Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă în Dosarul nr. 1.175/119/2019 al acestei instanţe şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.291D/2020. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Korodi Magor, domnul avocat Kulcsar Alexandru, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte partea Casa Teritorială de Pensii Covasna, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.294D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Kulcsar Alexandru-Norbert în Dosarul nr. 961/119/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă. 4. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, prin domnul avocat Kulcsar Alexandru, cu împuternicire avocaţională depusă la dosar. Lipseşte partea Casa Teritorială de Pensii Covasna, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul autorilor excepţiei şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.294D/2020 la Dosarul nr. 1.291D/2020, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţilor prezent, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii. Diferenţa de tratament juridic are loc între persoanele care au dobândit o invaliditate în urma unui accident de muncă sau în urma unei boli obişnuite - care pot beneficia de pensie de invaliditate - şi persoanele care nu pot beneficia de pensie de invaliditate întrucât au fost diagnosticate cu boala invalidantă încă de la naştere, aşa cum sunt persoanele cu autism. Pentru a dobândi pensie de invaliditate, aceste persoane ar trebui să aibă un stagiu de cotizare minim de o zi. Or, în condiţiile în care aceste persoane nu au putut avea niciodată capacitate de muncă, nici nu pot pierde această capacitate, aşa cum prevede în mod imperativ textul de lege criticat. Potrivit art. 16 din Constituţie, aceste persoane ar trebui să poată beneficia de pensie de invaliditate. 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că părţile din cauzele în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate nu au avut capacitate de muncă de la naştere. Or, în sistemul român de drept pensia de invaliditate este percepută ca o contraprestaţie a sistemului public de pensii pentru persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă. Ipoteza avută în vedere de legiuitor este aceea a intervenirii unei cauze imprevizibile ce împiedică persoana care a muncit la un moment dat să mai presteze muncă în continuare. Pensia de invaliditate nu este un drept de asistenţă socială, ci este un drept de asigurare socială întemeiat pe principiul contributivităţii. În susţinerea celor arătate, invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 152 din 30 martie 2023. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 22 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.175/119/2019, şi prin Încheierea din 29 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 961/119/2019, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată şi, respectiv, de Kulcsar Alexandru-Norbert în cauze având ca obiect contestaţii formulate împotriva unor decizii ale caselor de pensii prin care s-au respins cererile de acordare a pensiei de invaliditate, întrucât nu s-a făcut dovada realizării unui stagiu de cotizare, cauze aflate în etapa procesuală a apelului. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 73 din Legea nr. 263/2010 sunt de natură să creeze o situaţie discriminatorie în cadrul aceleiaşi categorii de pensionari, respectiv cei care şi-au pierdut capacitatea de muncă sau nu au această capacitate de muncă. Distincţia pe care o face legiuitorul între persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca şi persoanele care se încadrează în categoriile menţionate de art. 68 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010 este de natură să creeze o situaţie care defavorizează persoanele din prima categorie. 10. Astfel, persoanele care s-au născut cu o invaliditate determinată de o boală obişnuită nu pot realiza stagiu de cotizare şi, din acest motiv, nu pot beneficia de pensie de invaliditate, spre deosebire de persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale ori ca urmare a neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA. 11. Discriminarea vizează cauza care determină incapacitatea de muncă - boală obişnuită sau accident care nu are legătură cu munca -, precum şi modul prin care persoanele au pierdut capacitatea de muncă - respectiv prin pierdere pe parcursul vieţii sau prin lipsa acesteia ca urmare a unei invalidităţi sau a unui handicap ivit la naştere. 12. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale pentru motivele arătate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate. 13. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 73 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, aşa cum au fost modificate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 37/2013 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 12 martie 2013, dispoziţii care au următoarea redactare: „Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condiţiile legii, stagiu de cotizare.