Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea anexei nr. 2.11 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, obiecţie formulată de Preşedintele României. 2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 7.863 din 1 noiembrie 2023 şi constituie obiectul Dosarului nr. 2.858A/2023. 3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, Preşedintele României susţine, în esenţă, că legea criticată este neconstituţională, deoarece nu sunt identificate cu claritate terenurile vizate, iar intervenţiile legislative efectuate sunt realizate prin mecanisme derogatorii, care generează insecuritate juridică. 4. Cu titlu introductiv, se arată că anexa nr. 2.11 la Legea nr. 45/2009, intitulată „Datele de identificare a suprafeţelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic“, cuprinde lista terenurilor aflate în diferite categorii de folosinţă din domeniul public al statului, pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Harghita. 5. Autorul obiecţiei precizează că, potrivit iniţiatorului legii, astfel cum este menţionat în expunerea de motive, în anul 2017, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a predat, în mod greşit, către Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane (ICDCRM) Miercurea-Ciuc o suprafaţă de 42,48 hectare (ha), teren aparţinând domeniului public al statului, iar în administrarea ADS au rămas 65,25 ha provenite de la Staţiunea de cercetare-dezvoltare pentru Cartof Miercurea-Ciuc, cu alte date de identificare faţă de actuala anexă nr. 2.11, fiind considerat „necesar ca aceasta să fie corectată în sensul arătat de ADS pentru a putea fi predată şi diferenţa de suprafaţă de 65,25 ha către Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane Miercurea-Ciuc în vederea operării în inventarul centralizat al bunurilor domeniului public al statului aprobat prin HG nr. 1.705/2006“. Predarea de către ADS către Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ a terenurilor în discuţie s-a realizat în baza art. 6 alin. (3) din Legea nr. 45/2009. 6. Modificările realizate prin legea criticată în cuprinsul anexei nr. 2.11 la Legea nr. 45/2009 vizează terenuri agricole de diferite subcategorii, drumuri exploatare, precum şi curţi şi construcţii. 7. Astfel, la categoria terenuri agricole, subcategoria terenuri arabile, sunt modificate datele de identificare şi suprafaţa unui teren aflat în comuna Sânsimion, suprafaţa acestuia fiind crescută cu 12,22 ha (de la 9,58 ha la 21,8 ha) - suprafaţă identică cu cea a parcelelor eliminate din categoria fâneaţă; locul unei suprafeţe de 15 ha din comuna Păuleni-Ciuc este modificat, fiind introdusă comuna Sâncrăieni, şi este introdusă în categoria terenurilor agricole o parcelă în suprafaţă de 14 ha în comuna Joseni, fiind eliminată o suprafaţă de 24 ha din subcategoria păşune, diferenţa de 10 ha fiind introdusă în categoria „neproductiv“. 8. La categoria terenuri agricole, subcategoria păşune, sunt modificate datele de identificare şi suprafaţa parcelei de păşune, suprafaţa fiind redusă de la 24 ha la 14 ha. La categoria terenuri agricole, subcategoria fâneaţă, sunt eliminate trei parcele în suprafaţă totală de 12,22 ha din categoria fâneaţă situate în comuna Sânsimion. 9. La categoria drumuri exploatare, locul unei suprafeţe de 3 ha din comuna Păuleni-Ciuc este modificat, fiind introdusă comuna Sâncrăieni, iar datele de identificare ale parcelei din comuna Joseni sunt modificate, suprafaţa rămânând aceeaşi. 10. La categoria curţi, construcţii este adăugat numărul cadastral al parcelei situate în municipiul Miercurea-Ciuc, sunt actualizate datele pentru parcela din comuna Lăzarea şi sunt introduse trei parcele în suprafaţă totală de 10 ha situate în comuna Joseni. 11. În consecinţă, prin modificările operate în cuprinsul anexei nr. 2.11, unei suprafeţe de păşune de 24 ha aflate în administrarea ICDCRM Miercurea-Ciuc din localitatea Joseni i se schimbă categoria de folosinţă, fiind împărţită între 14 ha de teren introdus în categoria teren arabil, respectiv 10 ha de teren introdus în categoria „neproductiv“, iar unei suprafeţe de teren de 12,22 ha aflate în comuna Sânsimion i se schimbă categoria de folosinţă din fâneaţă în teren arabil. 