Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional „Forţa Legii“ din Craiova, în calitate de intervenient accesoriu în interesul reclamantei Maria Daniela Coandă, în Dosarul nr. 6.164/95/2017 al Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.604D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă doamna consilier juridic Claudia Mihaela Epure, cu delegaţie la dosar, pentru intervenientul accesoriu, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.088D/2019, nr. 2.208D/2019, nr. 804D/2020, nr. 930D/2020 şi nr. 1.296D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Liviu Constantin Ungureanu în Dosarul nr. 5.940/95/2017* al Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul Naţional „Forţa Legii“ din Craiova, în calitate de reprezentant al reclamantei Ioana Hantea, în Dosarul nr. 2.404/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul Naţional „Forţa Legii“ din Craiova, în calitate de reprezentant al recurenţilor - reclamanţi Gabriel Ion Anghel şi Marius Velişcoiu, în dosarele nr. 5.451/63/2019 şi nr. 7.250/63/2019 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi de Sindicatul Naţional „Forţa Legii“ din Craiova, în calitate de intervenient accesoriu pentru reclamanta Ionela Cristina Ciucă, în Dosarul nr. 3.025/101/2019 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal în dosarele nr. 2.208D/2019, nr. 804D/2020, nr. 930D/2020 şi nr. 1.296D/2020 se prezintă doamna consilier juridic Claudia Mihaela Epure, cu delegaţie la dosar, pentru Sindicatul Naţional „Forţa Legii“, denumirea actuală a Sindicatului Administraţiei Publice „Forţa Legii“, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. În Dosarul nr. 1.088D/2019 lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 1.088D/2019 autorul excepţiei a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.604D/2018, nr. 1.088D/2019, nr. 2.208D/2019, nr. 804D/2020, nr. 930D/2020 şi nr. 1.296D/2020, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor. 7. Reprezentantul Sindicatului Naţional „Forţa Legii“ din Craiova şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. 8. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.088D/2019, nr. 2.208D/2019, nr. 804D/2020, nr. 930D/2020 şi nr. 1.296D/2020 la Dosarul nr. 1.604D/2018, care a fost primul înregistrat. 9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Sindicatului Naţional „Forţa Legii“ din Craiova, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât aduce atingere art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, deoarece o atribuţie ce aparţine exclusiv Parlamentului este îndeplinită de către Guvern. Potrivit art. 79 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, pentru sesizarea abaterilor disciplinare şi pentru aplicarea sancţiunilor funcţionarilor publici se constituie comisiile de disciplină. Textul de lege criticat prevede că organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Toate aceste elemente ţin de statutul funcţionarului public, care trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. În acest sens sunt invocate considerentele pe care s-a fundamentat Decizia nr. 818 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 aprilie 2018. 10. Reprezentatul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că din analiza dispoziţiilor legale în materie rezultă că respectivele comisii de disciplină sunt menţionate în Legea nr. 188/1999 - lege organică -, în care se arată cine poate să facă parte din aceste comisii, se prevăd caracteristicile acestor comisii cu privire la analiza abaterilor disciplinare şi propunerea sancţiunilor disciplinare care se aplică funcţionarilor publici. Ar putea reprezenta doar o problemă de interpretare faptul că modul de constituire, de organizare şi de funcţionare a comisiilor de disciplină se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. În măsura în care ar viza aspecte ce ţin esenţial de cariera funcţionarului public, acestea ar trebui reglementate prin lege. Dacă aspectele reglementate vizează însă modul concret de soluţionare a acestor contestaţii, respectiv constituirea comisiilor şi modul lor de lucru intern, iar nu elemente ce ţin de cariera funcţionarului public, excepţia este neîntemeiată, conform celor reţinute prin Decizia nr. 90 din 27 februarie 2018. 11. Având cuvântul, în replică, reprezentantul Sindicatului Naţional „Forţa Legii“ din Craiova arată că aceste comisii propun sancţiunea aplicabilă funcţionarului public, respectiv retrogradarea din funcţia publică sau cea mai gravă sancţiune - destituirea -, astfel că textul de lege criticat are legătură cu cariera funcţionarului public. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 12. Prin încheierile din 9 octombrie 2018, 12 aprilie 2019, 11 iunie 2019, 11 iunie 2020, 24 iunie 2020, 27 iulie 2020, pronunţate în dosarele nr. 6.164/95/2017, nr. 5.940/95/2017*, nr. 2.404/63/2018, nr. 5.451/63/2019, nr. 7.250/63/2019 şi nr. 3.025/101/2019, Tribunalul Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Mehedinţi - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Excepţia a fost ridicată de Liviu Constantin Ungureanu şi de Sindicatul Administraţiei Publice „Forţa Legii“, care şi-a schimbat denumirea în Sindicatul Naţional „Forţa Legii“, în calitate de intervenient accesoriu sau în numele membrilor de sindicat, în cauze în care s-a solicitat anularea actelor administrative de sancţionare disciplinară (ordin sau decizie) sau de destituire din funcţia publică. 13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii arată, în esenţă, că dispoziţia legală criticată este neconstituţională, întrucât prevede că procedura de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, deci printr-o normă de drept administrativ, cu putere juridică inferioară legii organice. Astfel, se transmite competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce ţin de statutul funcţionarului public către puterea executivă, ceea ce aduce atingere art. 1 alin. (4) din Constituţie. Or, funcţionarul public este subiect al unui raport de serviciu, care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale, reglementate prin Legea nr. 188/1999, astfel încât elementele esenţiale referitoare la naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu se referă la statutul său. Textul de lege criticat priveşte constituirea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura acestora de lucru, în urma activităţii desfăşurate putând fi afectată executarea raportului de serviciu până la încetarea acestuia. Toate elementele menţionate ţin de statutul funcţionarului public, care trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) şi p) din Constituţie. 