Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Cristian Carata în Dosarul nr. 18.508/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 986D/2020. 2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, prin doamna avocat Adriana Ciurtin, cu împuternicire avocaţială ataşată la dosar. Lipseşte partea Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia şi să se constate că dispoziţiile art. 65 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 263/2010 contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), ale art. 16, 20, ale art. 44 alin. (1) şi (2), ale art. 47 şi 53, precum şi art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi convenţie şi art. 14 din Convenţie. Arată că, deşi dispoziţiile de lege criticate au intrat în vigoare la data de 23 noiembrie 2017, retroactivează şi se aplică şi persoanelor ale căror drepturi de pensie anticipată s-au născut în perioada 1 ianuarie 2011-16 iulie 2016. Susţine şi că, până la modificarea art. 65 din Legea nr. 263/2010 prin Legea nr. 216/2017, persoana îndreptăţită care formula o cerere de pensionare anticipată beneficia de aceste drepturi de la data depunerii cererii, însă în urma modificării pensionarul beneficiază de recalcularea pensiei din luna ulterioară depunerii cererii, fapt ce afectează dreptul de proprietate, în sensul diminuării patrimoniului. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, în ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 15, arată că recalcularea pensiilor anticipate parţiale deschise anterior nu operează de drept, ci se face la cererea pensionarilor, fiind o opţiune a acestora. Întrucât pensionarul este cel în măsură să aprecieze ce regim juridic îi va fi aplicabil, nu se poate reţine nici critica referitoare la art. 16 din Constituţie. Mai arată şi că prin reglementarea criticată legiuitorul a urmărit instituirea unui beneficiu pentru pensionari, iar nu a unei discriminări. De asemenea, critica este neîntemeiată şi în ceea ce priveşte art. 44, atât timp cât pensionarul nu a încasat nimic şi nu a fost stabilit un cuantum potrivit noii legi. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 16 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 18.508/3/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Cristian Carata într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei de pensionare, aflată în etapa procesuală a apelului. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 65 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 263/2010 retroactivează, sunt discriminatorii şi încalcă dreptul la pensie şi dreptul de proprietate privată. 7. Astfel, arată că, deşi dispoziţiile de lege criticate au intrat în vigoare pe data de 23 noiembrie 2017, acestea se aplică raporturilor juridice născute anterior intrării legii în vigoare, mai exact persoanelor ale căror drepturi de pensie anticipată s-au născut în perioada 1 ianuarie 2011-16 iulie 2016. O asemenea reglementare încalcă art. 15 alin. (2) din Constituţie. 8. De asemenea, se încalcă şi prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece pentru persoane aflate în situaţii identice sau comparabile, în raport cu momentul depunerii cererii de pensie, se creează tratamente juridice diferite. 9. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în Cauza Stubbings şi alţii împotriva Regatului Unit că există discriminare în sensul art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale atunci când persoane aflate în situaţii identice sau comparabile se bucură de un tratament preferenţial unele în raport cu altele. 10. Or, în ceea ce priveşte dispoziţiile de lege criticate, este evident că până la intrarea lor în vigoare persoana îndreptăţită care a formulat cerere de pensionare anticipată beneficia de aceste drepturi de la data depunerii cererii de pensionare, iar nu din luna următoare depunerii cererii de recalculare a pensiei. 11. Autorul excepţiei consideră că sunt încălcate şi prevederile art. 44 din Constituţie, raportate la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dreptul de pensie fiind echivalat cu un drept de proprietate privată. În acest sens sunt şi Hotărârea din 16 septembrie 1996, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei, şi Hotărârea din 26 noiembrie 2002, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Buchen împotriva Cehiei. 12. Prin această modalitate de reglementare se încalcă şi prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, care reglementează dreptul cetăţenilor la pensie. 13. De vreme ce persoana care a realizat stagiul de cotizare complet şi a lucrat în condiţii deosebite (grupa a II-a) are dreptul de a beneficia de reducerea vârstei legale de pensionare, chiar în condiţiile în care iese anticipat la pensie, acest drept se naşte în patrimoniul persoanei de la momentul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, care ar fi trebuit constatate ca atare, din oficiu, de casa de pensii. Singura condiţie pentru exercitarea acestui drept este manifestarea de voinţă a beneficiarului, în sensul solicitării de a ieşi anticipat la pensie. 