12. Chiar dacă în forma actuală a anexei nr. 2.11 pot fi identificate unele suprafeţe la care se face referire în expunerea de motive, cum ar fi: 7,28 ha curţi şi construcţii (teren aflat în comuna Lăzarea, tarlaua 27, parcela 3044-3051), 5 ha neproductiv (teren aflat în comuna Sânsimion, tarlaua 8, parcela 30), 1 ha drum de exploatare agricolă (comuna Ciuc-Sângiorgiu, tarlaua 1, parcela 21/1), 1 ha vegetaţie forestieră (comuna Ciuc-Sângiorgiu, tarlaua 1, parcela 21/2), 3 ha fâneaţă (comuna Păuleni-Ciuc, tarlaua 32, parcela 575), suprafaţa de teren arabil de 25,20 ha menţionată în expunerea de motive nu poate fi identificată în mod clar în forma aflată în vigoare a anexei nr. 2.11. 13. În raport cu acestea, se arată că intervenţiile legislative asupra anexei vizează aspecte precum schimbarea datelor de identificare ale terenurilor, schimbarea localităţii în care se regăseşte un teren, precum şi schimbarea categoriei de folosinţă a unor terenuri. 14. Cu toate acestea, finalizarea unor lucrări de cadastrare la nivelul unor unităţi administrativ-teritoriale nu este de natură să justifice o intervenţie legislativă de fiecare dată când, în urma finalizării lucrărilor de cadastru, unui teren din anexele la Legea nr. 45/2009 i se atribuie alte date de identificare sau când se constată că, potrivit planului urbanistic general, acel teren aparţine de o altă localitate. 15. Invocând dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi ale art. 2 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum şi considerente reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa referitoare la exigenţele de calitate a normelor juridice care reglementează transferul bunurilor aflate în domeniul public sau privat al statului (spre exemplu, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, paragraful 203), autorul sesizării consideră că, în absenţa unor prevederi clare proprii operaţiunilor juridice reglementate, sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. 16. Modificarea anexei nr. 2.11, în sensul eliminării unor menţiuni cu privire la anumite terenuri, echivalează, din punct de vedere juridic, cu scoaterea unor bunuri din domeniul public al statului şi din administrarea ICDCRM Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita. În acelaşi timp, prin introducerea unor noi suprafeţe de teren în această anexă se instituie un drept de proprietate publică al statului şi un drept de administrare al ICDCRM Miercurea-Ciuc asupra respectivelor terenuri. Or, în lipsa unei identificări precise a acestor terenuri, a individualizării lor, a precizării numărului de carte funciară sau a unei valori de inventar actualizate/reale a bunurilor supuse transferului, normele creează insecuritate juridică, în absenţa unor prevederi clare proprii operaţiunilor juridice reglementate. 17. De asemenea, schimbarea regimului juridic al unor terenuri, chiar şi al celor care se bucură de un regim juridic special reglementat de Legea nr. 45/2009, nu poate fi făcută prin simpla modificare a suprafeţelor şi a localizării terenurilor înscrise în anexele la lege, în absenţa unor norme care să identifice în mod clar acele terenuri şi operaţiunile juridice cărora le sunt supuse. 18. O astfel de modalitate de legiferare contravine principiului securităţii juridice şi lipseşte legea de previzibilitate şi claritate, contrar exigenţelor privind calitatea legii dezvoltate de Curtea Constituţională prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie (spre exemplu, Decizia nr. 366 din 29 iunie 2022, paragraful 57). 19. Din analiza expunerii de motive, autorul sesizării observă că suprafeţele indicate în cuprinsul acesteia nu sunt identificate şi nici localizate pe teritoriul unor localităţi, iar, din analiza modificărilor cuprinse în anexa nr. 2.11, acestea nu corespund celor prezentate în cuprinsul instrumentului de motivare. 20. În condiţiile în care din redactarea deficitară a expunerii de motive nu poate fi dedusă voinţa iniţiatorului, iar intervenţiile legislative nu sunt corelate cu cele statuate în expunerea de motive, imposibilitatea de a determina cu exactitate nevoia socială reală, obiectul reglementării şi efectele intervenţiilor legislative este de natură să înfrângă principiul securităţii juridice şi principiul legalităţii, consacrate de art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin raportare la normele de tehnică legislativă cuprinse în art. 30 alin. (1) şi în art. 32 din Legea nr. 24/2000. 