Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 332 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia de Proprietari, bd. Gheorghe Şincai nr. 13, bloc 5, Bucureşti, în Dosarul nr. 28.147/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.298D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că împrejurarea că nu se prevede un termen în care să fie soluţionată cererea de recuzare a expertului judiciar, precum şi lipsa unei căi de atac împotriva unei soluţii de admitere sau de respingere a cererii de recuzare nu sunt aspecte care pot face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate, întrucât se invocă, în realitate, lipsuri legislative. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 19 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 28.147/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 332 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind recalcularea cotelor de contribuţie la cheltuielile cu întreţinerea datorate de proprietar. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că în cazul formulării unei cereri de recuzare a unui expert judiciar, în temeiul dispoziţiilor art. 332 din Codul de procedură civilă, legiuitorul nu a reglementat un termen cert de soluţionare a acesteia, aşa cum a reglementat în cazul soluţionării cererii de recuzare a unui judecător. Prin modul în care a înţeles să reglementeze soluţionarea cererii de recuzare a expertului, legiuitorul a introdus un element de incertitudine, de natură să pună în discuţie însăşi efectivitatea acestei căi de atac, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 21 din Constituţie. A mai învederat că, în acest context, devin incidente cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a statuat că nu poate fi considerată ca fiind o cale de recurs efectivă aceea care nu este condiţionată de niciun termen clar definit şi, respectiv, creează o incertitudine (Hotărârea din 8 ianuarie 2008, pronunţată în Cauza Williams împotriva Regatului Unit). De asemenea, se mai susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale deoarece legiuitorul nu a reglementat o cale de atac împotriva unei soluţii de admitere sau de respingere a cererii de recuzare. 7. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 332 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: "ART. 332 (1) Experţii pot fi recuzaţi pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii. (2) Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare. (3) Recuzările se judecă cu citarea părţilor şi a expertului.“" 12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiţie. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că susţinerile privind neconstituţionalitatea textului de lege criticat se referă, în esenţă, la faptul că textul de lege criticat nu reglementează în mod expres un termen cert de soluţionare a cererii de recuzare şi respectiv, o cale de atac împotriva încheierii prin care se soluţionează această cerere. 14. În legătură cu aceste susţineri, Curtea reţine că trimiterea generală pe care textul de lege criticat o face cu privire la motivele de recuzare a judecătorilor vizează o aplicare similară a acestora şi procedurii de recuzare a experţilor, ceea ce conduce la concluzia că şi această cerere de recuzare se realizează cu celeritate. Astfel, cererea de recuzare a expertului se soluţionează de îndată, în camera de consiliu, iar încheierea astfel pronunţată poate fi atacată odată cu fondul, fără ca acest aspect să aibă semnificaţia încălcării principiului constituţional al accesului liber la justiţie. Aşadar, dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură, edictate de legiuitor în temeiul mandatului său constituţional conferit de art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală. În sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, accesul liber la justiţie este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, pentru situaţii deosebite, şi implică existenţa unor proceduri unice pentru situaţii deosebite, iar mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia presupun şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti. Legiuitorul are legitimarea constituţională de a stabili prin lege procedura de judecată, iar art. 129 din Constituţie prevede posibilitatea exercitării căilor de atac în condiţiile legii, ceea ce nu implică obligativitatea stabilirii unor căi de atac împotriva tuturor actelor îndeplinite de judecător în cursul procesului, ci libera exercitare de către părţile interesate şi Ministerul Public a căilor de atac prevăzute de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 410 din 16 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 15 septembrie 2016). 15. În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine încălcarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, cu atât mai mult cu cât procedura de atacare a încheierii prin care instanţa judecătorească se pronunţă asupra cererii de recuzare a unui expert se justifică şi prin faptul că soluţionarea acesteia nu reprezintă un litigiu de sine stătător în care să se analizeze raportul juridic dintre părţi. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia de Proprietari, bd. Gheorghe Şincai nr. 13, bloc 5, Bucureşti, în Dosarul nr. 28.147/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 332 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
