstituţionalităţii prevederilor anexei nr. 3.21 din Legea nr. 72/2011, invocă aceleaşi argumente susţinute şi de Renate-Valerie Ambrosi, autoarea aceleiaşi excepţii de neconstituţionalitate. 10. De asemenea, în motivarea aceleiaşi excepţii de neconstituţionalitate, autorii Iacob Cornel Mendl, Iuliana Mendl, Eva Hellman şi Paul Mendl, prin mandatar Viorel Ivan, arată că sunt beneficiari ai reconstituirii dreptului de proprietate asupra unor suprafeţe de teren prin aceeaşi Hotărâre nr. 225 din 2 mai 2006 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate Alba, în temeiul căreia au fost întocmite procese-verbale de punere în posesie, însă nu a fost eliberat titlul de proprietate, în condiţiile refuzului comisiilor locale de fond funciar, care motivează că „parcelele care au făcut obiectul protocolului de predare-primire, delimitate prin proces-verbal, au fost reînscrise ca fiind în domeniul public al statului şi date în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj“. În aceste condiţii, se arată că prevederile anexei nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011, precum şi prevederile art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009, care „consacră apartenenţa la domeniul public a unor suprafeţe de teren asupra cărora a fost reconstituit anterior dreptul de proprietate privată, prin hotărâri judecătoreşti definitive“, reprezintă o ingerinţă asupra dreptului de proprietate privată, fără să existe o cauză de utilitate publică. 11. Se mai susţine că, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, terenurile care nu sunt retrocedate fac parte din domeniul public al statului. Per a contrario, suprafeţele de teren retrocedate potrivit prevederilor legilor fondului funciar nu pot fi considerate bunuri aparţinând domeniului public al statului şi nu pot fi înscrise în anexa nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011. Înscrierea acestor categorii de terenuri în anexa criticată creează o situaţie contradictorie, în condiţiile recunoaşterii unui drept de proprietate privată prin acte administrative definitive, pe de o parte, şi a afirmării prin lege a unui drept de proprietate publică, asupra aceleiaşi categorii de terenuri, pe de altă parte. 12. Tribunalul Bihor - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009 realizează o inventariere a bunurilor aparţinând domeniului public al statului care sunt indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic, cu precizarea că aceste dispoziţii legale nu vizează şi suprafeţele de teren retrocedate potrivit legii. Referitor la prevederile anexei nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011, consideră că şi acestea se referă tot la o inventariere a terenurilor respective, care nu poate fi contrară dispoziţiilor art. 44 alin. (2) şi (3), precum şi art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Se mai apreciază că autorii excepţiei sunt nemulţumiţi, în fapt, de modul în care legea criticată a fost aplicată şi interpretată, apreciind că aplicarea acesteia a dus la golirea de conţinut a propriilor drepturi dobândite în baza legilor fondului funciar. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 14. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 31 alin. (2) şi (3) la Legea nr. 45/2008 sunt constituţionale, iar în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011, apreciază că acestea sunt constituţionale în măsura în care suprafeţele de teren cuprinse în această anexă nu se suprapun cu cele asupra cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate prin hotărâre a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Alba, confirmată prin decizie judecătorească definitivă. 15. În acest sens, se arată, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009, că textele de lege criticate reglementează regimul juridic al terenurilor cu destinaţie agricolă prevăzute în anexele la Legea nr. 45/2009, ca bunuri aparţinând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic, cu excepţia terenurilor retrocedate potrivit legii. Or, terenurile din prezenta speţă se află exact în ipoteza acestei excepţii, fiind retrocedate potrivit procedurilor legale - prin validarea reconstituirii dreptului de proprietate privată de către comisia judeţeană, confirmată prin hotărâre judecătorească. Pe cale de consecinţă, normele legale criticate nu sunt neconstituţionale în esenţa lor, nemulţumirea autorilor excepţiei vizând, de fapt, includerea pe lista terenurilor indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic, adică terenuri ce nu pot fi scoase din domeniul public, a terenurilor care le-au fost retrocedate prin procedurile administrative prevăzute de lege. 16. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011, se apreciază că acestea contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (2) şi (3) din Constituţie şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se arată că, având în vedere faptul că adoptarea Legii nr. 72/2011 a fost ulterioară retrocedării administrative a terenurilor către persoanele îndreptăţite, cu confirmarea drepturilor acestora prin sentinţe definitive, trecerea suprafeţelor respective în proprietatea publică a statului echivalează cu o naţionalizare, interzisă prin art. 44 alin. (4) din Constituţie, ori cu o expropriere în care nu au fost respectate condiţiile constituţionale ale art. 44 alin. (3). 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile orale, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor anexei nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 şi 399 bis din 7 iunie 2011. Analizând prevederile legale criticate, Curtea reţine că, potrivit art. I pct. 40 din Legea nr. 72/2011, anexa nr. 3.21 face parte integrantă din Legea nr. 45/2009, astfel încât, în temeiul art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea urmează să reţină ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate prevederile art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009 şi prevederile anexei nr. 3.21 la Legea nr. 45/2009. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: - Art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 45/2009: "(2) Suprafeţele de teren cu destinaţie agricolă prevăzute în anexele la prezenta lege sunt bunuri aparţinând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic, cu excepţia terenurilor retrocedate potrivit legii, iar construcţiile deţinute de unităţile de cercetare-dezvoltare sunt bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului şi bunuri proprii, după caz, şi se dau în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public care le deţin în prezent şi care au ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea în agricultură, pe toată durata existenţei unităţilor, cu condiţia păstrării obiectului de activitate.