21. De asemenea, autorul sesizării susţine că intervenţiile asupra anexei nr. 2.11 la Legea nr. 45/2009, prin instituirea unor mecanisme derogatorii de la lege, determină încălcarea art. 1 alin. (5), a art. 136 şi a art. 147 alin. (4) din Constituţie. 22. Intervenţiile legislative asupra anexei nr. 2.11 echivalează, pe de o parte, cu scoaterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea ICDCRM Miercurea-Ciuc, iar, pe de altă parte, cu instituirea unui drept de proprietate publică a statului şi a unui drept de administrare al ICDCRM Miercurea-Ciuc cu privire la terenurile adăugate în cuprinsul aceleiaşi anexe. Mai mult, aşa cum s-a arătat anterior, în absenţa unor elemente de identificare a terenurilor introduse şi în absenţa oricăror menţiuni cu privire la regimul juridic al acestora (proprietate publică sau privată a unei persoane fizice sau juridice), legea criticată ar putea aduce atingere chiar art. 44 din Constituţie, care consacră dreptul de proprietate privată. 23. Invocând dispoziţii cuprinse în Legea nr. 24/2000, prin care sunt reglementate regulile de tehnică legislativă referitoare la anexele unui act normativ, autorul sesizării arată că, în cazul legii criticate, în absenţa unui temei-cadru care să confere coerenţă şi claritate, este neclar dacă modificările anexei nr. 2.11 la Legea nr. 45/2009 derogă de la dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 45/2009, care reglementează regimul juridic al terenurilor date în administrarea institutelor naţionale, a institutelor, centrelor şi staţiunilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, a instituţiilor de învăţământ agricol şi silvic, precum şi a unităţilor de cercetare-dezvoltare aflate în structura unor regii din domeniul agricol. 24. În aceste condiţii, chiar în situaţia unor identificări eronate ale terenurilor în cuprinsul anexei nr. 2.11, se arată că intervenţia legislativă necesita un text de lege care să detalieze fiecare operaţiune asupra regimului juridic al fiecărui teren vizat de modificările propuse. În absenţa unui astfel de text, efectele juridice ale modificărilor aduse anexei nr. 2.11 sunt incerte, neclaritatea având impact direct asupra dreptului de proprietate publică. 25. Potrivit dispoziţiilor art. 136 alin. (2) şi (4) din Constituţie, proprietatea publică beneficiază de un regim de protecţie specială menit să asigure ocrotirea şi garantarea sa efectivă, precum şi eficienţa în valorificarea sa. Din această perspectivă, intervenţiile legislative nu îşi găsesc fundamentul într-o reglementare precisă şi previzibilă, care să corespundă standardului constituţional de protecţie a proprietăţii publice şi care să respecte obligaţia constituţională a statului de a asigura protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, stimularea cercetării ştiinţifice, exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional, ocrotirea mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic, astfel cum este consacrată de art. 135 alin. (2) lit. c), d) şi e) din Constituţie. 26. Distinct de schimbarea locului în care se află terenurile prevăzute în anexă şi a unor date de identificare a unor terenuri, în unele situaţii are loc şi o schimbare a categoriei de folosinţă a terenului, aspect care nu este menţionat în expunerea de motive. Dat fiind rolul expunerii de motive de a fundamenta soluţiile normative, de a facilita înţelegerea textului de lege şi a finalităţii urmărite de legiuitor, aspectele menţionate în instrumentul de motivare nu clarifică, ci creează confuzie prin raportare la textul legii adoptate de Parlament. 