14. Odată manifestată voinţa în acest sens, dreptul ia naştere automat, iar toate avantajele care decurg din acesta i se cuvin de la data formulării cererii de pensionare anticipată, iar nu de la o dată ulterioară, deoarece acest lucru înseamnă încălcarea dreptului de proprietate atât în sensul diminuării patrimoniului persoanei fără o prealabilă despăgubire, cât şi în sensul încălcării prevederilorart. 44 alin. (1) din Constituţie, care garantează creanţele împotriva statului. Autorul excepţiei conchide că o prevedere care condiţionează naşterea acestui drept de depunerea unei cereri de recalculare, în măsura în care acest drept exista încă de la momentul depunerii cererii de pensionare, iar casa de pensii, în mod greşit, nu l-a valorificat, încalcă Legea fundamentală. 15. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, în ceea ce priveşte diferenţa de tratament în raport cu alte categorii de pensionari, arată că nu poate fi vorba despre un tratament discriminatoriu atât timp cât anterior introducerii dispoziţiilor de lege criticate prin Legea nr. 216/2017, în lipsa unor dispoziţii legale exprese în materie, erau incidente prevederile art. 107 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, care reglementau aceeaşi soluţie de principiu, respectiv sumele rezultate din recalculare se acordau începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea. Mai mult, nu s-ar putea reţine o situaţie discriminatorie deoarece persoanele faţă de care se invocă, generic, tratamentul diferenţiat nu se află în situaţii analoage şi comparabile. În plus, Curtea reţine că, din contră, aceste dispoziţii legale sunt favorabile acelor pensionari cărora, la data stabilirii pensiei, nu le-au fost valorificate stagiile de cotizare realizate în grupă de muncă. Dispoziţiile art. 65 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 263/2010 oferă posibilitatea remedierii acestei situaţii. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea textelor de lege criticate în raport cu art. 16 şi 44 din Constituţie, cu trimitere la art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea din 16 decembrie 1974, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Muller împotriva Austriei, a subliniat că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane care a contribuit la sistemul de asigurări sociale, acest text nu poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum. Prin urmare, nici din această perspectivă nu se poate identifica încălcarea principiilor constituţionale invocate. 16. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 65 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii introduse prin articolul unic din Legea nr. 216/2017 pentru completarea articolului 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 20 noiembrie 2017 şi care au următorul conţinut: "(7) Persoanele ale căror drepturi de pensie anticipată parţială s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-16 iulie 2016 beneficiază de recalcularea pensiei prin aplicarea prevederilor alin. (4).(8) Recalcularea prevăzută la alin. (7) se face la cererea persoanei interesate, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin şi se plătesc începând cu luna următoare înregistrării acesteia la casa teritorială de pensii în evidenţele căreia se află dosarul de pensie al solicitantului." 20. Autorul excepţiei consideră că aceste dispoziţii de lege sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale: art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate, art. 47 referitor la dreptul la pensie şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, susţine că sunt încălcate prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind proprietatea, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi convenţie, referitor la interzicerea generală a discriminării, şi art. 14 din Convenţie privind interzicerea discriminării. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate fac parte din art. 65 din Legea nr. 263/2010 referitor la pensia anticipată parţială. Aşa cum dispun prevederile alin. (1) din acelaşi articol de lege, acest tip de pensie se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. Dispoziţiile alin. (4) din acelaşi articol de lege stabilesc modul de calcul al pensiei anticipate parţiale care presupune o diminuare în raport cu cuantumul pensiei pentru limită de vârstă. 22. Curtea observă că dispoziţiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 au fost modificate prin articolul unic pct. 3 din Legea nr. 142/2016 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 14 iulie 2016. Prin aceste modificări, modul de calcul al cuantumului pensiei anticipate parţiale a devenit mai favorabil. Astfel, dacă anterior acestor modificări cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabilea din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, ulterior, prin modificările aduse de articolul unic pct. 3 din Legea nr. 142/2016, cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2^1. Tabelul nr. 2^1
