Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Radu Ion în Dosarul nr. 4.013/118/2018 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.467D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că nu pot fi primite susţinerile referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, dat fiind faptul că sunt motivate atât existenţa unei situaţii extraordinare, cât şi urgenţa reglementării prin această modalitate. Se mai arată că prevederile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 stabilesc termenul şi instanţa la care pot fi contestate certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 411 din 21 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.013/118/2018, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Excepţia a fost invocată de Radu Ion într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind anularea unui certificat de încadrare în grad de handicap. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că modificarea unei legi prin ordonanţă de urgenţă este contrară prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţie privind competenţa de legiferare a Parlamentului. Se susţine, în acest sens, că ordonanţa de urgenţă este un instrument pus la dispoziţia Guvernului pentru a-şi îndeplini atribuţiile administrative, dar modificarea legilor pe calea ordonanţelor încalcă prevederile constituţionale referitoare la legiferare, prin subrogarea în drepturile Parlamentului. 6. Se mai invocă şi încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 115 alin. (4) privind competenţa Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă, cu motivarea că nu este întrunită condiţia existenţei unei situaţii extraordinare, a cărei reglementare să nu poată fi amânată. În acest sens, se susţine că elementele cuprinse în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017 nu sunt de natură să justifice adoptarea acesteia, iar în preambulul ordonanţei de urgenţă supuse controlului, caracterul de urgenţă este determinat de oportunitatea, raţiunea şi utilitatea reglementării, fără a se evidenţia însă existenţa unei situaţii extraordinare. În acest mod sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii. 7. Se mai susţine că prevederile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017, contravin principiului constituţional al accesului liber la justiţie, dat fiind faptul că există o contradicţie între prevederile legale criticate şi dispoziţiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. 8. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, nefiind încălcate dispoziţiile constituţionale invocate. În acest sens, arată că cele invocate în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă întrunesc condiţiile existenţei unei situaţii extraordinare şi urgente care, în mod obiectiv, impun emiterea unei ordonanţe. Se apreciază că modificarea textului art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 a avut ca efect tocmai asigurarea accesului direct la justiţie. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 30 iunie 2017. Analizând motivarea excepţiei, Curtea reţine că obiectul acesteia îl reprezintă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017, în ansamblul ei, precum şi, punctual, dispoziţiile art. I pct. 31 din acelaşi act normativ, cu referire la art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008. Întrucât prevederile art. I pct. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017 modifică dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 şi ţinând cont de dispoziţiile art. 62 teza întâi („Efectele dispoziţiilor de modificare şi de completare“) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, Curtea reţine că obiect al excepţiei îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017, în ansamblul ei, precum şi ale art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acestea din urmă având următorul cuprins: „(5) Certificatele emise potrivit prevederilor alin. (4) pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cererile adresate instanţei fiind scutite de taxa judiciară de timbru.“ 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi şi art. 115 alin. (4) referitor la condiţiile în care Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Deşi nu sunt invocate expres, din motivarea excepţiei rezultă că sunt invocate şi prevederile art. 21 - Accesul liber la justiţie din Constituţie şi ale art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 14. Analizând excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017, în ansamblul ei, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale referitoare la regimul constituţional al ordonanţei de urgenţă a Guvernului (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 137 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 17 aprilie 2019, paragrafele 83-87), prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituţie conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a ţării, iar în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. Conceputul de „lege“ se defineşte prin raportare la două criterii: cel formal sau organic şi cel material. Potrivit criteriului formal, legea se caracterizează ca fiind un act al autorităţii legiuitoare, ea identificându-se prin organul chemat să o adopte şi prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispoziţiilor art. 61 alin. (1) teza a doua, conform cărora „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţării“, cu prevederile art. 67, 76, 77 şi 78 din Constituţie, potrivit cărora Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, care sunt supuse promulgării de către Preşedintele României şi care intră în vigoare la trei zile după publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în conţinutul lor nu este prevăzută o altă dată ulterioară. Criteriul material are în vedere conţinutul reglementării, definindu-se în considerarea obiectului normei, respectiv a naturii relaţiilor sociale reglementate, sub acest aspect Parlamentul având plenitudine de legiferare. 15. Curtea a mai reţinut că în sistemul constituţional român, regula este aceea că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relaţiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislaţia secundară. Cu toate acestea, Constituţia instituie, prin art. 108 alin. (3) şi art. 115 alin. (1)-(3), competenţa Guvernului de a emite ordonanţe, deci o competenţă normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competenţa de legiferare în domenii strict delimitate de Constituţie şi de legea de abilitare. 16. De asemenea, sub aspectul legiferării, Curtea a reţinut competenţa Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie. Astfel, ordonanţa de urgenţă este actul normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă faţă unei situaţii extraordinare. Actul se justifică prin necesitatea şi urgenţa reglementării acestei situaţii care, datorită circumstanţelor sale, impune adoptarea de soluţii imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. 17. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituţie (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată şi urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei. Situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun şi au un caracter obiectiv, în sensul că existenţa lor nu depinde de voinţa Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). 18. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reţine că Guvernul a motivat existenţa situaţiei extraordinare prin faptul că neadoptarea măsurilor propuse va genera blocaje, ineficienţă, precum şi afectarea în continuare a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. De asemenea, s-a arătat că, având în vedere obiectul de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, precum şi specificitatea categoriilor de beneficiari cărora se adresează, se impune cu necesitate ca reglementările propuse să fie realizate în regim de urgenţă. Prin urmare, Curtea reţine că aceste aspecte vizează un interes public şi reprezintă stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care necesită remedierea lor în regim de urgenţă, prin urmare fiind întrunite exigenţele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie. 19. Autorul excepţiei mai arată că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dat fiind faptul că există o contradicţie între prevederile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 şi dispoziţiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, referitor la dreptul persoanei vătămate printr-un act administrativ de a introduce plângere prealabilă la autoritatea publică emitentă sau la autoritatea ierarhic superioară, înainte de a se adresa instanţei de judecată. 20. Dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006, înainte de modificarea prin art. I pct. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017, instituiau posibilitatea contestării certificatelor de încadrare în grad şi tip de handicap în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. Ulterior, după modificarea textului criticat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017, legiuitorul a instituit regula potrivit căreia certificatele pot fi contestate direct în faţa instanţei de contencios administrativ competente, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cererile adresate instanţei fiind scutite de taxa judiciară de timbru. 21. Prin urmare, Curtea reţine că, prin modificarea reglementată, legiuitorul a urmărit tocmai eficientizarea principiului accesului liber la justiţie, prin reglementarea posibilităţii contestării direct în instanţă a certificatelor, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, ceea ce conduce la reducerea timpului de soluţionare a unor astfel de cereri. Or, această măsură reprezintă tocmai o expresie a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Radu Ion în Dosarul nr. 4.013/118/2018 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în ansamblul ei, precum şi dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
