Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, în Dosarul nr. 48.098/299/2016/a1* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 199D/2018. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 29 octombrie 2019, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana Cristina Bunea, a părţii Marius Maghiari, prezent personal, şi a doamnei avocat Delia Zodilă, reprezentantul părţii Liviu Daniel Canea, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, constatând că după închiderea dezbaterilor s-a prezentat, pentru partea Gheorghe Ovidiu Sanfira, domnul avocat Dima Constantin-Vittorio-Amedeo, pentru a da posibilitatea acestuia de a depune concluzii scrise, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 5 noiembrie 2019, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 3. Prin Încheierea din 13 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 48.098/299/2016/a1*, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, cu ocazia soluţionării unei cauze penale. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate judecătorul de cameră preliminară susţine că soluţia legislativă ce rezultă din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală, care presupune obligativitatea dispunerii începerii judecăţii în situaţia în care procurorul de caz indică o parte sau un subiect procesual principal pentru prima dată prin ordonanţa de remediere a neregularităţilor constatate anterior de către judecătorul de cameră preliminară (neregularităţi care priveau inclusiv lipsa indicării persoanei vătămate), cu consecinţa introducerii acestei noi părţi sau a acestui nou subiect procesual principal, după pronunţarea primei încheieri de cameră preliminară prin care s-au constatat neregularităţi ale actului de sesizare, este neconstituţională în raport cu dispoziţiile art. 16, 21 şi 24 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 5. Apreciază că în cauză se aplică aceleaşi argumente ca cele avute în vedere de Curtea Constituţională în Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017. Arată că, astfel cum a statuat Curtea Constituţională, rezultatul procedurii în camera preliminară referitor la stabilirea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influenţă directă asupra desfăşurării judecăţii pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea vinovăţiei/ nevinovăţiei inculpatului, aspect de care depinde, în mod esenţial, şi soluţionarea laturii civile a procesului penal. De asemenea, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 631 din 8 octombrie 2015, în care s-a statuat că, din perspectiva contradictorialităţii, ca element definitoriu al egalităţii de arme şi al dreptului la un proces echitabil, norma legală trebuie să permită comunicarea către toate părţile din procesul penal - inculpat, parte civilă, parte responsabilă civilmente - a documentelor care sunt de natură să influenţeze decizia judecătorului şi să prevadă posibilitatea tuturor acestor părţi de a discuta în mod efectiv observaţiile depuse la instanţă. 6. Făcând referire la aspectele de fapt din cauză, învederează că, deşi judecătorul de cameră preliminară a dispus citarea persoanei vătămate înainte de rămânerea definitivă a soluţiei dispuse de judecătorul de cameră preliminară, persoana vătămată nou-introdusă a luat procedura din momentul în care erau deja soluţionate cererile şi excepţiile inculpaţilor. Arată că legiuitorul român nu a avut în vedere ipoteza potrivit căreia, după pronunţarea încheierii de cameră preliminară, conform art. 345 din Codul de procedură penală, prin ordonanţa/actul procurorului de remediere a neregularităţilor constatate, se modifică cadrul procesual şi se precizează (pentru prima dată) un subiect procesual principal/o parte. Legiuitorul nu a prevăzut un termen care poate fi acordat acestui nou subiect procesual/acestei părţi pentru a se respecta dreptul acestuia/acesteia de invocare a cererilor şi a excepţiilor în etapa camerei preliminare, nu a indicat nicio posibilitate privind eventuala reluare a camerei preliminare, astfel că, în lipsa acestor dispoziţii legale, nici judecătorul nu poate proceda astfel. Pe de altă parte, judecătorul de cameră preliminară opinează că o eventuală soluţie legislativă în sensul acordării unui nou termen pentru invocarea eventualelor cereri şi excepţii de către această nouă parte/subiect procesual principal după pronunţarea încheierii conform art. 345 din Codul de procedură penală nu ar fi conformă jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. Aceasta, deoarece, pe de-o parte, celelalte părţi/ceilalţi subiecţi procesuali principali ar fi lipsite/lipsiţi de dreptul de a le fi soluţionate cererile şi excepţiile în contradictoriu cu noua parte/noul subiect procesual principal recent introdus în cauză, iar contradictorialitatea este un element definitoriu al egalităţii de arme şi al dreptului la un proces echitabil, iar, pe de altă parte, noua parte/noul subiect procesual principal ar putea invoca aceleaşi nulităţi absolute/nulităţi relative cu indicarea aceleiaşi vătămări ca şi celelalte părţi/ceilalţi subiecţi pasivi principali ale căror cereri şi excepţii au fost soluţionate prin încheierea de cameră preliminară, încheiere care are caracter interlocutoriu şi asupra căreia judecătorul de cameră preliminară nu poate reveni, fiind astfel încălcat dreptul la un proces echitabil al noii părţi care ar invoca aceste nulităţi. Astfel, judecătorul de cameră preliminară apreciază că singurul remediu este acela al restituirii cauzei la procuror pentru refacerea actului de sesizare, cu indicarea tuturor persoanelor care urmează a fi citate în faza camerei preliminare/judecăţii, pentru a se asigura respectarea drepturilor acestora conform art. 342 şi următoarele din Codul de procedură penală. 7. Apreciază că vătămarea cauzată de către procuror prin încălcarea obligaţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 328 alin. (2) din Codul de procedură penală, raportat la cele ale art. 20 alin. (1) teza a doua din acelaşi act normativ şi art. 353 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea actului (rechizitoriul), întrucât numai după refacerea acestui act şi sesizarea din nou a instanţei se poate acorda şi acestei noi persoane vătămate posibilitatea de a participa, de la început, la procedura camerei preliminare. Având în vedere aceste aspecte, apreciază că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Prin procedura camerei preliminare se produce un efect direct, pozitiv asupra celerităţii soluţionării unei cauze penale şi se înlătură o lacună a vechilor dispoziţii procesual penale, în care examinarea legalităţii rechizitoriului şi a probelor administrate în cursul urmăririi penale împiedicau pe durată nedeterminată începerea cercetării judecătoreşti. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 346 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: "(3) Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă: a) rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii; b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; c) procurorul solicită restituirea cauzei, în condiţiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleaşi dispoziţii.(4) În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularităţi ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancţionat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecăţii.“" 13. Judecătorul de cameră preliminară susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 24 referitor la dreptul la apărare. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea excepţiei ridică probleme ce ţin de modul de interpretare şi aplicare a legii. Or, Curtea reţine că în jurisprudenţa sa a statuat constant că nu este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele ce ţin de aplicarea legii, acestea intrând în competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Atât interpretarea conţinutului normelor de procedură penală, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situaţiile de fapt deduse judecăţii, cât şi aplicarea acestora sunt de competenţa organelor judiciare. În cazuri similare, Curtea a reţinut că a acţiona diferit ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege (a se vedea Decizia nr. 779 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 24 mai 2018, paragraful 22, şi Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21). 15. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, în Dosarul nr. 48.098/299/2016/a1* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. Valer Dorneanu Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
