Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 359, ale art. 360 şi ale art. 361 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Sami Plastic - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 3.256/329/2017 al Judecătoriei Turnu Măgurele şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.317D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că procedura asigurării dovezilor este o procedură specială, adoptată de legiuitor în temeiul competenţei sale constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 8 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.256/329/2017, Judecătoria Turnu Măgurele a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 359, ale art. 360 şi ale art. 361 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Societatea Sami Plastic - S.A. din Suceava într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind asigurarea de dovezi. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prevederile art. 359, ale art. 360 şi ale art. 361 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale deoarece „permit soluţionarea acţiunii în asigurare dovezi chiar dacă condiţiile prevăzute nu mai subzistă“, „permit soluţionarea acţiunii în asigurare dovezi în acelaşi timp cu fondul litigiului dintre părţi“ şi, respectiv, „anihilează calea de atac a apelului în material acţiunii de asigurare probe“. Se arată că în acest mod sunt încălcate dreptul părţilor la un proces echitabil, dreptul de proprietate privată şi libertatea economică, învederând aspecte privind fondul cauzei deduse soluţionării instanţei judecătoreşti. 7. Judecătoria Turnu Măgurele apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că autoarea excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci, în realitate, doreşte completarea dispoziţiilor de lege criticate, cu posibilitatea de analizare a condiţiilor de admisibilitate a cererii de asigurare dovezi şi în cazul în care aceste condiţii nu mai subzistă, raportat la litigiul existent între părţi, în procedură arbitrală. 8. Se mai apreciază că dispoziţiile art. 361 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale, deoarece lipsa unei căi de atac împotriva încheierii de admitere a cererii de asigurare de dovezi se justifică prin urgenţa impusă de pericolul ca proba să dispară sau să fie greu de administrat, fiind necesar ca, în cazul admiterii cererii, proba să fie administrată de îndată. Se mai arată că soluţionarea cererii în procedura asigurării probelor, nu reprezintă un litigiu de sine stătător în care să se analizeze raportul juridic dintre părţi, ci vizează doar conservarea şi pregătirea unor probe, fără ca părţile interesate să fie private de dreptul de a le combate, în cursul procesului de fond. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 359 - Condiţii de admisibilitate (a cererii de asigurare a probelor), ale art. 360 - Soluţionarea cererii şi ale art. 361 - Regimul căilor de atac din Codul de procedură civilă. Analizând motivarea excepţiei, Curtea reţine că obiectul acesteia îl reprezintă dispoziţiile art. 359 alin. (1), ale art. 360 şi ale art. 361 alin. (1) din cod, potrivit cărora: - Art. 359: „(1) Oricine are interes să constate de urgenţă mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile ori să obţină recunoaşterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept, dacă este pericol ca proba să dispară ori să fie greu de administrat în viitor, va putea cere, atât înainte, cât şi în timpul procesului, administrarea acestor probe.“; – Art. 360: "(1) Cererea se va îndrepta, înainte de judecată, la judecătoria în circumscripţia căreia se află martorul sau obiectul constatării, iar în timpul judecăţii, la instanţa care judecă procesul în prima instanţă.(2) Partea va arăta în cerere probele a căror administrare o pretinde, faptele pe care vrea să le dovedească, precum şi motivele care fac necesară asigurarea acestora sau, după caz, acordul părţii adverse.(3) Instanţa va dispune citarea părţilor şi va comunica părţii adverse copie de pe cerere. Aceasta nu este obligată să depună întâmpinare.(4) Instanţa va soluţiona cererea în camera de consiliu, prin încheiere.(5) În caz de pericol în întârziere, instanţa, apreciind împrejurările, va putea încuviinţa cererea şi fără citarea părţilor." – Art. 361: „(1) Încheierea de admitere a cererii de asigurare este executorie şi nu este supusă niciunei căi de atac.“ 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 126 - Instanţele judecătoreşti. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că procedura asigurării probelor este reglementată de art. 359-365 din Codul de procedură civilă, în scopul conservării unei probe aflate în pericol de a dispărea ori de a fi greu de administrat pe viitor, şi reprezintă o excepţie de la principiul nemijlocirii prevăzut de art. 16 din acelaşi cod, potrivit căruia „Probele se administrează de către instanţa care judecă procesul, cu excepţia cazurilor în care legea stabileşte altfel“. La această procedură se poate recurge atât înainte de începerea unui proces, pe cale principală, cât şi în cursul unui litigiu, pe cale incidentală, dacă există urgenţă în conservarea unei probe ori, prin excepţie, dacă nu există urgenţă, însă partea adversă îşi dă acordul. 