14. Totodată, autorii consideră că normele legale referitoare la ocuparea funcţiilor publice trebuie să respecte cerinţe de stabilitate şi previzibilitate impuse de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală şi să nu genereze o stare de incertitudine juridică, ceea ce nu se poate realiza prin acte administrative care au un grad sporit de schimbări succesive în timp. 15. Tribunalul Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Mehedinţi - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 1.604D/2018, nr. 2.208D/2019, nr. 804D/2020, nr. 930D/2020 şi nr. 1.296D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, arătând, în esenţă, că funcţionarul public este persoana învestită cu exerciţiul autorităţii publice, iar Statutul funcţionarului public cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă. Potrivit art. 79 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, comisiile de disciplină se constituie în vederea analizării faptelor sesizate ca abateri disciplinare şi propunerii sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarilor publici din autorităţile sau instituţiile publice, iar în condiţiile propunerii unor sancţiuni mai drastice este afectată executarea raportului de serviciu, putându-se ajunge până la încetarea acestuia, prin destituirea din funcţia publică. În consecinţă, constituirea şi funcţionarea comisiilor de disciplină se referă în mod intrinsec la statutul funcţionarului public, care trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. 3 lit. j) din Constituţie, însă, în modul actual de reglementare, un aspect esenţial al raporturilor de serviciu ale unui funcţionar public, precum cel al cercetării disciplinare, este reglementat printr-un act administrativ (hotărâre a Guvernului), care are caracter infralegal. Prin urmare, funcţionarul public este subiect al unui raport de serviciu, care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale, reglementate prin Legea nr. 188/1999. În consecinţă, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, elementele esenţiale referitoare la naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale unui funcţionar public se referă în mod intrinsec la statutul acestuia şi astfel, în această materie, raporturile juridice trebuie reglementate, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică. 16. Tribunalul Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.088D/2019, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 18. Guvernul a transmis punctul său de vedere în dosarele nr. 804D/2020, nr. 930D/2020 şi nr. 1.296D/2020 apreciind că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi arătând, în esenţă, că prin textul de lege criticat Parlamentul a înţeles să atribuie Guvernului prerogativa reglementării la nivel infralegal, prin hotărâre, a modalităţii de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină. Din analiza Hotărârii Guvernului nr. 1.344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină se observă că aceasta cuprinde norme privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină, dar şi dispoziţii referitoare la citarea şi audierea persoanelor implicate, administrarea probelor, propunerea sancţiunilor disciplinare. Normele privind evaluarea conduitei funcţionarilor publici în procedura cercetării disciplinare, aplicarea eventualelor sancţiuni disciplinare, precum şi procedura de contestare a acestora, aspecte ce ţin de raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, nu au fost detaliate la nivelul legislaţiei secundare, ele fiind reglementate în cuprinsul Legii nr. 188/1999. În măsura în care actele normative de nivel secundar depăşesc limitele stabilite prin actul primar de reglementare, acestea pot fi supuse controlului instanţei de contencios administrativ. 19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile reprezentantului părţilor şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, potrivit cărora: „Modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.“ 22. Curtea observă că art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 a fost abrogat prin art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, însă, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Or, în cauzele în care excepţiile au fost ridicate, comisiile de disciplină au fost constituite şi şi-au desfăşurat activitatea potrivit prevederilor art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999. 23. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor şi alin. (5) sub aspectul condiţiilor de calitate ale legii, ale art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit căruia prin lege organică se reglementează statutul funcţionarilor publici, şi ale art. 73 alin. (3) lit. p), conform căruia prin lege organică se reglementează regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială. 24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că statutul juridic al funcţionarului public se întemeiază pe un regim juridic statutar, reglementat prin lege organică, şi care este distinct de regimul juridic contractual, al raporturilor de muncă al celorlalţi salariaţi, întemeiat pe contractul individual de muncă şi reglementat prin Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011 (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, Decizia nr. 803 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 18 ianuarie 2016, paragraful 15, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 17, şi Decizia nr. 818 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 aprilie 2018, paragraful 13). 