Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 999 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicolae Mircea Iosipescu Zambra în Dosarul nr. 5.793/105/2017 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 99D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că nu există temeiuri pentru care instanţa constituţională să îşi modifice jurisprudenţa în această materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.793/105/2017, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 999 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicolae Mircea Iosipescu Zambra într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe prin care a fost admisă cererea de ordonanţă preşedinţială. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin judecarea cauzei fără citarea părţilor se încalcă dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. Instanţa, soluţionând cererea de ordonanţă preşedinţială fără citarea părţilor, se va pronunţa în baza actelor ataşate cererii, fără a asculta niciuna dintre părţi, astfel încât se creează un dezechilibru în exercitarea drepturilor procesuale ale părţilor. Doar reclamantul beneficiază de posibilitatea susţinerii argumentelor sale prin însăşi cererea formulată. 6. Potrivit art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale o cauză trebuie să fie examinată în mod echitabil în sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oricărui proces, respectiv principiul contradictorialităţii şi principiul dreptului la apărare, în acest mod asigurându-se egalitatea deplină a părţilor în proces. 7. Contradictorialitatea impune judecătorului să vegheze ca orice element susceptibil să influenţeze soluţia privind litigiul să facă obiectul unei dezbateri contradictorii între părţi. Dreptul la un proces echitabil înseamnă şi posibilitatea rezonabilă a oricărei părţi de a expune cauza sa instanţei de judecată, în condiţii care să nu o dezavantajeze faţă de partea adversă, ceea ce se realizează prin asigurarea dreptului său la apărare. Egalitatea părţilor semnifică egalitatea acestora în raporturile procesuale cu instanţa, dar şi în raporturile dintre ele, prin recunoaşterea aceloraşi drepturi procesuale şi impunerea aceloraşi obligaţii. Rolul activ al instanţei reprezintă o garanţie a respectării drepturilor şi realizării intereselor acestora, deoarece are ca unic scop aflarea adevărului în cauză. 8. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile art. 999 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 999 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Ordonanţa va putea fi dată şi fără citarea părţilor. În caz de urgenţă deosebită, ordonanţa va putea fi dată chiar în aceeaşi zi, instanţa pronunţându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii şi actelor depuse, fără concluziile părţilor.“ 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (2) din Constituţie şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi ale art. 24 privind dreptul la apărare. De asemenea, se invocă art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că soluţia legislativă cuprinsă în art. 999 alin. (2) din Codul de procedură civilă, constând în posibilitatea judecării ordonanţei preşedinţiale şi fără citarea părţilor, a mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat cu privire la dispoziţiile art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 care reglementau o soluţie legislativă similară. Curtea s-a pronunţat în sensul constituţionalităţii soluţiei legislative criticate prin raportare la aceleaşi norme de referinţă invocate ca şi în prezenta cauză, spre exemplu prin Decizia nr. 1.235 din 20 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 14 februarie 2008, Decizia nr. 426 din 10 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 11 iunie 2007 sau Decizia nr. 229 din 9 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 6 mai 2010. 16. Curtea reţine că atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor anterior menţionate se aplică, pentru identitate de raţiune, şi în ceea ce priveşte prevederile art. 999 alin. (2) din Codul de procedură civilă. 17. Aşadar, prin procedura ordonanţei preşedinţiale nu numai că nu se aduce vreo îngrădire dreptului persoanei la apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, ci dimpotrivă, se creează posibilitatea pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiţiei în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Totodată, posibilitatea atacării cu apel a ordonanţei preşedinţiale sau a contestării executării acesteia, posibilitate prevăzută de art. 1.000 din Codul de procedură civilă, constituie un argument în plus în favoarea deplinei respectări a dreptului la apărare. 18. Soluţia legislativă criticată reprezintă o normă de procedură a cărei reglementare este de competenţa exclusivă a legiuitorului care poate institui reguli speciale de procedură - cum este aceea că ordonanţa va putea fi dată şi fără citarea părţilor - în considerarea unor situaţii deosebite. Astfel, specificul ordonanţei preşedinţiale este dat de faptul că măsurile luate pe această cale presupun urgenţa, sunt vremelnice, iar instanţa de judecată nu poate să judece fondul dreptului. Prin urmare, Curtea constată că este pe deplin justificată soluţia legislativă privind posibilitatea judecării ordonanţei preşedinţiale şi fără citarea părţilor. 19. Textul legal criticat nu conţine norme care prin natura lor îngrădesc posibilitatea părţii de a se apăra, aceasta prevalânduse de toate garanţiile dreptului la apărare în cadrul unui proces echitabil. Prin urmare, dispoziţiile art. 999 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Mircea Iosipescu Zambra în Dosarul nr. 5.793/105/2017 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 999 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 8 octombrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