15. Prin Decizia nr. 231 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 18, Curtea a reţinut că procedura de asigurare a dovezilor este o procedură specială, de urgenţă, ce are un scop limitat, acela de conservare a unor dovezi care se află în primejdie să dispară sau să fie greu de administrat în viitor. De regulă, judecarea cererii de asigurare a probelor se face cu citarea părţilor şi doar în situaţia în care există pericol în întârziere instanţa va putea încuviinţa cererea şi fără citarea acestora. Astfel, oricine are interes să constate de urgenţă mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile, ori să obţină recunoaşterea unui înscris, a unui fapt ori a unui drept, va putea cere administrarea acestor dovezi dacă este primejdie ca ele să dispară sau să fie greu de administrat în viitor. Condiţia fundamentală a unui asemenea demers este existenţa unei primejdii în administrarea dovezii care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea dovezilor. 16. De asemenea, prin decizia citată, paragraful 19, Curtea a reţinut că procedura de asigurare a dovezilor are un caracter contencios, instanţa trebuind să adopte toate măsurile pentru a asigura garanţiile procesuale fundamentale. În cadrul acestei proceduri, când s-a solicitat consemnarea mărturiei unei persoane, efectuarea unei expertize, recunoaşterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept, administrarea acestor dovezi se va face potrivit regulilor privitoare la administrarea probei cu martori, a expertizei sau a mărturisirii. Prin urmare, în cazul solicitării unei expertize, oricare parte poate cere lămurirea sau completarea raportului de expertiză, poate formula obiecţiuni cu privire la acesta, poate cere motivat efectuarea unei contraexpertize sau poate recuza expertul. Astfel, luând cunoştinţă de propunerile expertului desemnat, instanţa poate solicita lămuriri suplimentare, fie orale, citând expertul în faţa instanţei, fie în scris, dispunând să răspundă la obiecţiunile părţilor sau să efectueze un supliment de expertiză ori poate dispune o nouă expertiză, la cererea părţilor sau din oficiu. Prin încheierea care constată administrarea probelor asigurate se închide procedura asigurării probelor, fără ca acest lucru să aibă semnificaţia unei evaluări a dreptului care face obiectul litigiului principal. Această încheiere nu este susceptibilă de nicio cale de atac, ca şi încheierea prin care s-a admis cererea de asigurare a probelor, ambele beneficiind de acelaşi regim juridic. 17. În prezenta cauză, Curtea mai reţine că accesul liber la justiţie este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, pentru situaţii deosebite, implicând inclusiv existenţa unor proceduri unice pentru situaţii deosebite, aşa cum este şi cea a asigurării dovezilor. Aşa cum a reţinut Curtea în decizia precitată, ale cărei considerente sunt valabile şi în prezenta cauză, lipsa unei căi de atac împotriva încheierii de admitere a cererii de asigurare se justifică şi prin faptul că soluţionarea cererii în procedura asigurării probelor nu reprezintă un litigiu de sine stătător în care să se analizeze raportul juridic dintre părţi, ci vizează doar conservarea şi pregătirea unei probe în cazul apariţiei unui proces ulterior, proba administrată pe calea asigurării de dovezi urmând a fi apreciată de instanţa ce judecă litigiul pe fond. În aceste condiţii, susţinerile privind încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituţie sunt neîntemeiate, dovezile administrate prin procedura reglementată în art. 359-365 din Codul de procedură civilă putând fi folosite şi de partea care nu a solicitat administrarea lor, conservarea dovezilor în aceste condiţii neprivând părţile interesate de dreptul de a le combate în cursul procesului de fond. 18. Astfel, Curtea reţine că este opţiunea legiuitorului să instituie posibilitatea părţilor de a conserva probe aflate în pericol de a dispărea ori de a fi dificil de administrat în viitor, acesta având deplina competenţă constituţională de a stabili, în funcţie de anumite exigenţe legate de o bună administrare a justiţiei, condiţiile cererii de asigurare de dovezi. Prin urmare, dispoziţiile art. 359-361 din Codul de procedură civilă sunt norme de procedură, reglementate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) şi al art. 129 din Legea fundamentală şi nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Sami Plastic - S.A. din Suceava în Dosarul nr. 3.256/329/2017 al Judecătoriei Turnu Măgurele şi constată că dispoziţiile art. 359, ale art. 360 şi ale art. 361 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Turnu Măgurele şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