27. Mai mult, predarea în mod greşit a unor terenuri de către ADS s-a realizat în vederea punerii în aplicare a Legii nr. 72/2011, care a modificat art. 6 alin. (3) din Legea nr. 45/2009. Din această perspectivă, procedura de scoatere a unor terenuri care au fost retrocedate Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, potrivit art. 6 alin. (3) din Legea nr. 45/2009, din domeniul public al statului reprezintă o excepţie de la regula instituită de art. 31 alin. (3) din Legea nr. 45/2009, cea potrivit căreia: „Terenurile date în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public şi de utilitate publică sunt inalienabile, insesizabile, imprescriptibile şi nu pot fi scoase din proprietatea publică şi din administrarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din agricultură şi silvicultură decât prin lege“. Într-o astfel de situaţie, intervenţiile legislative apar ca fiind contradictorii cu regulile stabilite de art. 31 alin. (3), aspect care conturează, alături de celelalte aspecte expuse, neclaritatea şi imposibilitatea stabilirii întinderii efectelor juridice produse de intervenţia criticată. 28. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 219 din 20 aprilie 2023, paragraful 37, şi Decizia nr. 366 din 29 iunie 2022, paragraful 41. 29. Totodată, prin raportare la aspectul transferului greşit al unor terenuri de către ADS, este neclar regimul juridic al terenurilor pentru care a fost schimbată categoria de folosinţă, respectiv o suprafaţă de păşune de 24 ha, aflată în administrarea ICDCRM Miercurea-Ciuc din localitatea Joseni, împărţită în 14 ha de teren introdus în categoria „arabil“ şi 10 ha de teren introdus în categoria „neproductiv“, respectiv o suprafaţă de teren de 12,22 ha aflată în comuna Sânsimion, căreia i se schimbă categoria de folosinţă din fâneaţă în teren arabil. Astfel, este neclar dacă respectivele suprafeţe de teren rămân în continuare în domeniul public al statului, situaţie în care sunt incidente dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum şi regula prevăzută de art. 5 alin. (2) din acest act normativ, potrivit căreia „Se interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor din extravilanul localităţilor“, excepţiile fiind în mod strict şi limitativ prevăzute de lege. 30. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere. 31. Guvernul apreciază că obiecţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Invocând considerente reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (spre exemplu, Decizia nr. 366 din 29 iunie 2022 şi Decizia nr. 219 din 20 aprilie 2023), Guvernul arată că operaţiunile preconizate prin legea criticată nu sunt susţinute de o documentaţie justificativă, nefiind posibilă aprecierea legalităţii măsurilor, şi, în consecinţă, consideră că adoptarea soluţiilor propuse este de natură să creeze o stare de incertitudine juridică. Astfel, se creează premisele încălcării art. 1 alin. (5) din Constituţie, din perspectiva exigenţelor de claritate şi precizie a normei juridice. 32. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele Senatului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 33. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea pentru modificarea anexei nr. 2.11 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. 34. Legea criticată cuprinde un articol unic, având următorul conţinut: „Anexa nr. 2.11. la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti» şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta lege.“ 35. Anexa la legea criticată, intitulată „Datele de identificare a suprafeţelor minime de teren, din domeniul public al statului, aflate în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic“, este structurată sub forma unui tabel cuprinzând date privind locul unde este situat terenul şi caracteristicile tehnice ale terenului, cu indicarea tarlalei, a parcelei, a categoriei de folosinţă şi a suprafeţei (ha). 36. Autorul obiecţiei de neconstituţionalitate susţine că legea supusă controlului încalcă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 136 privind proprietatea şi art. 147 alin. (4) privind deciziile Curţii Constituţionale. 37. În vederea soluţionării prezentei obiecţii de neconstituţionalitate, Curtea va proceda la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a acesteia, prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi de art. 15 din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanţa constituţională, precum şi al obiectului controlului de constituţionalitate. 