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Perioada de cotizare │Procentul de │
│realizată peste stagiul│diminuare │
│standard complet de │pentru fiecare│
│cotizare prevăzut în │lună de │
│anexa nr. 5 │anticipare (%)│
├───────────────────────┼──────────────┤
│până la 1 an │0,50 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│peste 1 an │0,45 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│peste 2 ani │0,40 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│peste 3 ani │0,35 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│peste 4 ani │0,30 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│peste 5 ani │0,25 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│peste 6 ani │0,20 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│între 7 şi 8 ani │0,15 │
└───────────────────────┴──────────────┘
23. Având în vedere diferenţele dintre cuantumul pensiilor anticipate parţiale stabilite până la data intrării în vigoare a Legii nr. 142/2016 şi cele acordate după intrarea în vigoare a acestei legi, legiuitorul a instituit o reglementare ce are scopul de a unifica tratamentul juridic aplicabil persoanelor ieşite la pensie sub imperiul aceleiaşi legi, dând posibilitatea persoanelor care s-au pensionat anterior să ceară recalcularea, în mod mai favorabil, a pensiei. Această reglementare este prevăzută de dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate. 24. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceste dispoziţii de lege sunt contrare prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât se aplică raporturilor juridice născute anterior intrării legii în vigoare, mai exact persoanelor ale căror drepturi de pensie anticipată s-au născut în perioada 1 ianuarie 2011-16 iulie 2016. 25. Faţă de această critică, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate se aplică de la data intrării lor în vigoare pentru viitor, fără a avea efecte retroactive. Mai mult, acestea constituie un beneficiu acordat de lege unor persoane al căror drept la pensie s-a deschis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 142/2016 şi care nu ar fi putut beneficia de un calcul mai favorabil al pensiei în lipsa acestor dispoziţii legale. Pensionarii nu sunt obligaţi să procedeze la recalcularea pensiei, ci au doar această posibilitate dacă formulează o cerere în acest sens. Prin urmare, Curtea apreciază că susţinerile referitoare la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie sunt neîntemeiate. 26. Referitor la critica privind caracterul discriminator al dispoziţiilor de lege analizate, Curtea reţine că autorul excepţiei invocă faptul că până la intrarea în vigoare a acestora persoana îndreptăţită care a formulat cerere de pensionare anticipată beneficia de acest drept de la data depunerii cererii de pensionare, iar nu din luna următoare depunerii cererii de recalculare a pensiei. 27. Analizând această critică, instanţa constituţională reţine că autorul excepţiei face o confuzie între reglementarea privind deschiderea dreptului la pensie şi cea privind recalcularea pensiei. Astfel, dacă, potrivit art. 104 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010, în sistemul public de pensii pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de această lege, în funcţie de categoria de pensie solicitată, şi se acordă de la data înregistrării cererii, în ceea ce priveşte recalcularea pensiei, art. 107 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 prevede că sumele rezultate în urma recalculării pensiei se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea. Se constată, prin urmare, că reglementarea din art. 65 alin. (8) din Legea nr. 263/2010 nu are un caracter novator în ceea ce priveşte procedura recalculării pensiei, astfel că nu poate fi reţinută critica referitoare la existenţa unei discriminări. 28. În sfârşit, în ceea ce priveşte criticile referitoare la încălcarea dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, Curtea constată că reglementările criticate vin tocmai în sensul asigurării şi protejării acestor drepturi fundamentale. Faptul că legiuitorul nu a prevăzut obligativitatea recalculării din oficiu a pensiilor nu este de natură să aducă atingere acestor drepturi, întrucât dă posibilitatea pensionarului ca, în funcţie de situaţia sa particulară, să aprecieze oportunitatea recalculării pensiei. De altfel, aşa cum Curtea Constituţională a statuat în numeroase rânduri în jurisprudenţa sa, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului pensiei (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). 29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristian Carata în Dosarul nr. 18.508/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 65 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
