Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ion Scarlat în Dosarul nr. 3.219/226/2014/a1 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.453D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015 şi Decizia nr. 198 din 31 martie 2015. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 3 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.219/226/2014/a1, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Ion Scarlat cu prilejul soluţionării unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare pentru perimare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia consideră că prevederile legale criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, întrucât stabileşte un tratament discriminatoriu între apelanţi şi recurenţi. 6. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă apreciază că prevederile art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, instanţa de judecată învederează faptul că este atributul exclusiv al legiuitorului intervenţia asupra actelor normative şi reglementarea situaţiilor care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015. Arată, totodată, că prin reglementarea legală criticată se instituie un tratament egal între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, recurenţii, consacrând obligaţia de plată a taxelor de timbru. Prin urmare, nu se pune problema unei discriminări în cadrul aceleiaşi categorii de participanţi la proces, dispoziţia legală criticată stabilind, în mod nediscriminatoriu, obligaţia de plată a taxei de timbru în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor judecătoreşti. Situaţia apelanţilor este, însă, diferită de cea a recurenţilor, legiuitorul reglementând două căi de atac distincte, în ambele situaţii egalitatea de şanse a celor două categorii de participanţi la proces fiind respectată. 9. Avocatul Poporului menţionează că prevederile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, exemplu fiind Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015. În acest context, învederează faptul că îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior, în sensul constituţionalităţii prevederilor art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă.(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 lei; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei.(3) Recursul incident şi recursul provocat se taxează după regulile prevăzute la alin. (1) şi (2).“" 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin criticile formulate, autorul acesteia susţine că „taxa datorată este în cuantum de 10 lei, întrucât, potrivit art. 9 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, cererile de perimare se timbrează cu 20 de lei, iar pentru calea de atac taxa datorată este de 50% din taxa stabilită pentru judecata în fond a cererii“. Or, „în condiţiile în care taxa de 100 de lei a fost stabilită, de către instanţa de judecată, în temeiul art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, întrucât se stabileşte un tratament discriminatoriu între apelanţi şi recurenţi“. 15. Având în vedere criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea apreciază că acestea vizează, mai degrabă, aspecte ce ţin de interpretarea legislaţiei în materie şi aplicarea acesteia, de către instanţa de judecată, în cauza concretă dedusă judecăţii. 16. Curtea observă, totodată, că autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă existenţa unei situaţii discriminatorii între apelanţi şi recurenţi, instituită prin reglementarea cuprinsă în art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, fără a preciza, însă, în ce anume constă pretinsa contrarietate a textului de lege criticat cu normele constituţionale invocate, limitându-se a menţiona numai unele aspecte legate de împrejurările concrete ale cauzei deduse judecăţii. 17. Din această perspectivă, Curtea apreciază că, prin modul general în care este formulată excepţia de neconstituţionalitate, nu se poate deduce care sunt, în concret, motivele pentru care autorul excepţiei consideră că prevederile legale criticate ar fi neconstituţionale. Simpla enumerare, în susţinerea excepţiei, a unor norme constituţionale nu este de natură să satisfacă exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, prevederi potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate“, deoarece, dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ion Scarlat în Dosarul nr. 3.219/226/2014/a1 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 noiembrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