25. Curtea reţine că, în temeiul art. 2 din Legea nr. 188/1999, funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală, administraţia publică locală şi autorităţile administrative autonome, iar activităţile desfăşurate de funcţionarii publici implică exercitarea prerogativelor de putere publică. Prin urmare, funcţionarul public este subiect al unui raport de serviciu, care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale, reglementate prin Legea nr. 188/1999. În consecinţă, aşa cum s-a statuat în Decizia nr. 818 din 7 decembrie 2017, paragraful 14, elementele esenţiale referitoare la naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale unui funcţionar public se referă în mod intrinsec la statutul acestuia. Curtea mai observă că răspunderea disciplinară, odată angajată, afectează executarea raportului de serviciu al funcţionarului public, putându-se ajunge chiar la încetarea acestuia prin destituire din funcţia publică (a se vedea, ad similis Decizia nr. 803 din 24 noiembrie 2015, precitată, paragraful 18). 26. Curtea constată că, potrivit art. 77 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, sancţiunile disciplinare sunt: a) mustrare scrisă; b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni; c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani; d) retrogradarea în funcţia publică pe o perioadă de până la un an şi e) destituirea din funcţia publică. Potrivit art. 78 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, sancţiunile disciplinare prevăzute de art. 77 alin. (3) lit. b)-e) din Legea nr. 188/1999 se aplică de persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică, la propunerea comisiei de disciplină. 27. Curtea reţine că, potrivit art. 79 alin. (1) şi art. 78 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare şi propunerea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarilor publici din autorităţile sau instituţiile publice, se constituie comisii de disciplină, iar sancţiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârşite şi după audierea funcţionarului public. Verificând normele prin care se reglementează răspunderea disciplinară, cuprinse în capitolul VIII din Legea nr. 188/1999, Curtea reţine că procedura administrativă care se desfăşoară în faţa comisiilor de disciplină - şi care este obligatorie şi premergătoare emiterii ordinului sau deciziei de sancţionare - este reglementată lacunar, deşi sancţiunile disciplinare se aplică la propunerea comisiei de disciplină, pe baza raportului întocmit de aceasta. Astfel, prin efectul textului legal criticat, reguli esenţiale în materia efectuării cercetării administrative, de exemplu, normele privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină, procedura disciplinară, aplicarea şi contestarea sancţiunii disciplinare, precum şi termenul de contestare a sancţiunii disciplinare, nu sunt reglementate prin lege organică, ci prin Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 13 noiembrie 2007. 28. Prin urmare, Curtea reţine că prevederile art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 aduc atingere dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, deoarece permit reglementarea prin hotărâre a Guvernului în domeniul răspunderii disciplinare, care, odată angajată, afectează executarea raportului de serviciu al funcţionarului public, putându-se ajunge chiar la încetarea acestuia prin destituire din funcţia publică. 29. Curtea reţine că aspectele - esenţiale în materia efectuării cercetării administrative - anterior menţionate ar fi trebuit să fie reglementate prin lege organică. În mod similar s-a pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, paragraful 19, prin care a reţinut că, în privinţa funcţionarilor publici cu statut special, procedura disciplinară a cercetării prealabile a faptei şi activitatea consiliului de disciplină trebuie reglementate prin lege organică. Tot astfel, prin Decizia nr. 803 din 24 noiembrie 2015, paragraful 16, a reţinut că reguli esenţiale în materia efectuării cercetării prealabile, precum: stabilirea compunerii comisiei de disciplină, atribuţiile şi activitatea comisiei de disciplină, modul de sesizare şi procedura de lucru a comisiei, precum şi actele emise ca urmare a parcurgerii procedurii, nu sunt reglementate prin lege organică. 30. În final, Curtea reţine că, drept urmare a constatării neconstituţionalităţii textului de lege criticat prin raportare la prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie potrivit considerentelor anterior expuse, acesta aduce atingere şi dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prin delegarea către Guvern a unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului, precum şi art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii, deoarece funcţionarul vizat se va putea raporta numai la prevederile lacunare, incomplete, ale acesteia. 31. Referitor la dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, potrivit cărora prin lege organică se reglementează regimul general al raporturilor de muncă, Curtea observă că acestea nu au incidenţă în cauză deoarece persoana vizată de textul de lege criticat are calitatea de funcţionar public, aplicându-i-se dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Naţional „Forţa Legii“ din Craiova, în calitate de intervenient accesoriu în interesul reclamantei Maria Daniela Coandă, în Dosarul nr. 6.164/95/2017 al Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Liviu Constantin Ungureanu în Dosarul nr. 5.940/95/2017* al Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul Naţional „Forţa Legii“ din Craiova, în calitate de reprezentant al reclamantei Ioana Hantea, în Dosarul nr. 2.404/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul Naţional „Forţa Legii“, în calitate de reprezentant al recurenţilor - reclamanţi Gabriel Ion Anghel şi Marius Velişcoiu, în dosarele nr. 5.451/63/2019 şi nr. 7.250/63/2019 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi de Sindicatul Naţional „Forţa Legii“, în calitate de intervenient accesoriu pentru reclamanta Ionela Cristina Ciucă, în Dosarul nr. 3.025/101/2019 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt neconstituţionale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Mehedinţi - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 8 octombrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
