Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 730 din 20 noiembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi f) şi art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 730 din 20 noiembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi f) şi art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 152 din 26 februarie 2019

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu     │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya        │- judecător       │
│Teodoroiu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Chiriazi Ioan Sorin Daniel.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi f) şi art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ştefan-Francisc Enyedi în Dosarul nr. 589/175/2017/a1 al Judecătoriei Aiud. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.513D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, exemplu fiind Decizia nr. 673 din 20 octombrie 2015 şi Decizia nr. 9 din 17 ianuarie 2017.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 73 din 17 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 589/175/2017/a1 al Judecătoriei Aiud, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi f) şi art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ştefan-Francisc Enyedi cu ocazia soluţionării unei cauze având ca obiect reexaminarea cuantumului taxei judiciare de timbru.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia consideră că reglementarea criticată „stabileşte în mod nediferenţiat, în cazul cererilor de partaj, un procent fix de 3% din valoarea masei partajabile, existând posibilitatea ca valoarea taxei de timbru să fie în acelaşi cuantum, sau chiar mai mare, decât a lotului ce îi corespunde, ceea ce face ca o acţiune de partaj să fie imposibil de promovat datorită imposibilităţii realizării unei plăţi exorbitante“. În acest context învederează faptul că, „în cazul partajului notarial, taxa aferentă este stabilită în cotă procentuală raportat la valoarea lotului beneficiarului partajului şi este procentual mai mică decât cea în cazul partajului judiciar“. Apreciază că drept urmare a instituirii unei măsuri restrictive din punct de vedere pecuniar sunt încălcate dispoziţiile art. 21 din Constituţie, care consacră accesul liber la justiţie.
    6. Judecătoria Aiud apreciază că prevederile criticate nu aduc atingere art. 21 din Constituţie, întrucât instanţa învestită cu soluţionarea unui partaj trebuie să stabilească întreaga masă partajabilă şi să verifice cotele fiecărui coproprietar, şi nu doar cota ce corespunde părţii interesate.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia taxelor judiciare de timbru, exemplu fiind Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, prin care s-a statuat că „accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului“. De asemenea, prin Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, Curtea a statuat că „legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel şi a cuantumului lor, este o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală.“
    9. Avocatul Poporului învederează că şi-a mai exprimat punctul de vedere cu privire la dispoziţiile legale criticate în sensul constituţionalităţii lor, acesta fiind reţinut în cuprinsul Deciziei nr. 673 din 20 octombrie 2015 şi al Deciziei nr. 9 din 17 ianuarie 2017, punct de vedere pe care îl menţine şi în prezenta cauză. S-a subliniat, astfel, că „stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel şi a cuantumului lor, este o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală“. În plus, „taxa judiciară de timbru în materia partajului nu este datorată pentru dobândirea unui bun, ci în vederea realizării actului de justiţie.“
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) şi f) şi art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi care au următorul cuprins:
    "ART. 5
    (1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:
    a) stabilirea bunurilor supuse împărţelii - 3% din valoarea acestora;
    [...]
    f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.
    (2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile."

    13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) şi f) şi art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 41 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, Decizia nr. 673 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2016, Decizia nr. 9 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 25 aprilie 2017, şi Decizia nr. 410 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 30 august 2018, prin care Curtea a constatat că aceste prevederi sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    15. În jurisprudenţa sa în materie, Curtea a reţinut că „accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti [...]. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.“ Curtea a constatat, de asemenea, că „legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului, iar stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel şi a cuantumului lor, este o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală. Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură.“
    16. Raportat la criticile formulate în cauză, Curtea a subliniat faptul că taxa judiciară de timbru în materia partajului nu este datorată pentru dobândirea unui bun, ci în vederea realizării actului de justiţie. În acest sens sunt şi prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora taxele judiciare de timbru sunt datorate de către toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti, precum şi de către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Textul de lege criticat stabileşte, în mod clar, care sunt taxele ce trebuie achitate în materia cererilor de partaj, justiţiabilul având posibilitatea, tocmai ca o garanţie a liberului acces la justiţie, ca în situaţia în care acestea sunt împovărătoare şi nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale să solicite acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, precum şi scutiri sau eşalonări, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ştefan-Francisc Enyedi în Dosarul nr. 589/175/2017/a1 al Judecătoriei Aiud şi constată că prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) şi f) şi art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Aiud şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 20 noiembrie 2018.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 730 din 20 noiembrie 2018

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 730 din 20 noiembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi f) şi art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 730 din 20 noiembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) şi f) şi art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru