Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 şi ale art. 16 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, excepţie ridicată de Király Emese Tünde şi de Horváth Gyula György în Dosarul nr. 1.023/268/2016 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.575D/2016. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Fondul de garantare a asiguraţilor, doamna consilier juridic Elena Nechita, cu delegaţie depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Fondul de garantare a asiguraţilor a depus la dosarul cauzei note scrise, prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul consilierului juridic prezent, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, având în vedere că autorii acesteia sunt nemulţumiţi de interpretarea şi aplicarea normelor legale, dorind chiar o completare a acestora. În acest context expune aspecte legate de activitatea Fondului de garantare a asiguraţilor, respectiv procedura, numărul cauzelor aflate în soluţionare etc., şi precizează că nu este încălcat accesul liber la justiţie, deoarece există mijloace procedurale de contestare a deciziilor acestei instituţii în faţa instanţelor de judecată. 5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece autorii acesteia critică modalitatea de interpretare şi aplicare a legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 25 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.023/268/2016, Judecătoria Odorheiu Secuiesc a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 şi ale art. 16 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, excepţie ridicată de Király Emese Tünde şi de Horváth Gyula György într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită obligarea autorităţilor, îndrituite prin lege, la plata unor sume cu titlu de despăgubiri. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin interpretarea şi aplicarea dată prevederilor criticate de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor se încalcă dreptul la un proces echitabil şi se limitează accesul liber la justiţie, precum şi celeritatea procesului civil, deoarece nu se prevede expres termenul de soluţionare a solicitărilor de despăgubire a creditorilor asiguraţi. 8. Judecătoria Odorheiu Secuiesc opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Existenţa unei proceduri administrative nu este în sine neconstituţională. Legislaţia cu privire la restituirea proprietăţilor (Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989) instituie proceduri administrative. În soluţionarea cererii de despăgubire, Fondul de garantare a asiguraţilor emite decizii care pot fi contestate, în condiţiile Legii nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti. Astfel, legea prevede accesul la o instanţă independentă şi imparţială. De asemenea, la art. 15 din Legea nr. 213/2015 se prevede că după finalizarea listei cu creanţe se vor efectua plăţile, astfel există criterii clare pentru determinarea intervalului de timp în care se vor efectua plăţile. 9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Guvernul arată că autorii excepţiei invocă o problemă de interpretare şi aplicare a legii, noţiuni care, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice. Astfel, acestea sunt chestiuni ce intră în competenţa instanţei de judecată, care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide care dintre legile puse în discuţie sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legii, şi nu intră în sfera contenciosului constituţional. 11. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale şi nu pun în discuţie îngrădirea dreptului părţilor interesate de a se adresa justiţiei pentru valorificarea drepturilor pretinse, dar şi a intereselor lor legitime şi de a se prevala, în tot cursul litigiului, de toate garanţiile care condiţionează, într-o societate democratică, procesul echitabil. Însă obţinerea drepturilor pretinse trebuie realizată în cadrul unui litigiu ce se desfăşoară după anumite reguli instituite de legiuitor. Accesul liber la justiţie semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus niciunei condiţionări, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale. 12. De asemenea arată că autorii invocă mai degrabă aspecte ce ţin de modul de interpretare şi aplicare a legii la o situaţie de fapt, aspect ce este de competenţa exclusivă a instanţei de judecată, singura competentă să decidă cu privire la sensul, înţelesul şi modul de aplicare a legii. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 14 şi art. 16 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 24 iulie 2015, care au următorul cuprins: - Art. 14: "(1) În vederea încasării indemnizaţiilor/ despăgubirilor, orice persoană care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o cerere motivată în acest sens, adresată Fondului în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data naşterii dreptului de creanţă, atunci când acesta s-a născut ulterior. Cererea-tip de plată va fi prevăzută în reglementările emise în aplicarea prezentei legi.(2) Cererea-tip de plată prevăzută la alin. (1) se formulează în scris de către potenţialul creditor şi se depune direct la sediul Fondului sau prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, prin poşta electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Odată cu cererea-tip de plată, persoana respectivă anexează înscrisurile justificative, în copie legalizată, din care să rezulte cu exactitate cuantumul sumelor solicitate.(3) În cazul imposibilităţii de prezentare a înscrisurilor justificative în copie legalizată, creditorul de asigurări poate prezenta fie copii ale acestora, fie o declaraţie pe propria răspundere, în sensul susţinerii acestor documente justificative. În cerere se va preciza motivul imposibilităţii depunerii lor în copie legalizată. Aceste documente vor fi verificate cu evidenţele preluate de Fond de la asigurătorul aflat în faliment. (4) În cerere se vor menţiona, în principal, următoarele elemente: natura creanţei, momentul naşterii sale şi cuantumul sumei pretinse, dacă există vreun privilegiu ori o garanţie reală în ceea ce priveşte creanţa, precum şi care sunt bunurile acoperite de asigurare. (5) Cererea, precum şi actele şi informaţiile solicitate potrivit alin. (2)-(4) se depun în limba română; în cazul în care sunt redactate într-o limbă de circulaţie internaţională, acestea se depun însoţite de traducerea autorizată conform legii." – Art. 16: „În toate cazurile în care consideră că este necesar, comisia specială poate solicita petenţilor completarea documentaţiei şi/sau precizarea ori furnizarea de informaţii suplimentare cu privire la cererea de plată a acestora. Informaţiile solicitate se transmit comisiei, sub sancţiunea respingerii cererii, în termen de cel mult 10 zile de la data primirii solicitării acesteia.“ 16. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiţie. De asemenea sunt menţionate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Legea nr. 213/2015 s-a constituit Fondul de garantare a asiguraţilor ca persoană juridică de drept public. Fondul, ca schemă de garantare în domeniul asigurărilor, are drept scop protejarea creditorilor de asigurări de consecinţele insolvenţei unui asigurător. Pentru înlesnirea raporturilor de drept internaţional privat în materia insolvenţei unui asigurător, Fondul poate încheia acorduri de cooperare cu scheme de garantare în domeniul asigurărilor din alte state şi cu alte părţi interesate în dezvoltarea protecţiei deţinătorilor de poliţe de asigurare. 18. În esenţă, Fondul garantează plata de indemnizaţii/ despăgubiri rezultate din contractele de asigurare facultative şi obligatorii, încheiate, în condiţiile legii, în cazul falimentului unui asigurător, cu respectarea plafonului de garantare prevăzut în prezenta lege şi în limita resurselor financiare disponibile la momentul plăţii, aşa cum sunt definite în lege. În cazul în care disponibilităţile Fondului nu sunt suficiente pentru acoperirea cuantumului sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, creanţele acestora vor putea fi onorate pe măsura alimentării Fondului cu resursele financiare prevăzute de prezenta lege. 19. Legea nr. 213/2015 cuprinde la capitolul III procedura şi condiţiile de efectuare a plăţilor din disponibilităţile Fondului, fiind stabilite etapele de desfăşurare a acestei proceduri şi condiţiile de efectuare a plăţilor. Astfel, Fondul asigură efectuarea plăţii indemnizaţiilor/despăgubirilor din disponibilităţile sale, către creditorii de asigurări, potrivit condiţiilor şi plafonului de garantare stabilite de prezenta lege. Orice persoană care invocă vreun drept de creanţă împotriva asigurătorului ca urmare a producerii unor riscuri acoperite printr-o poliţă de asigurare valabilă, între data închiderii procedurii de redresare financiară şi cea a denunţării contractelor de asigurare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data pronunţării hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, poate solicita deschiderea dosarului de daună printr-o cerere adresată Fondului. 20. În vederea protejării drepturilor creditorilor de asigurări, Fondul va lua măsurile necesare cu privire la deschiderea dosarelor de daună, constatarea tehnică a avariilor, instrumentarea dosarelor de daună şi avizarea dosarelor de daună din punct de vedere tehnic. Instrumentarea dosarelor de daună se va face cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data producerii evenimentului asigurat şi a condiţiilor de asigurare generale şi specifice prevăzute în contractele de asigurare. 21. Ca atare, de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului pronunţate împotriva unui asigurător, conform prevederilor art. 266 din Legea nr. 85/2014, Fondul este în drept să efectueze plăţi din disponibilităţile sale, în vederea achitării sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, cu respectarea dispoziţiilor legale. Astfel, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015, criticat în prezenta cauză, în vederea încasării indemnizaţiilor/despăgubirilor, orice persoană care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o cerere motivată în acest sens, adresată Fondului în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data naşterii dreptului de creanţă, atunci când acesta s-a născut ulterior. 