Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne - Biroul Teritorial Suceava, în numele şi pentru membrul de sindicat Bogdan-Ioan Şutu, în Dosarul nr. 6.191/86/2017 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.003D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că avocatul autorului excepţiei a depus la dosar o împuternicire avocaţială în copie şi concluzii scrise prin care a solicitat admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi judecarea cauzei în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că modalitatea în care urmează să se facă recuperarea sumelor plătite pentru asistenţă juridică ocazionată de proceduri judiciare declanşate împotriva poliţistului nu constituie un element esenţial al raporturilor de serviciu, fiind reglementată în mod corect prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 9 din 9 martie 2009, care este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 12 martie 2009. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 22 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6.191/86/2017, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne - Biroul Teritorial Suceava, în numele şi pentru membrul de sindicat Bogdan-Ioan Şutu, într-o cauză având ca obiect recursul împotriva sentinţei prin care a fost respinsă acţiunea formulată de autor ce avea ca obiect obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava la plata sumelor care au fost necesare asigurării asistenţei juridice, precum şi a dobânzii legale aferente acestora într-o lucrare penală în care membrul de sindicat a fost audiat în calitate de suspect. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că sintagma „în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului şi reformei administrative“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului aduce atingere art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, întrucât permite ministrului afacerilor interne să modifice şi să completeze legea organică cu situaţiile în care se acordă asistenţă juridică, precum şi cu modul în care se vor suporta de către unitate sumele necesare asigurării asistenţei juridice a poliţistului pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Deşi Legea nr. 360/2002 nu prevede că suportarea asistenţei juridice se face în limita unor fonduri bugetare aprobate cu această destinaţie, prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor nr. 9/2009 privind condiţiile în care se suportă de către unitate sumele necesare asigurării asistenţei juridice a poliţistului pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 12 martie 2009, s-a adăugat la legea organică o asemenea condiţie, fără a se acorda din anul 2009 şi până la data ridicării excepţiei asistenţă juridică poliţiştilor care au fost cercetaţi. 7. Condiţiile de asigurare a asistenţei juridice a funcţionarilor publici cu statut special - poliţişti - sunt stabilite prin normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, şi anume prin ordinul menţionat anterior, ceea ce reprezintă o „normă în alb“ pusă la dispoziţia angajatorului, contrar dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, potrivit căruia statutul funcţionarilor publici se stabileşte prin lege organică. 8. Normele privind suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenţei juridice a poliţistului pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu trebuie să respecte anumite exigenţe de stabilitate, previzibilitate şi claritate. În aceste condiţii, delegarea atribuţiei de a reglementa aceste norme către un membru al Guvernului, prin emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, determină o stare de insecuritate juridică ce contravine art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie prin care s-a statuat că acest tip de norme juridice trebuie reglementat prin lege organică. Statutul special de care trebuie să beneficieze poliţiştii, învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice, este consacrat şi garantat constituţional. 9. De asemenea, sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, deoarece, prin sintagma criticată, se deleagă o atribuţie ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului. Se aduce atingere şi dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta acestora referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii, întrucât personalul vizat, în condiţiile existenţei sintagmei criticate, se poate raporta doar la prevederile lacunare ale legii şi nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea clară a derulării procedurii de asigurare de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenţei juridice a poliţistului pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu. 10. Autorul face referire la considerentele Deciziei nr. 392 din 2 iulie 2014, Deciziei nr. 637 din 13 octombrie 2015, Deciziei nr. 172 din 24 martie 2016, Deciziei nr. 258 din 27 aprilie 2017 şi Deciziei nr. 653 din 17 octombrie 2017, prin care s-au admis excepţii de neconstituţionalitate a mai multor texte din Legea nr. 360/2002, întrucât permiteau delegarea reglementării unor „elemente esenţiale“ ale raportului de serviciu al poliţistului către ministrul de resort, apreciind că, pentru aceleaşi motive, se impune admiterea excepţiei şi în cauza de faţă. 11. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece suportarea cheltuielilor legate de asigurarea asistenţei juridice a poliţistului trebuie să fie reglementată prin act administrativ de punere în aplicare a legii, şi nu prin lege. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile scrise depuse de avocatul autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale, art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002. În realitate, obiectul excepţiei, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, îl constituie sintagma „în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. 16. Art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 avea, la data la care a fost solicitată suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenţei judiciare a poliţistului, următorul cuprins: „(1) Poliţistul are dreptul la: [...] o) suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenţei juridice a poliţistului, pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative.“ 17. În prezent, art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 este modificat prin art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 2 iulie 2018, păstrând soluţia legislativă, precum şi sintagma criticată: „(1) Poliţistul are dreptul la: [...] o) decontarea cheltuielilor de asistenţă juridică ocazionate de procedurile judiciare, penale şi/sau civile, iniţiate împotriva sa, pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi în situaţia în care este victimă a unor fapte de ultraj, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne“. 18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) sub aspectul condiţiilor de calitate ale legii şi art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul reiterează criticile de neconstituţionalitate pe care s-au fundamentat excepţiile admise de către Curtea Constituţională prin deciziile indicate de către acesta în notele scrise. 20. Cu privire la acest aspect, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, şi că este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. De aceea, aspectele esenţiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu - naşterea, executarea şi încetarea - se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv Legea nr. 360/2002 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 23 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 22 iunie 2018, paragraful 16). 21. Prin aceste decizii, Curtea a constatat neconstituţionalitatea unor texte din Legea nr. 360/2002 care permiteau delegarea reglementării unor „elemente esenţiale“ referitoare la executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului, funcţionar public cu statut special, către ministrul de resort care era abilitat să adopte ordine, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi (5) şi art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. 22. În prezenta cauză, Curtea observă că se critică sintagma „în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne“ cuprinsă în textul de lege care garantează poliţistului dreptul la decontarea cheltuielilor de asistenţă juridică ocazionate de procedurile judiciare, penale şi/sau civile, iniţiate împotriva sa, pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi în situaţia în care este victimă a unor fapte de ultraj. Din analiza conţinutului normativ al textului de lege criticat, Curtea constată că dreptul poliţistului este garantat, însă condiţiile în care se asigură acest drept urmează a fi reglementate prin ordin al ministrului afacerilor interne. 23. Raportând dreptul la decontarea cheltuielilor de asistenţă juridică, garantat prin textul de lege criticat, la cele reţinute în jurisprudenţa sa anterior evocată, Curtea reţine că acesta nu reprezintă un element esenţial al raportului de serviciu al poliţistului, astfel că aspectele ce ţin de modul în care se va acorda pot fi reglementate prin ordin al ministrului, cu respectarea art. 77 şi 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului, iar acestea trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora. Pentru aceste motive Curtea nu poate reţine că sintagma criticată aduce atingere art. 1 alin. (4) şi (5) şi art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. 24. În final, Curtea observă că nemulţumirea autorului porneşte de la faptul că prin art. 1 din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 9/2009 se prevede că suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenţei juridice a poliţistului pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu se realizează în limita fondurilor bugetare aprobate cu această destinaţie. Autorul consideră că prin ordin s-a reglementat în plus faţă de lege condiţia aprobării unor fonduri bugetare. Or, verificarea legalităţii acestui ordin intră în competenţa instanţelor de contencios administrativ, iar nu a Curţii Constituţionale. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne - Biroul Teritorial Suceava, în numele şi pentru membrul de sindicat Bogdan-Ioan Şutu în Dosarul nr. 6.191/86/2017 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că sintagma „în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului este constituţională în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 noiembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
