Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 747 din 14 decembrie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 236 alin. (3) şi (12) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 747 din 14 decembrie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 236 alin. (3) şi (12) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 889 din 4 septembrie 2024
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 236 alin. (3) şi (12) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Cornea Constantin Florin în Dosarul nr. 5.965/197/2018 al Judecătoriei Braşov - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 521D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, criticile formulate prin prisma art. 16 din Constituţie fiind neîntemeiate, iar cele formulate prin prisma art. 1, art. 22 şi art. 44 din Constituţie ca fiind inadmisibile, deoarece sunt nemotivate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 4 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 5.965/197/2018, Judecătoria Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 236 alin. (3) şi (12) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Cornea Constantin Florin într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale întrucât legiuitorul situează pe o poziţie de inferioritate cetăţeanul român şi persoana fizică. Astfel, printr-o simplă adresă de înfiinţare a popririi pentru recuperarea unei creanţe a statului (amenzi, taxe, impozite etc.) constatate de un funcţionar al acestuia, fără garanţia unei verificări şi a unui control al unei instanţe de judecată, se blochează conturile unei persoane fizice şi se iau sumele de bani din conturile poprite prin obligarea terţului poprit - banca ori băncile unde are conturi deschise debitorul persoană fizică. Acest lucru se întâmplă imediat, dar nu mai târziu de 3 (trei zile) în care persoana fizică este obligată să plătească prin ordin de plată banii reprezentând creanţa statului, în timp ce, acelaşi stat dacă datorează sume de bani aceluiaşi debitor, persoană fizică, refuză achitarea acestora.
    6. Judecătoria Braşov - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi că Legea nr. 207/2015 respectă principiile previzibilităţii şi accesibilităţii.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 236 alin. (3) şi (12) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, potrivit cărora:
    - Art. 236 alin. (3) şi (12):
    "(3) În cazul sumelor urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi în valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără consimţământul titularului de cont, la cursul de schimb afişat de acestea pentru ziua respectivă.
    [...]
(12) Pentru stingerea creanţelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmăriţi prin poprire asupra sumelor din conturile bancare, prevederile alin. (5) aplicându-se în mod corespunzător."


    11. Curtea constată că, în prezent, o parte dintre dispoziţiile de lege criticate au o altă redactare. Astfel, prevederile art. 236 alin. (3) au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru modificarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 31 ianuarie 2022, fiind înlocuit termenul „băncile“ cu sintagma „instituţiile de credit“ care sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără consimţământul titularului de cont, la cursul de schimb afişat de acestea pentru ziua respectivă. Având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, precum şi faptul că dispoziţiile de lege criticate sunt aplicabile în cauzele în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea va analiza constituţionalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată.
    12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 - Statul român, art. 16 - Egalitatea în faţa legii, art. 22 - Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi în art. 44 - Dreptul de proprietate privată.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Ca urmare, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). Principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării existând atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2002). Nesocotirea principiului egalităţii are drept consecinţă neconstituţionalitatea discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia. Curtea Constituţională a mai stabilit că discriminarea se bazează pe noţiunea de „excludere de la un drept“ (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituţional specific în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012). În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă (Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, Hotărârea din 13 noiembrie 2007, pronunţată în Cauza D.H. şi alţii împotriva Republicii Cehe, paragraful 175, Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit, paragraful 60 sau Hotărârea din 16 martie 2010, pronunţată în Cauza Carson şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 61).
    14. Însă, în jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional a statuat că în cadrul raporturilor juridice dintre stat, în calitate de creditor, şi contribuabil, în calitate de debitor al obligaţiei fiscale, cele două părţi nu se situează pe poziţii de egalitate, între ele existând o legătură de subordonare în favoarea statului, pe baza unui regim de drept public, şi, prin urmare, nu poate fi vorba despre încălcarea principiului egalităţii în faţa legilor prevăzut de art. 16 din Constituţie (a se vedea Decizia nr. 513 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 26 iunie 2008).
