Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, ale art. 30-32 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi a prevederilor art. 887 şi ale art. 900 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Calor - S.R.L. din Bucureşti, în Dosarul nr. 6.650/302/2019 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.019D/2019. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, domnul avocat Adrian Rusu, din Baroul Bucureşti, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, susţine că, atât timp cât oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară, până la soluţionarea litigiilor privind drepturile reale ale părţilor, recepţionează şi avizează documentele de cadastrare a terenurilor, atunci când există suprapuneri cu privire la drepturile reale ce poartă asupra terenurilor în cauză, se încalcă principiul constituţional al securităţii raporturilor juridice, precum şi dreptul constituţional de proprietate privată. În acest sens, se arată că fiecare act de dezmembrare, comasare, alipire sau dezlipire efectuat de cel care şi-a înscris în cartea funciară dreptul respectiv trebuie atacat separat, ceea ce conduce la cheltuieli foarte mari pentru părţile interesate şi la încărcarea excesivă a rolului instanţelor judecătoreşti. Dimpotrivă, dacă recepţionarea şi avizarea documentelor cadastrale nu ar fi permise până la soluţionarea litigiilor, ar fi realizată securitatea raporturilor juridice. Pe de altă parte, se mai arată că în asemenea cauze trebuie introdus şi oficiul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară, pentru a putea da lămuriri, a putea comunica situaţii de fapt sau înscrisuri şi pentru a evita tergiversarea soluţionării cauzelor, astfel cum se întâmplă în prezent. 4. Se mai arată că dobândirea drepturilor reale în cazurile prevăzute la art. 887 alin. (1) din Codul civil, respectiv fără înscriere în cartea funciară, încalcă drepturile proprietarilor, în situaţia în care există litigii între aceştia, susţinându-se că trebuie înscrise în cartea funciară toate drepturile reale, indiferent de modul de dobândire. De asemenea, şi în situaţia reglementată de art. 900 din Codul civil, referitoare la prezumţia existenţei sau inexistenţei unui drept tabular, legiuitorul trebuia să prevadă posibilitatea de a face dovada contrară a existenţei/inexistenţei dreptului tabular în toate cazurile, nu numai în cele prevăzute la art. 887 din acelaşi cod, aşa cum dispune în prezent textul de lege criticat. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că motivarea excepţiei priveşte o presupusă activitate ilicită a oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară, aspect ce nu poate constitui obiect al controlului de constituţionalitate. Pe de altă parte, se arată că suportarea unor cheltuieli judiciare sau faptul că există mai multe litigii cu privire la acelaşi bun nu echivalează cu încălcarea dreptului de proprietate privată. De asemenea, invocarea lipsei celerităţii judecării unor astfel de cauze excedează controlului exercitat de Curtea Constituţională. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 26 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 6.650/302/2019, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 30-32 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi a prevederilor art. 887 şi ale art. 900 din Codul civil. Excepţia a fost invocată de Societatea Calor - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unei încheieri de carte funciară. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, având în vedere că autoarea excepţiei a solicitat în justiţie încă din anul 2009 rectificarea cărţilor funciare şi a documentaţiilor cadastrale, în numeroase dosare, iar oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară nu a răspuns solicitărilor instanţei judecătoreşti, fără a fi amendat. 8. Se susţine că nu este asigurat un sistem unitar de evidenţă tehnică a imobilelor, în condiţiile în care acelaşi lot de teren figurează simultan, de peste 10 ani, în documentaţia tehnică a două imobile distincte, iar art. 1 din Legea nr. 7/1996 nu asigură securitatea tranzacţiilor şi nici nu contribuie la facilitarea ipotecii. 9. Se mai susţine că actele efectuate de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară în favoarea unui terţ, respectiv intabulări în serie, instituirea servituţii exclusiv în favoarea unui terţ sau „ipotecarea proprietăţii aparţinând autoarei excepţiei de neconstituţionalitate“, încalcă dreptul de proprietate privată. 10. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 referitor la sistemul de cadastru şi carte funciară, art. 30 - 32 privind procedura de înscriere în cartea funciară din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, precum şi prevederile art. 887 - Dobândirea unor drepturi reale fără înscriere şi art. 900 - Prezumţia existenţei sau inexistenţei unui drept tabular din Codul civil. 15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 31 - Dreptul la informaţie, art. 35 - Dreptul la un mediu sănătos, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 51 - Dreptul de petiţionare, art. 73 - Categorii de legi, art. 124 - Înfăptuirea justiţiei, art. 136 - Proprietatea, art. 154 - Conflictul temporal de legi. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia susţine neconstituţionalitatea textelor de lege criticate prin reiterarea unor aspecte de fapt, proprii fondului cauzei deduse soluţionării instanţei judecătoreşti. Or, Curtea reţine că aceste susţineri nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, iar autoarea excepţiei solicită, în fapt, interpretarea unor circumstanţe proprii fondului cauzei deduse soluţionării instanţei judecătoreşti, aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, precum şi determinarea consecinţelor juridice ce decurg din aceasta. 17. Cu privire la interpretarea şi aplicarea legii, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, aplicarea şi interpretarea legii nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Prin urmare, având în vedere că în prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare şi aplicare a legii la speţa dedusă judecăţii, soluţionarea acesteia excedează competenţei Curţii Constituţionale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare şi aplicare a legii în concret la o cauză. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate este inadmisibilă, prin prisma art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992. 18. Totodată, susţinerile formulate de reprezentantul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, cu prilejul dezbaterilor, vizează, în fapt, propuneri de lege ferenda, respectiv o modificare şi completare a textelor de lege criticate, aspecte care excedează controlului de constituţionalitate, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, ale art. 30-32 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi a prevederilor art. 887 şi ale art. 900 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Calor - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 6.650/302/2019 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