38. Referitor la titularul dreptului de sesizare, prezenta obiecţie de neconstituţionalitate a fost formulată de Preşedintele României, care, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, are dreptul de a sesiza Curtea Constituţională pentru exercitarea controlului de constituţionalitate a priori, fiind, aşadar, îndeplinită această primă condiţie de admisibilitate. 39. Cu privire la termenul în care poate fi sesizată instanţa de control constituţional şi la obiectul controlului de constituţionalitate, din consultarea fişei referitoare la derularea procedurii legislative în cauză, Curtea constată că, în data de 7 noiembrie 2022, legea supusă controlului a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. În data de 4 octombrie 2023, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, ca lege organică, legea supusă controlului de constituţionalitate. Ulterior, în data de 9 octombrie 2023, legea a fost depusă la secretarul general, pentru exercitarea dreptului de sesizare cu privire la neconstituţionalitatea legii, şi apoi a fost trimisă spre promulgare, în data de 14 octombrie 2023. Prezenta sesizare a fost înregistrată la Curtea Constituţională în data de 1 noiembrie 2023. Într-o atare situaţie, luând act de faptul că obiecţia de neconstituţionalitate a fost formulată în termenul de 20 de zile prevăzut de art. 77 alin. (1) teza a doua din Constituţie, legea adoptată de Parlament nefiind promulgată încă de Preşedintele României, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate este admisibilă sub aspectul respectării celor două condiţii. 40. Aşadar, nefiind incident un fine de neprimire a obiecţiei formulate de Preşedintele României, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra constituţionalităţii legii criticate. 41. Examinând obiecţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în esenţă, criticile de neconstituţionalitate vizează încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, susţinută prin prisma caracterului neclar al intervenţiilor legislative efectuate cu privire la anumite date de identificare a suprafeţelor de teren din cuprinsul anexei la legea criticată, aspect de natură să genereze insecuritate juridică. 42. Din examinarea legii criticate, Curtea observă că aceasta este structurată într-un articol unic care stabileşte înlocuirea anexei nr. 2.11 la Legea nr. 45/2009 cu anexa la legea criticată. Din analiza comparativă a anexei nr. 2.11 la Legea nr. 45/2009 şi a anexei la legea supusă controlului de constituţionalitate, Curtea observă că în cuprinsul anexei la legea criticată sunt operate o serie de modificări, completări şi eliminări ale unor date de identificare a suprafeţelor minime de teren din domeniul public al statului, aflate în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic. 43. Astfel, cu privire la categoria de folosinţă „arabil“, la nivelul comunei Sânsimion, datele cu privire la tarlaua 10, parcela 49 şi suprafaţa 9,5800 ha sunt modificate, devenind tarlaua 6, parcela 23 şi suprafaţa 21,800 ha, fiind modificat, în consecinţă, totalul (de la 10,7800 ha la 23,0000 ha). 44. La nivelul comunei Păuleni-Ciuc este eliminat rândul referitor la tarlaua 2, parcela 505, categoria de folosinţă „arabil“ şi suprafaţa 15,0000 ha, fiind modificat, în consecinţă totalul (de la 29,0000 ha la 14,0000 ha). 45. La nivelul comunei Sâncrăieni se introduc date noi cu privire la tarlaua 2, parcela 505, categoria de folosinţă „arabil“ şi suprafaţa 15,0000 ha. 46. La nivelul comunei Joseni sunt modificate datele cu privire la tarlaua 24, parcela 297, categoria de folosinţă „păşune“ şi suprafaţa 24,0000 ha, fiind înlocuite cu următoarele caracteristici: tarlaua 8, parcela 230, categoria de folosinţă „arabil“ şi suprafaţa 14,0000 ha. Diferenţa de 10,000 ha este menţionată în anexa la legea criticată la categoria de folosinţă „neproductiv“, cu următoarele caracteristici: tarlaua 8, parcelele 226, 228, 229. Este modificat totalul corespunzător categoriei de folosinţă „arabil“ (de la 49,7800 ha la 76,0000 ha). 47. Referitor la categoria de folosinţă „fâneaţă“, la nivelul comunei Sânsimion, sunt eliminate rândurile care cuprind datele privind tarlalele 10, 53 şi 53, parcelele 49/1, 529 şi 538, suprafeţele 1,2200 ha, 5,5000 ha şi 5,5000 ha, precum şi totalul de 12,2200 ha. Este modificat totalul corespunzător categoriei de folosinţă „fâneaţă“ (de la 15,2200 ha la 3,0000 ha) şi totalul corespunzător categoriei de folosinţă „agricol“ (de la 89,0000 ha la 79,0000 ha). 