Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬──────────────────┬┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte ││
├──────────────────┼──────────────────┼┤
│Marian Enache │- judecător ││
├──────────────────┼──────────────────┼┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător ││
├──────────────────┼──────────────────┼┤
│Mircea Ştefan │- judecător ││
│Minea │ ││
├──────────────────┼──────────────────┼┤
│Daniel Marius │- judecător ││
│Morar │ ││
├──────────────────┼──────────────────┼┤
│Mona-Maria │- judecător ││
│Pivniceru │ ││
├──────────────────┼──────────────────┼┤
│Livia Doina │- judecător ││
│Stanciu │ ││
├──────────────────┼──────────────────┴┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) coroborate cu cele ale alin. (5^1) al aceluiaşi articol din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex“, în numele membrului de sindicat Sîmtion Dănuţ, în Dosarul nr. 28.942/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.229D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, întrucât identitatea de tratament juridic nu înseamnă stabilirea aceloraşi drepturi, în condiţiile în care situaţiile sunt diferite. Totodată, menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 242 din 19 aprilie 2016. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 12 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 28.942/3/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) coroborate cu cele ale alin. (5^1) al aceluiaşi articol din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex“, în numele membrului de sindicat Sîmtion Dănuţ, în calea de atac a recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 8.171 din 18 noiembrie 2015 pronunţate de Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcţionarii publici. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) coroborate cu cele ale alin. (5^1) al aceluiaşi articol din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, prin raportare la art. 16 din Constituţie, sunt neconstituţionale în măsura în care instituie un regim diferenţiat, discriminatoriu la nivelul personalului salarizat din fonduri bugetare, pentru care, pe de o parte, se prevede plafonarea remuneraţiei la nivelul lunii decembrie 2014, pentru anul 2015, iar pe de altă parte, legiuitorul înţelege să înlăture disfuncţionalităţile legate de nivelurile de salarizare diferită între persoane care au aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, doar pentru personalul din cadrul Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi pentru personalul din cadrul Curţii de Conturi şi Consiliului Concurenţei. 6. De asemenea, autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale prin raportare la art. 41 alin. (2) din Constituţie, coroborat cu art. 4 din Carta socială europeană privind dreptul la salarizare echitabilă, în componenta sa referitoare la salarizarea echitabilă, întrucât legiuitorul înlătură inechitatea diferenţelor de salarizare doar pentru unii salariaţi, deşi inechitatea este întâlnită la nivelul întregului personal bugetar, încălcându-se astfel principiul potrivit căruia la muncă egală, salariu egal. 7. Totodată, autorul arată că, la acest moment, pentru personalul bugetar este reglementat, cu valoare de principiu, un cadru unic de salarizare. Astfel, prin art. 1 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, se prevede că aceasta are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului şi, ca atare, statul a urmărit, încă din anii 2009-2010, creionarea unui sistem legislativ unitar, care să asigure salarizarea personalului din sectorul bugetar, pentru a înlătura toate deficienţele înregistrate anterior. Însă, în situaţia prevăzută de art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, pentru aceeaşi situaţie, legiuitorul ignoră propriul său principiu de salarizare unitară şi instituie o diferenţiere în înlăturarea unor deficienţe de salarizare. 8. În final, autorul consideră că un cadru unitar de salarizare reprezintă şi o măsură de protecţie socială, întrucât previne existenţa unor derapaje pentru aceeaşi categorie de salariaţi - cei din sectorul bugetar. Se susţine că, în prezent, în cadrul aceluiaşi angajator, pentru o muncă egală angajaţii primesc salarii diferite, însă, potrivit art. 4 din Carta socială europeană, dreptul la salarizare echitabilă, pentru muncă egală, reprezintă o garanţie a protecţiei sociale a salariaţilor, fiind un drept fundamental recunoscut la nivelul statelor din Consiliul Europei, neputând fi limitat prin legislaţia naţională. 9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, în contextul în care dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi alin. (2) coroborate cu cele ale alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 se interpretează în sensul că numai personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, o astfel de prevedere fiind contrară dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 242 din 19 aprilie 2016 şi nr. 53 din 19 februarie 2002. 12. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 instituie regula menţinerii în anul 2015 a aceluiaşi cuantum al salariilor de bază, sporurilor şi al celorlalte elemente ale salariului personalului plătit din fonduri publice ca cel din decembrie 2014, iar art. 1 alin. (5^1) prevede excepţia de la această regulă pentru anumite categorii profesionale pentru care legiuitorul a considerat oportună acordarea de creşteri salariale, fiind instituite în considerarea statutului acestora, având o justificare obiectivă şi rezonabilă, deoarece legiuitorul are libertatea de a reglementa atât salarizarea în sistemul public, cât şi creşteri salariale pentru o anumită categorie de personal plătit din fonduri publice, evident cu respectarea prevederilor Constituţiei. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) coroborate cu cele ale alin. (5^1) al aceluiaşi articol din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din data de 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din data de 6 aprilie 2015, având următorul cuprins: "(1) În anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.(2) În anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. [...](5^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii." 16. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 41 referitor la muncă şi protecţia socială a muncii, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 4 din Carta socială europeană privind dreptul la salarizare echitabilă. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 242 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 28 iunie 2016, paragrafele 15-16, a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în forma avută înainte de modificările şi completările aduse prin legea de aprobare, prevedea la art. 1, la fel ca toate legile anuale de salarizare aplicabile în anii 2011, 2012, 2013 şi 2014 (ulterioare Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011), următoarele: "(1) În anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.(2) În anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii." 18. De asemenea, Curtea a reţinut că, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 71/2015, era prevăzută o singură excepţie de la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) în art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, cu următorul conţinut: „Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), în anul 2015, personalul din cadrul sistemului public sanitar şi sistemului public de asistenţă socială beneficiază de drepturile salariale stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2014 privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar şi sistemului public de asistenţă socială în anul 2015.“ Art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, introdus prin art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015, a instituit o altă excepţie de la art. 1 alin. (1) şi (2) referitoare la menţinerea aceluiaşi cuantum al salariilor de bază, al sporurilor şi al celorlalte elemente ale salariului ca cel din decembrie 2014. De asemenea, tot prin Legea nr. 71/2015 sau prin reglementări ulterioare, legiuitorul a mai instituit şi alte excepţii de la regula menţinerii aceluiaşi cuantum al salariilor de bază, sporurilor şi al celorlalte elemente ale salariului ca cel din decembrie 2014. 19. Ca atare, prin Decizia nr. 242 din 19 aprilie 2016, precitată, paragraful 17, analizând din punct de vedere sistematic conţinutul normativ al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Curtea a observat că alin. (1) şi (2) instituite regula menţinerii în anul 2015 a aceluiaşi cuantum al salariilor de bază, al sporurilor şi al celorlalte elemente ale salariului personalului plătit din fonduri publice ca cel din decembrie 2014, iar art. 1 alin. (5^1) prevede excepţia de la această regulă. 20. În continuare, Curtea observă că, referitor la interpretarea art. 1 alin. (1),(2) şi (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma «salarizat la acelaşi nivel» are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea şi aplicarea aceleiaşi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice.“ 21. Prin urmare, având în vedere că Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost pronunţată şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 9 noiembrie 2016, deci ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, însă înainte de soluţionarea definitivă a fondului cauzei, hotărârea prealabilă dată în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 a fost aplicabilă cauzei în care s-a ridicat prezenta excepţie. 22. Ca atare, normele criticate prin excepţia de neconstituţionalitate au primit interpretarea în sensul dorit de autorul excepţiei. 23. Aşadar, având în vedere faptul că, pe de o parte, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, deci se aplică erga omnes, iar critica autorului a fost soluţionată prin hotărârea prealabilă, în sensul dorit de acesta, şi, pe de altă parte, că excepţia de neconstituţionalitate a vizat o problemă de interpretare şi aplicare a legii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) coroborate cu cele ale alin. (5^1) al aceluiaşi articol din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex“, în numele membrului de sindicat Sîmtion Dănuţ, în Dosarul nr. 28.942/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