22. Pe măsura înregistrării şi analizării cererilor de plată ale creditorilor de asigurări, împreună cu documentele anexate, se întocmeşte lista creditorilor de asigurări ale căror creanţe certe, lichide şi exigibile urmează să fie plătite din disponibilităţile Fondului. Lista se înaintează comisiei speciale, cu propunerea de aprobare la plată a creanţelor de asigurare solicitate. După aprobarea acestor liste de către comisia specială se efectuează plăţile indemnizaţiilor/despăgubirilor către creditorii de asigurări. În toate cazurile în care consideră că este necesar, comisia specială poate solicita petenţilor completarea documentaţiei şi/sau precizarea ori furnizarea de informaţii suplimentare cu privire la cererea de plată a acestora. Informaţiile solicitate se transmit comisiei, sub sancţiunea respingerii cererii, în termen de cel mult 10 zile de la data primirii solicitării acesteia. 23. În acest context, Curtea reţine că asupra soluţiei legislative criticate în prezenta cauză s-a mai pronunţat, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, sens în care este Decizia nr. 80 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 8 mai 2017, prin care instanţa de contencios constituţional a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate, întrucât nu erau formulate veritabile critici de neconstituţionalitate. Totodată, la paragraful 17 al deciziei precitate, Curtea a constatat că art. 14 din Legea nr. 213/2015 instituie doar o procedură necontencioasă pentru soluţionarea pretenţiilor formulate de creditorii de asigurări. Dispoziţiile acestui act normativ prevăd că obţinerea de despăgubiri din disponibilităţile Fondului nu se face prin acţiune în justiţie pe calea dreptului comun, creditorii de asigurări trebuind să sesizeze în prealabil Fondul de garantare a asiguraţilor prin formularea unei cereri de plată, declanşând astfel procedura de plată administrativă, necontencioasă, pusă la dispoziţie de Legea nr. 213/2015 şi prevăzută de art. 22 alin. (1) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 16 din 31 august 2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 2 septembrie 2015, care stipulează că indemnizaţiile/ despăgubirile se plătesc creditorilor de asigurări, persoane fizice şi/sau juridice, potrivit condiţiilor prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu societatea de asigurare în faliment, în conformitate cu prevederile prezentei norme. Astfel, în urma analizării cererii de plată, Fondul va emite o decizie care, în situaţia în care petentul nu este mulţumit de modalitatea de soluţionare a cererii de plată (în sensul respingerii parţiale sau totale a cererii de plată), poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 10 zile, fiind astfel garantat dreptul de acces la justiţie. Exercitarea dreptului de a formula o cerere adresată instanţei de judecată nu poate exclude respectarea unor proceduri prealabile, care sunt prevăzute de legiuitor tocmai în ideea soluţionării amiabile, cu celeritate, a pretenţiilor exprimate de creditorii de asigurări, fără a fi nevoie de învestirea instanţelor de judecată. În acest sens este Legea nr. 213/2015, care stabileşte o procedură necontencioasă prealabilă acţiunii în instanţă, ce trebuie urmată de creditorul de asigurări, a priori formulării unei cereri de chemare în judecată. 24. De altfel, referitor la constituţionalitatea unei astfel de proceduri prealabile, prin Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, Curtea a reţinut faptul că o astfel de procedură nu poate fi privită ca aducând eo ipso atingere dreptului de acces liber la justiţie, chiar dacă are caracter obligatoriu, atât timp cât, ulterior parcurgerii sale, persoana interesată se poate adresa instanţei de judecată. Prevederile art. 21 din Constituţie nu interzic existenţa unei astfel de proceduri administrative prealabile şi nici obligativitatea acesteia atât timp cât nu are un caracter jurisdicţional. 25. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 şi art. 16 din Legea nr. 213/2015, în prezenta cauză, critica este formulată, atât din perspectiva interpretării şi aplicării acestor prevederi de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor, cât şi din perspectiva unei omisiuni de reglementare, dorindu-se completarea normei legale criticate, în sensul inserării în cuprinsul acesteia a unui termen-limită de soluţionare a acestor cereri de despăgubire pe cale administrativă. 26. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, Parlamentul fiind, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, singura autoritate legiuitoare a ţării, şi nici nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de către Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al autorităţilor îndrituite în acest sens de lege. 27. Faţă de cele prezentate, în raport cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum este formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 şi ale art. 16 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, excepţie ridicată de Király Emese Tünde şi de Horváth Gyula György în Dosarul nr. 1.023/268/2016 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Odorheiu Secuiesc şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 noiembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