48. La categoria de folosinţă „drum“, cu privire la terenul cu următoarele caracteristici: tarlaua 2, parcela 500, suprafaţa 3,0000 ha, este modificat locul unde este situat acesta (de la comuna Păuleni-Ciuc la comuna Sâncrăieni). De asemenea, la nivelul comunei Joseni sunt modificate datele cu privire la tarlaua şi parcela suprafeţei de 1,4500 ha, categoria de folosinţă „drum“. 49. La categoria de folosinţă „curţi, construcţii“, la nivelul municipiului Miercurea-Ciuc, pentru terenul intravilan în suprafaţă de 3,9100 ha este completată cu menţiunea „6921 (nr. cad. CF)“ coloana cu privire la parcelă. La nivelul comunei Lăzarea, pentru terenul în suprafaţă de 3,0000 ha este eliminată menţiunea „3051“ din coloana referitoare la parcelă. Este modificat totalul corespunzător categoriei de folosinţă „neproductiv“ (de la 5,0000 ha la 15,0000 ha) şi totalul corespunzător categoriei de folosinţă „neagricol“ (de la 18,7300 ha la 28,7300 ha). 50. La nivelul municipiului Miercurea-Ciuc este modificat totalul pentru categoria de folosinţă „neagricol“ (de la 4,1800 ha la 3,9100 ha). 51. La nivelul comunei Păuleni-Ciuc este modificat totalul corespunzător categoriilor de folosinţă „agricol“ + „neagricol“, suprafaţa de 35,0000 ha, în sensul că acesta devine totalul corespunzător categoriei de folosinţă „agricol“, suprafaţa de 17,0000 ha. 52. În final, prin anexa la legea criticată este completat totalul, în sensul includerii la comuna Sâncrăieni a suprafeţei de 18,0000 ha, categoriile de folosinţă „agricol“ + „neagricol“. 53. În aceste condiţii, Curtea reţine că intervenţia legislativă, realizată prin anexa la legea criticată, constă, în esenţă, în modificarea locului unde este situat un anumit teren şi a caracteristicilor tehnice ale unor terenuri, precum categoria de folosinţă, suprafaţa sau datele cu privire la tarlaua şi parcela aferente unor terenuri. 54. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a mai examinat constituţionalitatea unor prevederi legale, structurate sub forma anexelor la lege, care nu aveau un temei-cadru în corpul actului normativ modificator ori în cel în vigoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 366 din 29 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 18 august 2022). 55. Astfel, din perspectiva tehnicii legislative, Curtea a reţinut că anexele, ca părţi componente ale unui act normativ, pot fi utilizate pentru stabilirea semnificaţiei unor noţiuni sau a unor termeni instituiţi prin actul normativ [anexa cu un index de termeni - art. 37 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010] ori pentru reglementarea unor norme cu caracter predominant tehnic, care conţin prevederi ce cuprind exprimări cifrice, desene, tabele, planuri sau altele asemenea [art. 57 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 24/2000]. De asemenea, prevederile art. 57 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 urmăresc circumscrierea dispoziţiilor cuprinse în anexele la un act normativ la temeiul-cadru din acest act. 56. Referitor la anexele la Legea nr. 45/2009, Curtea Constituţională a reţinut că acestea realizează o inventariere a terenurilor ce constituie obiectul de reglementare al actului normativ criticat. De asemenea, prevederile art. 57 din Legea nr. 45/2009 dispun că anexele fac parte integrantă din lege. Anexele cuprind datele de identificare a suprafeţelor de teren aparţinând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării şi multiplicării materialului biologic, şi aflate în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public, care au ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea în agricultură. 57. Totodată, Curtea a statuat că, prin reglementarea normelor de tehnică legislativă, legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. De aceea, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii ce respectă principiul securităţii raporturilor juridice, având claritatea şi previzibilitatea necesare. Totodată, trebuie avute în vedere şi dispoziţiile constituţionale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei“, şi cele ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „în România, respectarea (...) legilor este obligatorie“. 