“ 17. Autorii excepţiei susţin că aceste dispoziţii de lege sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, prin Decizia nr. 152 din 30 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 1 august 2023, a mai examinat critici similare celor invocate în prezenta cauză, raportându-se însă la prevederile art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010. Dispoziţiile acestui articol de lege reglementează condiţiile şi cazurile în care se acordă pensia de invaliditate, stabilind că aceasta se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 şi care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza: a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii; b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA; c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca. 19. Prin decizia mai sus amintită, analizând susţinerea potrivit căreia reglementarea privind condiţiile de acordare a pensiei de invaliditate creează o discriminare între persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă drept urmare a unor boli obişnuite faţă de cele care şi-au pierdut capacitatea de muncă drept urmare a bolilor prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. b), respectiv neoplaziile, schizofrenia şi SIDA, Curtea a observat că diferenţa de tratament decurge din faptul că dispoziţiile art. 74 din Legea nr. 263/2010, stabilind condiţiile în care au dreptul la pensie de invaliditate persoanele aflate în ipoteza art. 68 alin. (1) lit. b) din aceeaşi lege, prevăd că acest drept se acordă „indiferent de stagiul de cotizare realizat“, în timp ce dispoziţiile art. 73 din Legea nr. 263/2010 prevăd că persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate dacă au realizat, în condiţiile legii, stagiu de cotizare. Curtea a precizat însă că dispoziţiile art. 74 din Legea nr. 263/2010, prevăzând dreptul la pensie de invaliditate „indiferent de stagiul de cotizare realizat“, nu pot fi interpretate în sensul excluderii totale a cerinţei existenţei unui stagiu de cotizare, ci, ţinând cont de caracterul imprevizibil şi deosebit de grav al situaţiilor avute în vedere, care duc la pierderea capacităţii de muncă, textul de lege exclude condiţia referitoare la necesitatea unei anumite durate a stagiului de cotizare ori a vârstei la care se poate acorda dreptul la pensie de invaliditate. Curtea a amintit că, potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, unul dintre principiile de bază ale sistemului unitar de pensii publice îl constituie principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Pensia de invaliditate, nefiind un drept de asistenţă socială, ci un drept de asigurare socială, este întemeiată pe principiul contributivităţii. 20. Prin urmare, Curtea a constatat că, în realitate, tratamentul juridic diferit criticat decurge dintr-o eronată interpretare a dispoziţiilor art. 74 din Legea nr. 263/2010 în raport cu dispoziţiile actuale ale art. 73 din aceeaşi lege. 21. Cât priveşte critica referitoare la imposibilitatea persoanelor care s-au născut fără capacitate de muncă de a obţine o pensie de invaliditate, întrucât nu pot, din cauza bolii de care suferă, să realizeze un stagiu de cotizare, Curtea a reţinut că pensia de invaliditate este concepută ca o contraprestaţie a sistemului public de pensii pentru persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă. Ipoteza vizată de legiuitor are în vedere intervenirea unei cauze imprevizibile, invalidante care împiedică persoana să mai muncească după ce aceasta a început să desfăşoare o activitate profesională şi să cotizeze la sistemul public de pensii. Pierderea totală sau cel puţin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza situaţiilor enumerate la art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză şi de aceea justifică acordarea pensiei de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare realizat. 22. Situaţia persoanei lipsite de capacitate de muncă de la naştere este însă diferită. Aceasta nu şi-a pierdut capacitatea de muncă, ci nu a avut-o niciodată, astfel că nu se poate prevala de intervenţia unei cauze aleatorii, invalidante, care să justifice acordarea pensiei indiferent de stagiul de cotizare realizat. Altfel spus, condiţia imprevizibilităţii care justifică acordarea pensiei de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare realizat nu este întrunită, aşa încât acest tip de pensie nu poate fi acordat unei persoane care nu a avut niciodată capacitate de muncă. 23. Cu toate acestea, Curtea a observat că sistemul public de pensii nu condiţionează acordarea unei pensii de prestarea unei munci, ci de contributivitate şi de împlinirea unei vârste legale la care poate fi acordat dreptul la pensie. Dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 stabilesc că sunt contribuabili ai sistemului public de pensii şi persoanele fizice care sunt asigurate, conform acestei legi, pe baza contractului de asigurare socială. De asemenea, dispoziţiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 prevăd că orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie. Potrivit art. 12 alin. (1) din acelaşi act normativ, contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) se încheie între persoana interesată sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia desemnat prin procură specială şi casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de domiciliul sau reşedinţa persoanei. 24. Prin urmare, oricine poate opta să se asigure facultativ în sistemul public de pensii, pe baza unui contract de asigurare, în vederea obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă. 25. În contextul cauzei, Curtea a apreciat că se impune să fie amintit şi art. 58 din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor complete de cotizare. 26. Curtea apreciază că cele reţinute prin Decizia nr. 152 din 30 martie 2023 răspund criticilor invocate în prezenta cauză, impunându-se păstrarea aceleiaşi soluţii. 27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă în Dosarul nr. 1.175/119/2019 al acestei instanţe şi de Kulcsar Alexandru-Norbert în Dosarul nr. 961/119/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 73 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