    15. Prin aceeaşi decizie (Decizia nr. 513 din 8 mai 2008, precitată), Curtea a reţinut şi că existenţa unei obligaţii exprese a fiecărui cetăţean de a contribui prin impozite şi taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituţie, şi a unei obligaţii a statului de a proteja interesele naţionale în activitatea financiară, conform art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, este justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Astfel, este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor şi taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naţionale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile sale faţă de cetăţeni şi agenţii economici, care au fost stabilite în art. 135 alin. (2) lit. a) şi b) din Constituţie.
    16. Dispoziţiile Codului de procedură fiscală reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat şi bugetelor locale, prevăzute de Codul fiscal. Legiuitorul este competent să reglementeze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale, condiţiile în care statul îşi poate recupera sumele datorate de la debitorii săi. Statul trebuie să aibă posibilitatea de a recupera rapid sumele de bani datorate, sume de bani care alimentează în mod ritmic şi permanent bugetul public naţional şi care sunt folosite pentru buna funcţionare a autorităţilor şi instituţiilor publice. Faptul că prin această procedură se asigură o anumită celeritate procesului de recuperare a sumelor datorate nu constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis Decizia nr. 849 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 7 septembrie 2011).
    17. Aşadar, stabilirea unei proceduri specifice de poprire atunci când este vorba despre creanţele statului este determinată de natura specială a creanţelor fiscale, care reprezintă surse ale bugetului de stat, fiind expresia obligaţiei pozitive a statului de a asigura ritmicitatea şi certitudinea alimentării bugetului de stat cu sumele de bani aferente obligaţiilor fiscale care revin în sarcina contribuabililor, ceea ce constituie o justificare suficientă pentru diferenţa de tratament juridic.
    18. Distinct de cele de mai sus, ca răspuns la criticile potrivit cărora organele fiscale ar acţiona arbitrar, Curtea remarcă faptul că, potrivit prevederilor art. 260-262 din Codul de procedură fiscală, debitorul are dreptul să formuleze contestaţie la executare în condiţiile legii.
    19. De altfel, Curtea Constituţională prin Decizia nr. 337 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 30 iulie 2014, a reţinut că executarea silită se realizează în temeiul hotărârilor judecătoreşti şi al înscrisurilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a constitui titluri executorii. În domeniul fiscal, titlul de creanţă fiscală devine ope legis titlu executoriu, dându-se astfel expresie, într-un domeniu particular, reglementării cu caracter general adoptate de legiuitor în limitele competenţei sale constituţionale.
    20. De asemenea, Curtea a observat că relaţiile dintre contribuabili şi organele fiscale trebuie să fie fundamentate pe bună-credinţă, în scopul realizării cerinţelor legii. Astfel, contribuabilul trebuie să îşi achite de bunăvoie obligaţiile fiscale, organele fiscale care administrează creanţele respective fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită numai dacă contribuabilul nu îşi îndeplineşte obligaţia de plată.
    21. Aşa fiind, nerespectarea propriei îndatoriri prevăzute de însuşi textul constituţional al art. 56 alin. (1) nu poate constitui temeiul susţinerii potrivit căreia dispoziţiile de lege referitoare la titlul executoriu în materie fiscală, precum şi la regulile privind executarea silită contravin prevederilor constituţionale ale art. 44.
    22. Totodată, Curtea a constatat că şi în această materie legiuitorul a reglementat posibilitatea persoanelor interesate de a contesta orice act de executare silită, în condiţiile procedurale stabilite de lege.
    23. În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine încălcarea art. 1 privind statul român, a art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi a art. 44 privind dreptul de proprietate privată din Constituţie.
    24. Referitor la art. 22 privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, instanţa de contencios constituţional apreciază că acesta nu are incidenţă în cauză pentru că vizează alte ipoteze decât raporturile juridice fiscale.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cornea Constantin Florin în Dosarul nr. 5.965/197/2018 al Judecătoriei Braşov - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 236 alin. (3) şi (12) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2023.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 747 din 14 decembrie 2023

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016