58. Curtea Constituţională a mai reţinut că normele de tehnică legislativă referitoare la integrarea proiectului de lege în ansamblul legislaţiei statuează că actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care actul normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel cu care se află în conexiune. 59. Pornind de la aceste considerente, Curtea reţine că, în prezenta cauză, intervenţia legislativă este realizată exclusiv prin anexa la legea criticată şi constă într-o serie de modificări, completări şi eliminări ale unor date de identificare a terenurilor, cuprinse în anexa nr. 2.11 la Legea nr. 45/2009, concretizate în modificarea locului unde este situat un anumit teren, a categoriei de folosinţă a unor terenuri sau a datelor referitoare la parcela, tarlaua şi suprafaţa terenului. 60. Reţinând că anexa la legea criticată face parte integrantă din lege şi că, în consecinţă, aceasta conţine norme juridice care au forţa juridică a actului de reglementare primară din care fac parte, Curtea precizează că orice modificare a acesteia produce efecte juridice în ceea ce priveşte regimul juridic corespunzător dreptului de proprietate publică al statului asupra suprafeţelor de teren reglementate. 61. Astfel, Curtea constată că, în absenţa unor norme juridice care să constituie temeiul-cadru al modificărilor operate sub aspect numeric, al locului terenului sau al categoriei de folosinţă a terenurilor, este greu sau imposibil de înţeles semnificaţia juridică a modificărilor intervenite, respectiv dacă acestea vizează simple operaţiuni de evidenţă a terenurilor, cu caracter exclusiv tehnic, sau, dimpotrivă, au implicaţii asupra regimului juridic aplicabil acestor suprafeţe de teren. În acelaşi sens, Curtea observă că, în punctul său de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate, Guvernul arată că operaţiunile preconizate prin legea criticată nu sunt susţinute de o documentaţie justificativă, nefiind posibilă aprecierea legalităţii măsurilor. 62. De altfel, chiar raţiunea reglementării prin legea criticată este dificil de înţeles, de vreme ce instrumentul de motivare a propunerii legislative nu clarifică documentat şi complet finalitatea şi implicaţiile pe care toate modificările propuse le au asupra legislaţiei în vigoare şi se armonizează cu aceasta. În acelaşi sens este şi Avizul Consiliului Legislativ nr. 953 din 18 august 2022, prin care a fost avizată negativ propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. 63. În aceste condiţii, Curtea reţine că, astfel cum este redactată, legea criticată apare ca o reglementare arbitrară, aleatorie, caracterizată de o neclaritate contrară înseşi raţiunii de reglementare prin lege a domeniului vizat. 64. În consecinţă, Curtea constată că legea criticată, prin modul deficitar de redactare, nu corespunde exigenţelor de calitate a legii, ce se desprind din principiul legalităţii consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii normei juridice, cu consecinţa neconstituţionalităţii legii în ansamblul său. 65. Având în vedere concluzia mai sus enunţată şi în acord cu jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, nu se vor va mai analiza celelalte aspecte de neconstituţionalitate invocate, întrucât viciul de neconstituţionalitate care afectează legea în ansamblul său nu permite desluşirea exactă şi neechivocă a conţinutului legii supuse controlului de constituţionalitate. Analiza celorlalte critici de neconstituţionalitate intrinsecă ar presupune atribuirea unui înţeles normelor pe care legea le cuprinde, înţeles dificil de identificat în cazul unei reglementări confuze (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017, paragraful 49, sau Decizia nr. 404 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 16 iulie 2019, paragraful 93). 66. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi constată că Legea pentru modificarea anexei nr. 2.11 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare este neconstituţională. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 decembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