(3) Terenurile date în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public şi de utilitate publică sunt inalienabile, insesizabile, imprescriptibile şi nu pot fi scoase din proprietatea publică şi din administrarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din agricultură şi silvicultură decât prin lege, exceptând terenurile prevăzute la art. 6 alin. (3), precum şi terenurile necesare realizării programelor de investiţii de interes naţional în domeniul transporturilor, a căror dare în administrare se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare.“;" – Anexa nr. 3.21 la Legea nr. 45/2009 este intitulată Datele de identificare a suprafeţelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj, judeţul Alba, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic şi cuprinde date referitoare la locul unde este situat terenul, tarlaua, parcela, categoria de folosinţă şi suprafaţa exprimată în hectare. 20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (2) teza întâi privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private şi alin. (3) referitor la expropriere, precum şi art. 126 alin. (1) privind instanţele judecătoreşti şi alin. (3) referitor la rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, sunt invocate art. 1 referitor la protecţia proprietăţii cuprins în Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, actul de sesizare şi înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Curtea reţine că autorii excepţiei Renate-Valerie Ambrosi, Aurel Oltean, Tereza Lucia Hâncu (născută Dragoş), Ileana Gabriş, Antonia Elisabeta Rusu, Maria Gabriş, Alexandra Gabriş şi Maria Ioana Lazăr au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra unor terenuri, prin hotărâri ale Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Alba, iar acest drept de proprietate privată a fost confirmat prin decizii definitive ale instanţelor de judecată. 22. Pe de altă parte, Curtea reţine că prevederile anexei nr. 3.21 la Legea nr. 45/2009 cuprind datele de identificare a suprafeţelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj, judeţul Alba, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic, sub următoarele aspecte: locul unde este situat terenul şi caracteristicile tehnice ale terenului (tarlaua, parcela, categoria de folosinţă, suprafaţa-ha). Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că aceste prevederi legale consacră apartenenţa la domeniul public a aceloraşi suprafeţe de teren asupra cărora a fost reconstituit anterior dreptul de proprietate privată, confirmat prin hotărâri judecătoreşti definitive, ceea ce reprezintă o ingerinţă asupra dreptului de proprietate privată, fără să existe o cauză de utilitate publică. De asemenea, în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se mai susţine că, în conformitate cu aceste prevederi legale, terenurile care nu sunt retrocedate fac parte din domeniul public al statului, astfel încât suprafeţele de teren retrocedate potrivit prevederilor legilor fondului funciar nu pot fi considerate bunuri aparţinând domeniului public al statului şi nu pot fi înscrise în anexa nr. 3.21 la Legea nr. 72/2011. 23. Analizând prevederile legale criticate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 45/2009, terenurile retrocedate în mod legal sunt exceptate în mod expres din categoria terenurilor aparţinând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic, prevăzute în anexele la Legea nr. 45/2009. În acest sens, potrivit prevederilor art. 57 din Legea nr. 45/2009, anexele nr. 1, 1.1-1.4, 2, 2.1-2.12, 3, 3.1-3.50, 4, 4.1-4.8, 5, 5.1-5.3, 6, 7, 7.1-7.19, 8, 8.1-8.17, 9, 9.1-9.6 fac parte integrantă din lege şi cuprind datele de identificare a suprafeţelor de teren aparţinând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic şi aflate în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public, care au ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea în agricultură. 24. Prin urmare, Curtea reţine că prevederile anexelor la Legea nr. 45/2009, din care face parte şi anexa nr. 3.21, criticată în prezenta cauză, realizează o inventariere a terenurilor ce fac obiectul de reglementare a actului normativ criticat, însă, în temeiul art. 31 alin. (2) din acelaşi act normativ, în măsura în care asupra aceloraşi suprafeţe de teren cuprinse în anexe a fost reconstituit în mod legal un drept de proprietate privată, acestea sunt exceptate în mod expres de la apartenenţa la domeniul public. Astfel, Curtea nu poate reţine susţinerile autorilor excepţiei în legătură cu o pretinsă contrarietate cu protecţia constituţională a dreptului de proprietate privată, din moment ce ipoteza normativă a textului de lege criticat nu vizează, în mod expres, terenurile retrocedate potrivit legii, în privinţa cărora a fost recunoscut în mod valabil un drept de proprietate privată. 25. De altfel, susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate se referă mai degrabă la o problemă de interpretare şi aplicare a legii, iar nu la o problemă de constituţionalitate. Din acest punct de vedere, Curtea reţine că, în temeiul textelor de lege criticate, în măsura în care în privinţa suprafeţelor de teren cuprinse în anexa nr. 3.21 la Legea nr. 45/2009, a fost recunoscut în mod legal un drept de proprietate privată, aceste suprafeţe de teren sunt exceptate în mod expres din domeniul de reglementare al actului normativ criticat. 26. Pentru aceleaşi considerente, Curtea nu poate reţine încălcarea celorlalte dispoziţii constituţionale invocate, cuprinse în art. 16 şi art. 126 alin. (1) şi alin. (3). 27. În continuare, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie şi în acord cu jurisprudenţa sa constantă, atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010 sau Decizia nr. 532 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 18 februarie 2014). 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (2) şi (3), precum şi ale anexei nr. 3.21 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, excepţie ridicată de Renate-Valerie Ambrosi, prin mandatar Hugo-Andrei Schneider, şi de intervenienţii Aurel Oltean, Tereza Lucia Hâncu (născută Dragoş), Ileana Gabriş, Antonia Elisabeta Rusu, Maria Gabriş, Alexandra Gabriş şi Maria Ioana Lazăr, precum şi de Iacob Cornel Mendl, Iuliana Mendl, Eva Hellman şi Paul Mendl, prin mandatar Viorel Ivan, în Dosarul nr. 40/191/2012* al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 noiembrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina-Loredana Gulie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
